BUDAPEST, HUNGARY BUDAPEST, Hungary (AP) _ President Nicolae Ceausescu of Romania proposed that forces of the Warsaw Pact military alliance intervene to stop Poland from forming a government headed by non-communists, a Hungarian official says.

The pro-Solidarity Polish newspaper Gazeta Wyborcza said Friday that Hungary’s Communist Party had received such a proposal from Romania’s Communist leaders, who staunchly oppose the wave of reform sweeping the East bloc.

Geza Kotai, secretary in charge of international affairs of the Hungarian party, said his party had rejected the proposal. His remark came in an interview with the party newspaper Nepszabadsag.

Gazeta Wyborcza said Ceausescu called in the Polish ambassador in August to complain about the planned formation of a Solidarity-led government in Poland.

It said Ceausescu decided to turn to the leaders of the Warsaw Pact to ”jointly act in favor of preventing a serious situation in Poland, in favor of defending socialism and the Polish nation.”

The article did not say if Ceausescu had appealed to other members of the seven-nation alliance led by the Soviet Union.

Kotai said, however, the Hungarian Communist Party received a call for intervention ”and we gave a definite rejection.”

Solidarity journalist Tadeusz Mazowiecki became leader of the Polish government last month, the first non-Communist prime minister in the Soviet bloc.

The Hungarian Communist Party is among the most liberal in the East bloc. It has agreed to hold free elections by June and says it will yield power and join the opposition if it loses.

© 2014  The Associated Press. All rights reserved. This material may not be published, broadcast, rewritten or redistributed. Learn more about our Privacy Policy and Terms of Use.

http://www.apnewsarchive.com/1989/Hungary-Rejects-Reported-Romanian-Proposal-to-Intervene-in-Poland/id-c1a992ed19733e36c92afbb4819bc30b

BUDAPEST, HUNGARY BUDAPEST, Hungary (AP) _ The Hungarian Communist Party has rejected a proposal by Romanian President Nicolae Ceausescu for Warsaw Pact intervention to prevent formation of Poland’s new government led by non-Communists, an official said Monday.

Geza Kotai, the Communist Party’s secretary in charge of international affairs, made the remark in an interview with the party newspaper Nepszabadsag. He was confirming reports published in a Polish newspaper that said the Hungarian Communist Party had received such a proposal from Romania’s Communist Party.

A pro-Solidarity Polish newspaper, Gazeta Wyborcza, published articles Friday saying Ceausescu had summoned the Polish ambassador in August to complain about the planned formation of a Solidarity-led government in Poland.

It said Ceausescu had decided to turn to the leaders of the Warsaw Pact to ”jointly act in favor of preventing a serious situation in Poland, in favor of defending socialism and the Polish nation.”

The report did not say if Ceausescu had made such an appeal to other members of the Warsaw Pact, a seven-nation military alliance led by the Soviet Union.

But Kotai said the Hungarian Communist Party had received a call for intervention ”and we gave a definite rejection.”

Nepszabadsag quoted Kotai as saying, ”In present day Europe, the fate of a nation is decided by the majority of the society in that country, and not by a single party”

Last month, Solidarity journalist Tadeusz Mazowiecki became the leader of the Polish government – the first non-Communist prime minister in the Soviet bloc.

Hungary’s Communist Party, among the most liberal in the East bloc, has agreed to hold free elections by June and has said it would surrender power if it loses and join the opposition.

”We categorically reject the idea of any interference here, and the Warsaw Treaty can give no grounds for such action,” Kotai told the newspaper.

At recent Warsaw Pact meetings, the members expressed the stand of non- interference in each others’ internal affairs.

© 2014  The Associated Press. All rights reserved. This material may not be published, broadcast, rewritten or redistributed. Learn more about our Privacy Policy and Terms of Use.

DOKUMENTY POLSKA- RUMUNIA

To jest tylko fragment artykułu, aby go obejrzeć w całości zaloguj sie, wykup dostep lub wpisz kod poniżej

http://www.archiwum.wyborcza.pl/Archiwum/1,0,6055953,19890929RP-DGW,ODPOWIEDZ_BIURA_POLITYCZNEGO_KC_PZPR,.html

ODPOWIEDŹ BIURA POLITYCZNEGO KC PZPR

To jest tylko fragment artykułu, aby go obejrzeć w całości zaloguj sie, wykup dostep lub wpisz kod poniżej

Comuniştii polonezi explicau celor români “calea socialismului”

22 august 1989, ora 01:45
CC al PCR – tovarăşului secretar Ion Stoian,
MAE – tovarăşului ministru Ioan Totu, – tovarăşului adjunct al ministrului, Constantin Oancea, DR I,

În seara zilei de 21.08.1989 am fost convocat la CC al PMUP, unde am fost pri­mit de tovarăşul W. Natorf, secretar al CC cu probleme internaţionale, şi de B. Kulski, ministru adjunct la MAE polonez.

Tovarăşul Natorf mi-a făcut cunoscut că m-a convocat pentru a-mi comunica punctul de vedere al conducerii PMUP referitor la considerentele condu­cerii de partid şi de stat ale RS România, personal ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socia­liste România, transmise în seara zilei de 19-20 august a.c. conduce­rilor de partid şi de stat din toate ţările socialiste.

În cuvântul său a spus următoarele:
“Conducerea de partid a fost informată despre problemele respective şi nu ascunde faptul că nu a primit cu prea multă satisfacţie această declaraţie. Noi ne străduim să informăm despre situaţia din Polonia fără a ascunde ceva, dorim să fie clar pentru conducerea Partidului Comunist Român că nu vom ceda pu­terea, că nu vom renunţa la sistemul socialist şi la obligaţiile faţă de alţii, atât în ce priveşte Tratatul de la Varşovia, cât şi cele din CAER. Ne-am străduit să fim purtătorul de cuvânt al Tratatului de la Varşovia, iar între partidele noastre să fie o colaborare cât mai bună. De aceea, sutem surprinşi de unele reproşuri care sunt cuprinse în declaraţie. Cu atât mai mult cu cât aceasta a fost transmisă şi altor ţări din Pact. Noi ne aşteptăm la sprijin, în situaţia grea pe care o avem, şi nu la critici”.
A precizat că nota nu este un protest, ci este un răspuns la punctul de vedere român.
După această introducere, mi-a înmânat punctul de vedere scris al condu­cerii PMUP, cu rugămintea de a-l transmite conducerii noastre de partid şi de stat, şi cu precizarea că acest material va fi înaintat şi celorlalte conduceri de partid, cărora partea română le-a transmis punctul ei de vedere.
Vă transmitem alăturat conţinutul integral al notei înmânate, urmând ca, prin curierul TAROM din 23.08.1989, să transmitem originalul materialului.

Răspuns
La punctul de vedere al Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român şi al preşedintelui Nicolae Ceauşescu în legătură cu aprecierea actualei situaţii din Polonia, inclusiv cu formarea guvernului Republicii Populare Polone.

În legătură cu declaraţia secretarului central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Ion Stoian, în prezenţa adjunctului ministrului Afacerilor Externe al Republicii Socialiste România, Constantin Oancea, transmisă în ziua de 19.08.1989 ambasadorul Republicii Populare Polone din Bucureşti. Din însărcinarea Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Plonez, afirm cele ce urmează:
1. Am luat cunoştinţă cu atenţie de punctul de vedere al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român care exprimă îngrijorarea faţă de soarta socialismului în Polonia, faţă de obligaţiile noastre de aliat şi eventualele implicaţii ale dezvoltării evenimentelor în Polonia pentru interesele comunităţii statelor socialiste.
Încercăm să înţelegem intenţiile tovarăşilor români, nu putem să acceptăm şi să recunoaştem motivaţia nici a aprecierilor şi nici a concluziilor formulate în declaraţia conducerii Partidului Comunist Român.
Analiza actualei situaţii din Polonia, inclusiv poziţia partidului în legătură cu formarea noului guvern, a fost prezentată în hotărârea celei de-a XIV-a plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. În aceasta se afirmă, între altele, că “numai un guvern care se bucură de cea mai largă încredere şi sprijin social, cu participarea reprezentanţilor tuturor forţelor politice din Seimul Republicii Populare Polone poate scoate Polonia din criză pe calea reformelor evolutive şi consecvente”.
Partidul nostru, definindu-şi actuala linie politică, se conduce după interesele supreme ale poporului şi statului, luând ca bază realităţile existente.
Suntem convinşi că linia aceasta este singura justă în condiţiile concrete poloneze şi nu există o altă alternativă la ea. Nu pierdem din vedere, de asemenea, interesele generale ale socialismului ca formaţiune socială.
Acordul partidului nostru privind crearea guvernului, cu participarea tutu­ror forţelor reprezentate în Parlament, nu înseamnă renunţarea, de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez, la influenţa asupra formării politicii statului care să corespundă intereselor socialismului şi aşteptărilor poporului.
În conformitate cu rolul partidului nostru în societate, în organele statului şi administraţiei locale, în forţele armate şi de ordine, vom face totul pentru a fi păstrată, de asemenea, poziţia puternică a partidului în guvernul care se va forma. Baza acţiunii lui o va constitui platforma politică, asupra căreia se va cădea de acord de către partenerii coaliţiei. Garantul continuităţii regimului statului polonez şi a caracterului evolutiv al schimbărilor socialiste este funcţia de preşedinte, cu prerogativele sale constituţionale largi, cunoscute.

2. Respingem afirmaţia tovarăşilor români că participarea în guvernul Repu­blicii Populare Polone a reprezentanţilor “Solidarităţii” serveşte “celor mai reacţionare cercuri imperialiste” şi că aceasta este “nu numai oprobelmă internă a Poloniei, ci se referă la toate ţările socialiste”.
Considerăm că tovarăşii români nu au avut nici un fel de motiv de a face astfel de aprecieri, componenţa guvernului polonez şi modul lui de creare constituie o problemă exclusiv internă a poporului nostru, orice încercări de subminare a acestui principiu din afară ar fi în contradicţie cu normele fundamentale de drept internaţional – neamestecul în treburile interne ale altor state.
Conducerea româna întodeauna a expus cu o desoebită forţă acest principiu referitor la propria ţară, un caz univoc în acest sens l-a constituit nepaticiparea României la intervenţia în Cehoslovacia în 1968.
Este indamisibilă imputaţia făcută a priori unui guvern al unui stat suveran că ar sluji vreunor forţe străine.

3. Considerăm absolut nefondat reproşul că transformările care au loc în Polonia constituie o lovitură serioasă pentru Tratatul de la Varşovia, creează pentru aceasta un mare pericol şi că constituie un sprijin puternic pentru NATO; vedem aceasta ca o încercare nefondată de subminare a loialităţii ca aliat al ţării noastre. Polonia, chiar şi din punct de vedere al intereselor propriei securităţi a fost şi va rămâne fidelă obligaţiilor sale de aliat în cadrul Tratatului de la Varşovia şi, ca şi până acum, va face totul pentru a întări legăturile între partenrii-părţi ai Tratatului de la Varşovia. În această operă, Polonia are un aport serios şi care nu poate fi contestat.
Am exprimat clar acest lucru în hotărârea celei de-a XIV-a plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez afirmând: “Polonia trebuie să rămână un stat loial din punct de vedere economic şi militar al CAER şi Trata­tului de la Varşovia. Participarea noastră la Tratatul de la Varşovia este de câteva decenii garanţia securităţii naţionale”. Arătăm că ţelul partidului nostru este că schimbările care au loc în Polonia să ducă la stabilizarea internă, pe baza ameliorării situaţiei economice, la consolidarea poziţiei şi rolului Poloniei în Europa şi în lume. Şi, în acelaşi timp, la întărirea participării noastre la securitatea europeană şi creşterea importanţei Tratatului de la Varşovia în relaţiile internaţionale.
Dorim să amintim că şi forţele politice din afara Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în declaraţiile lor publice precum şi în obligaţiile adoptate în cursul desfăşurării “Mesei rotunde”, stau la baza faptului că Polonia este membră a Tratatului de la Varşovia şi îşi va menţine obligaţiile de aliat, conducându-se, bineînţeles, nu de premisele ideologice ci de realismul politic normal.
Partidul Muncitoresc Unit Polonez va transpune, cu toată puterea, în practică, păstrând controlul – printre altele – asupra resorturilor Apărării Naţionale şi Afa­cerilor Interne.

4. Considerăm că statele participante la Tratatul de la Varşovia trebuie să respecte întocmai poziţia adoptată în comun. Declaraţia română prezentată ambsadorlui nostru este în contradicţie cu comunicatul de la ultima consfătuire a Consiliului Politic Consultativ de la Bucureşti, adoptată de asemenea şi de către partea română, unde s-a afirmat că “nu există nici un fel de modele universale ale socialismului şi că nimeni nu dispune de monopolul adevărului, construcţia societăţii noi este un proces creator, care se desfăşoară în fiecare ţară, în conformitate cu tradiţiile şi necesităţile sale”.
Aşteptăm respectarea de către toţi, inclusiv şi de partea română, a principiilor aoptate în documentele comune ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor dintre ele “pe baza egalităţii, independenţei şi dreptului fiecăreia dintre ele de a-şi elabora propria linie politică în mod independent, a propriei strategii şi tactici, fără amestec din afară”.
Dorim să subliniem că transofrmările care au avut loc în Polonia şi în alte ţări socialiste nu încalcă cu nimic interesele României, ci dimpotrivă, servesc întăririi socialismului în lume, revenirii la vitalitatea ideilor socialismului şi a forţei ei de atracţie, şi prin aceasta nu dă Partidului Comunist Român motive să vină, nici faţă de celalalte partide comunsite şi muncitoreşti, cu aprecieri şi concluzii de acest gen referitoare la situaţia din Polonia, prezentate în declaraţia dată.
În situaţia aceasta, suntem nevoiţi să facem cunocsut partidelor comuniste şi muncitoreşti ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia răspunsul nostru la această declaraţie.
Partidul Muncitoresc Unit Polonez, fiind într-adevăr într-o situaţie dificilă, se aşteaptă la ajutor şi sprijin, dar, totuşi, nu de acest gen, cum o face Partidul Comunist Român. Din partea noastră, suntem gata, ca şi până acum, să împărtăşim cu Partidul Comunist Român, în mod deschis şi sincer, experineţele şi aprecierile noastre.
Exprimăm speranţa că aceasta va permite tovarăşilor români să înţeleagă mai bine condiţiile noastre şi să-şi reconsidere aprecierile de până acum în interesul suprem al colaborării celor două partide şi state.
Varşovia – 21 august 1989
Ion Teşu
Document din volumul: 1989 – Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 164-167

http://jurnalul.ro/scinteia/special/nicolae-ceausescu-despre-criza-poloneza-519008.html

Petre Opris

27 Aug 2009 – 00:00

Eric Feferberg/AFP/Mediafax

În perioada 26-27 august 1989, Eduard Şevardnadze, mi­nistrul sovietic al Afacerilor Externe, s-a aflat la Bucureşti pentru a discuta cu omologul său român, Ioan Totu, despre modul cum se putea rezolva criza politică din Polonia.

Vizita a fost solicitată oficial chiar de către Nicolae Ceauşescu, la 19 august 1989. Liderul suprem al PCR a aflat în ziua respectivă despre faptul că generalul Wojciech Jaruzelski, preşedintele Poloniei, a acceptat să-i încredinţeze lui Tadeusz Mazowiecki mandatul de prim-ministru, deşi era unul dintre liderii sindicatului anticomunist “Solidaritatea”.

Reacţia lui Nicolae Ceauşescu, după aflarea informaţiei respective, a fost rapidă. Potrivit propriei declaraţii, prezentată în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 21 august 1989, “sâmbătă (19 august 1989 – n.r.) ne-am sfătuit cu câţiva tovarăşi care au putut fi găsiţi imediat şi am adresat un mesaj conducerii sovietice, apoi un mesaj tuturor ţărilor socialiste. (…)

În mod corespunzător, adresându-ne celorlalte state, în aceeaşi seară, până la ora 3:00 dimineaţa, au fost transmise mesaje şi ţărilor socialiste, prin ambasadori. Toţi au spus că vor transmite mesajul imediat. Unii au făcut şi comentarii proprii, dar toţi au spus că sunt îngrijoraţi”.

După primirea unui răspuns oficial de la liderul sovietic Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceauşescu a trimis la Moscova un nou mesaj, în ziua de 21 august 1989. Printre altele, secretarul general al PCR a solicitat ca Eduard Şevardnadze să efectueze de urgenţă o vizită la Bucureşti pentru a prezenta opinia sovieticilor în legătură cu “actul de trădare” de care se făcea vinovat generalul Jaruzelski în faţă “mişcării muncitoreşti şi socialiste din întreaga lume”. În şedinţa din aceeaşi zi a Comitetului Politic Executiv, Nicolae Ceauşescu a declarat: “În orice caz, insistăm ca Şevardnadze să vină aici zilele acestea, independent de (sărbătorirea zilei naţionale de la – n.r.) 23 August. Poate să vină şi mâine, şi poimâine, pentru că aceasta poate va determina şi conducerea sovietică să mai reflecte puţin”.

Ministrul sovietic al Afacerilor Externe a ajuns la Bucureşti pe data de 26 august 1989. Rezumatul discuţiilor sale cu Ioan Totu şi opinia lui Nicolae Ceauşescu faţă de poziţia adoptată de sovietici în criza politică din Polonia au fost dezvăluite chiar de preşedintele României, în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 22 septembrie 1989.

Din conţinutul stenogramei reuniunii respective, pe care o edităm în continuare sub forma unui extras, rezultă în mod clar faptul că Nicolae Ceauşescu nu a solicitat, în mesajele sale din 19 şi 21 august 1989, intervenţia în Polonia a trupelor statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.

De asemenea, se poate deduce reacţia lide­rilor comunişti polonezi, maghiari şi iugoslavi. Aceştia i-au reamintit lui Nicolae Ceauşescu, direct sau voalat, că încălcase unul din principiile afirmate de el însuşi, în repetate rânduri, amestecându-se în “treburile interne ale altor state”. La rândul său, Nicolae Ceauşescu a făcut tri­mitere la statele capi­taliste, la “planul şi programele acestora de amestec în treburile ţărilor socialiste, de destabilizare, de finanţare a politicii de renunţare la construirea socialismului”.
Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 22 septembrie 1989
Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi, în fine, unele probleme in­ter­na­ţionale.
După cum ştiţi, în legătură cu evenimentele care au avut loc în Polonia, noi ne-am adresat ţărilor socialiste, inclusiv polonezilor, cu o scrisoare, am trimis-o şi altor partide comuniste.
Am primit, practic, răspunsul din toate ţările socialiste, aproape. Din ţările din CAER am primit de la toate şi din Pactul de la Varşovia de la multe partide comuniste şi muncitoreşti.
Sovieticii au spus că împărtăşesc complet punctul nostru de vedere, dar consideră că trebuie să-i înţelegem pe tovarăşii polonezi că au probleme serioase, să vedem cum vor acţiona.
Şi asta, pentru că, de fapt, într-un anumit fel, ei au încurajat şi sunt de fapt principalii vinovaţi de organizarea aşa-zisei “mese rotunde”, că fără ei nu avea loc “masa rotundă” şi nu se întâmpla ce se întâmplă în Polonia; de altfel, nici în Ungaria nu s-ar fi putut întâmpla. De fapt, ei au încurajat acest lucru şi, în ultimul timp, ei au o poziţie, nu mai sunt chiar aşa entuziasmaţi, pentru că văd unde duce acest lucru.
Polonezii ne-au spus că sunt complet de acord cu aprecierea noastră, dar consideră că nu este bine că le dăm o asemenea apreciere, dar că sigur, într-adevăr, că n-au altă ieşire.
Ungurii ne-au spus că ei nu împărtăşesc părerea noastră că, sigur, sunt probleme, dar e o pro­blemă a partidului polonez şi că, de fapt, noi încălcăm principiile pe care le-am spus şi ne amestecăm în treburile altora.
Iugoslavii împărtăşesc părerea, dar, sigur, sunt probleme care să le soluţioneze polonezii, aşa, nici o poziţie fermă, dar nici altfel.

Toate celelalte partide sunt complet de acord. Au subliniat şi mai mult că – germanii, cehoslovacii, foarte mult cubanezii, vietnamezii – de altfel am trimis la tovarăşi să vadă o hotărâre a tovarăşilor vietnamezi, cum privesc ei problemele privind evitarea la ei – mongolii, bulgarii. Adică, în general, unii au subliniat şi mai mult şi au spus că într-adevăr sunt foarte mult îngrijoraţi şi trebuie să vedem.

Dintre partidele comuniste, în afară de ita­lieni, care au spus tot cam aşa, că trebuie să vedem perspectivele, şi ceva francezii, dar totuşi ei sunt preocupaţi, dar restul, toate partidele, unii chiar au spus că consi­deră că trebuie neapărat să se acţioneze într-un fel sau altul, adică, în general, au împărtăşit pre­o­cu­pă­rile şi poziţia noastră, ceea ce înseamnă că noi am procedat just şi că aceasta corespunde intereselor ţărilor socialiste, a socialismului, a mişcării comuniste şi muncitoreşti în ge­neral.

Bazat, sigur, ceea ce se poate spune acuma, este că va trebui să ne gândim cum va trebui să acţionăm în viitor pentru a determina o poziţie mai fermă faţă de ma­ni­festările ţărilor imperialiste, pe pla­nul şi programele acestora de amestec în treburile ţărilor socia­liste, de destabilizare, de finanţare a politicii de renunţare la construirea socialismului.

Este adevărat că, concret până acu­ma, n-au dat decât promisiuni şi pro­babil că au plătit pe cei care sunt în slujba lor, asta fără nici o îndoială, că pe gratis nimeni nu lucrează, dar a ajuta ţările respective pentru a de­pă­şi situaţia economică (dificilă – n.r.)
n-au făcut-o.

De altfel, cu o sută de milioane (de dolari, oferiţi – n.r.) în trei ani în Polonia şi cu 25 de mi­lioane (de dolari – n.r.) în Ungaria nu se reface economia şi se ridică nivelul de trai al popoarelor din ţările respective. Dimpotrivă, îi împinge şi mai rău spre regres şi de altfel, după datele publicate recent în Ungaria, pe 8 luni producţia a scăzut cu câteva procente, venitul naţional a scăzut, inflaţia a crescut mult. În Polonia este aceeaşi situaţie şi nici nu se poate, mergând pe această cale, să se refacă economia.

Sigur, poziţia noastră este de a acţiona pentru a dezvolta relaţiile şi cu Polonia, şi cu Ungaria. Dorim să realizăm o asemenea zisă colaborare cât mai largă, însă, desigur, nu pentru dezvoltarea sectorului capitalist, cum a spus (preşedintele american George – n.r.) Bush, ci pentru în­tă­ri­rea sectorului socialist şi suntem gata să conlucrăm foarte larg cu ei, inclusiv în cooperarea în pro­duc­ţie, în realizarea diferitelor acţiuni care să ajute realmente la depăşirea situaţiei din Polonia.
În acest spirit, aş propune Comitetului Politic să fie de acord cu aceasta, să apreciem că am procedat just şi să continuăm în acest spirit, să acţionăm în toate direcţiile.
În celelalte probleme inter­na­ţi­o­na­le sunt cunoscute, poziţia noastră este cunoscută şi nu vreau să mă refer la ele.
Sunteţi de acord?
– Toţi tovarăşii sunt de acord.