The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

“În raportul Parchetului Militar totul este o minciună” (V: Timisoara, “Dosarul 66”)

(purely personal views as always, based on more than two decades of prior research and publications)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/in-raportul-parchetului-militar-totul-este-o-minciuna-i/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/in-raportul-parchetului-militar-totul-este-o-minciuna-ii/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/in-raportul-parchetului-militar-totul-este-o-minciuna-iii/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/in-raportul-parchetului-militar-totul-este-o-minciuna-iv/

———————————————————————————————————————————————-

Grigore Haidău, tatăl eroului martir de la Revoluția din 1989, Cătălin Haidău, este revoltat pe justiția din România, în urma unei decizii luate de parchetul militar: „Supărarea este și mai mare, după ce am citit concluziile la care a ajuns Parchetul Militar în ceea ce privește modul în care a murit Cătălin și împrejurările în care s-a întâmplat nenorocirea. Dacă noi nu știm sigur cine, când și unde l-au împușcat pe Cătălin, știm sigur ceea ce am văzut cu ochii noștri în momentul când l-am găsit la Spitalul Militar Brașov și când l-am adus acasă pe Cătălin. În raportul Parchetului Militar totul este o minciună. Parchetul spune că «împușcat pe o direcție dinapoi înainte și de la stânga la dreapta». În realitate, Cătălin a fost împușcat în tâmpla dreaptă față, glonțul ieșind în spatele craniului, făcând o spărtură pe o porțiune foarte mare, și nu de 3-4 centimetri așa cum se spune în raport. Cătălin a fost împușcat din față în spate. Nu se amintește de faptul că avea piciorul drept retezat din genunche, ținându-se doar într-o pieliță“.

http://gorjexclusiv.ro/ce-veste-teribila-a-primit-tatal-eroului-martir-catalin-haidau/

Many accounts about the investigations of December 1989 treat prosecutors and their findings as impartial and objective.  There are both teleological and partisan components to this–i.e. as time goes by, the truth triumphs, especially when the prosecutors come from the right part of the political spectrum. (For an account that demonstrates such an approach to prosecutors and the justice system with regard to December 1989, see, for a textbook example,  Raluca Grosescu and Raluca Ursachi, https://www.academia.edu/10786052/Transitional_Trials_as_History_Writing._The_Case_of_the_Romanian_December_1989_Events) As analysis, this approach bears many similarities to the prevailing approach to the Romanian media:  media and the justice system are viewed as potential are real “fourth estates,” generally independent, or trending towards greater independence, and apart from politics.

But as Grigore Haidau, whose son was killed in the violence in Romania following 22 December 1989, makes apparent this view of the Military Procuracy is not shared by many touched directly by the Romanian Revolution of December 1989.  Such accounts plainly ignore or are ignorant of the devastating criticism of the alleged impartiality and objectivity of these military prosecutors, as can be seen by several examples below.

Former Military Prosecutor General Dan Voinea has unambiguously denied the use of exploding DUM-DUM bullets in the violence of December 1989:

– Munitia speciala, gloantele cu cap vidia sau dum-dum, a provocat victime? Presa de la acea vreme a fost plina cu astfel de relatari…

Nu exista victime (persoane impuscate) nici de la gloantele cu cap vidia, nici de la dum-dum. Pe durata evenimentelor s-a folosit munitie de razboi, munitie normala care se gasea la vremea respectiva in dotarea Ministerului de Interne si a Ministerului Apararii Nationale. Confuzia si informatiile false au aparut de la faptul ca se foloseau calibre diferite si, deci, zgomotul produs era altfel perceput.

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/-toti-alergau-dupa-un-inamic-invizibil—58783

In the case of Timisoara alone, one can talk about at least 15 cases (for starters…) in which Voinea and other prosecutors failed to mention the use of dum-dum explosive bullets in the wounding or killing of demonstrators, etc.

Ion Popovici (Declaratie de martor, 9 ianuarie 1990):  “Mi-am revenit intr-un camion militar in care eram multi civili unii morti fiind adusi la garnizoana militara.  La garnizoana eu am fost dat jos si predat unui cpt (capitan) sau unui lt.major (locotenent major). vazand rana mea n-a vrut sa ma primeasca exprimand: Voi trageti cu dum dum si noi sa raspundem pentru acest lucru.”  (my thanks to A.K. for this transcription)

Popovici:  “I came to in a military truck in which there were lots of civilians some dead being brought to the military garrison.  At the garrison I was taken down and surrendered to a captain or lt. major, who looking at my wound did not want to receive me, exclaiming:  You shoot with dum-dum bullets and we are held responsible for it.”

IMG_0291

available on this site http://www.banaterra.eu/romana/procesul-de-la-timisoara-1990-1991-vol-v ].  The following is from Volume V.]

Some excerpts: P.C.:  Ati dat o declaratie?   Po. I. :  Da  P.C.:  O mentineti?  Po. I. Da (p. 827) P.C.:  “Inteleg sa fiu audiat in cauza ca parte civila”, da?  V-as ruga sa faceti putin liniste!  “Mentin declaratia de la Procuratura si…” (p. 833)

Po. I.:  …Da [am fost ranit].  Si dupa aceea a venit unul dintre trei [civili mai in varsta] dupa mine, m-a tarat pana la masina si la masina, acolo, am luat o bataie…ca n-am putut doua saptamani nici sa mananc nimica.  M-a lovit cu patul de arma in falca si cu bocancii in cap.  Si m-au dus, m-au dus la Garnizoana.  La Garnizoana m-au aruncat din masina si a venit ofiterul de serviciu.  Au venit si acestia trei a spus lu’ ofiterul de serviciu, cica:  “Luati-l si duceti-l  la arest.”  Atata retin foarte bine minte, ca ofiterul a spus, cica:  “Nu, voi trageti cu dum-dum-uri si dupa aia Armata raspunde.  Voi omorati oameni si raspunde Armata dupa aceea.”  Asta tin minte precis.  Si de acolo mi-am dat seama ca nu poate sa fie soldati aceia. (p. 830)

Procesul de la Timisoara (II). Audierea partii civile Popovici Ion: “…Atata retin foarte bine minte, ca ofiterul a spus, cica: ‘Nu, voi trageti cu dum-dum-uri si dupa aia Armata raspunde.’”

IMG_0290

——————————————————————————————————————————————————————————-

Grigore Haidău, tatăl eroului martir de la Revoluția din 1989, Cătălin Haidău, este revoltat pe justiția din România, în urma unei decizii luate de parchetul militar: „Supărarea este și mai mare, după ce am citit concluziile la care a ajuns Parchetul Militar în ceea ce privește modul în care a murit Cătălin și împrejurările în care s-a întâmplat nenorocirea. Dacă noi nu știm sigur cine, când și unde l-au împușcat pe Cătălin, știm sigur ceea ce am văzut cu ochii noștri în momentul când l-am găsit la Spitalul Militar Brașov și când l-am adus acasă pe Cătălin. În raportul Parchetului Militar totul este o minciună. Parchetul spune că «împușcat pe o direcție dinapoi înainte și de la stânga la dreapta». În realitate, Cătălin a fost împușcat în tâmpla dreaptă față, glonțul ieșind în spatele craniului, făcând o spărtură pe o porțiune foarte mare, și nu de 3-4 centimetri așa cum se spune în raport. Cătălin a fost împușcat din față în spate. Nu se amintește de faptul că avea piciorul drept retezat din genunche, ținându-se doar într-o pieliță“.

http://gorjexclusiv.ro/ce-veste-teribila-a-primit-tatal-eroului-martir-catalin-haidau/

Many accounts about the investigations of December 1989 treat prosecutors and their findings as impartial and objective.  There are both teleological and partisan components to this–i.e. as time goes by, the truth triumphs, especially when the prosecutors come from the right part of the political spectrum. (For an account that demonstrates such an approach to prosecutors and the justice system with regard to December 1989, see, for a textbook example,  Raluca Grosescu and Raluca Ursachi, https://www.academia.edu/10786052/Transitional_Trials_as_History_Writing._The_Case_of_the_Romanian_December_1989_Events) As analysis, this approach bears many similarities to the prevailing approach to the Romanian media:  media and the justice system are viewed as potential are real “fourth estates,” generally independent, or trending towards greater independence, and apart from politics.

But as Grigore Haidau, whose son was killed in the violence in Romania following 22 December 1989, makes apparent this view of the Military Procuracy is not shared by many touched directly by the Romanian Revolution of December 1989.  Such accounts plainly ignore or are ignorant of the devastating criticism of the alleged impartiality and objectivity of these military prosecutors, as can be seen by several examples below.

 

Former Military Prosecutor General Dan Voinea has unambiguously denied the use of exploding DUM-DUM bullets in the violence of December 1989:

– Munitia speciala, gloantele cu cap vidia sau dum-dum, a provocat victime? Presa de la acea vreme a fost plina cu astfel de relatari…

Nu exista victime (persoane impuscate) nici de la gloantele cu cap vidia, nici de la dum-dum. Pe durata evenimentelor s-a folosit munitie de razboi, munitie normala care se gasea la vremea respectiva in dotarea Ministerului de Interne si a Ministerului Apararii Nationale. Confuzia si informatiile false au aparut de la faptul ca se foloseau calibre diferite si, deci, zgomotul produs era altfel perceput.

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/-toti-alergau-dupa-un-inamic-invizibil—58783

 

Let us look here at how Voinea’s procuracy recorded how those who were wounded or killed in December 1989 in Timisoara–including, significantly, prior to the collapse of the Ceausescu regime on 22 December 1989–as posted on Timisoara researcher Marius Mioc’s site, and at other information, often personal declarations by those involved directly in the events in 1990, when their memories were still relatively clear about what they had experienced.  Rather clearly, Voinea and co. are covering up the use, wounding, and killing of fellow Romanian citizens with atypical munitions, especially explosive DUM-DUM bullets, outlawed by international convention.  Below are 15 (fifteen, cincisprezece) cases:  I am sure there are more!!!

3. Parte vătămată Stoica Mircea (Timişoara-Vol. Zona Centrală Timişoara – str. Paris) – rănit
Numitul Stoica Mircea, domiciliat în Timişoara (…), a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 75 de zile de îngrijiri medicale. (raport medico legal nr. 1050/1990 LML Timişoara)

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

Mircea Stoica (declaratie, 8 ian 1990):  “Cind am ajuns aici, la poarta o voce de militar din garnizoana s-a exprimat:  “Ce faceti mai — voi toti cu BUM-BUM sau DUM-DUM si ni-i trimiteti noua sa ne spalam pe cap cu ei.”

Mircea Stoica (declaration, 8 January 1990):  “When I got there, I heard a soldier’s voice from the garrison exclaim:  “What are you guys doing? You all with your BUM-BUM or DUM-DUM and then you send`em to us to solve the problem [almost impossible to solve]” <very angry, pissed off> (my sincere thanks to Gigga Adrian Tudor for this transcription and translation of the quote!)

IMG_0335

“Cind am ajuns aici, la poarta o voce de militar din garnizoana s-a exprimat:  “Ce faceti mai — voi toti cu BUM-BUM sau DUM-DUM si ni-i trimiteti noua sa ne spalam pe cap cu ei.”

IMG_0330

intreaga declaratie e aici:

imaginea 330
imaginea 331
imaginea 332
imaginea 333
imaginea 334
imaginea 335
imaginea 336

 

10. Parte vătămată Gherasim Doiniţa (Timişoara-Vol. Podul Decebal-Piaţa Traian) – rănită
Numita Gherasim Doiniţa a suferit leziuni corporale pentru care a necesitat 3-4 luni de îngrijiri medicale. (raport medico legal nr. 55/1990 LML Timişoara)

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

Doina Gherasim

Eu am fost impuscata in partea laterala, in bazin de stinga pana dreapta. La iesire, glontul a explodat.

IMG_0175

 

3. Parte vătămată Rusu Cristian (Timişoara-Vol. Calea Aradului) – rănit
Conform raportului medico legal nr. 55/1990, întocmit de LML Timişoara, numitul Rusu Cristian a suferit leziuni corporale pentru care a necesitat 40-50 zile de îngrijiri medicale.

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

IMG_0305

Cristian Rusu:  Pe 8 ianuarie audiat de procuror:  …A venit o masina Dacia 1300 combi, culoare glabui, au coborat trei indivizi in civil, care au mers in spatele cordonului si au ordonat foc.  S-a tras cu gloante “dum-dum.”

 

Several cases apparently not yet published by Mioc from Voinea and co.’s Cercetarile Parchetului

Robert Buzatu “a fost lovit de un glont exploziv”

IMG_0045

imaginea 43
imaginea 44
imaginea 45
imaginea 46

Csikos [?] “Cred dupa rana [?]  ca au fost gloante dum-dum”

IMG_0088

Dobosan “am fost ranit…cu gloante dum-dum”

imaginea 127
imaginea 128

IMG_0128

Florin Nicoara “Am fost lovit in soldul drept cu un glont dum-dum”

IMG_0257

Griga “civilii au fost impuscati cu gloante plate [?], care asa cum spuneau medicii cu rupt tesuturile”

imaginea 170
imaginea 171

Doru Sciadei’s statement, 27 January 1990

IMG_0932

“In urma radiografiei facute la Spitalul Judetean au spus ca am 2 schije in picior…consemnat de medicul radiolog si chirurg, care m-au consultat.

Convingerea mea este ca in acest atac (pe ?) Calea Girocului, asupra unor oameni pasnici si (?) s-au folosit cel putin doua tipuri de gloante, convingerea intirita de glontul scos din coapsa (?) si schijele din piciorul meu, care cred ca provin de un glonte exploziv.

…Se trage sistematic si concomitent cu tragerea de lumina de catre unul din ei cu o lanterna.”

IMG_0929

 

9. Parte vătămată Gavra Dan (Timişoara-Vol. Podul Decebal-Piaţa Traian) – rănit
Numitul Gavra Dan, domiciliat în Timişoara (…), a suferit leziuni corporale pentru care a necesitat 50 zile de îngrijiri medicale cu infirmitate permanentă. (raport medico legal nr. 55/1990 LML Timişoara)

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

D.G.: – Am rămas în picioare. Când am vrut să fug, a început, din nou, rafala. Iar am rămas în picioare. Iar s-a oprit. Şi atunci am vrut să fug. Şi-atunci a venit un cartuş, deci am luat-o spre stânga, direct din faţă a venit… deci eu am fost în mijloc, chiar în mijlocul şoselei. Când am vrut să fac stânga, a venit un cartuş şi m-a lovit în picior. Şi am zburat vreo doi, trei metri în aer. Am căzut pe marginea, pe pământ acolo, într-o baltă, într-o urmă de TAB, cred că acolo întorsese TAB-ul sau cine ştie, că eram parcă într-un tranşeu. Aşa am simţit, când am căzut jos, încă o rafală razantă cu pământul. Doar atât am apucat, să-mi pun mâinile după cap. Şi, când am vrut să mă ridic de acolo, din noroi – spun de noroi, pentru că am văzut că tot eram plin de noroi – nu mai reuşeam să-mi ridic piciorul. Piciorul meu parcă era bătut cu un ţăruş în pământ. Piciorul meu a dispărut de la genunchi şi până la talpă, pe o distanţă de douăzeci şi ceva de centimetri. A dispărut tibia, peroneul, tot. Au tras cu cartuşe cu dublă explozie.

http://www.memorialulrevolutiei.ro/index.php?page=revista-on-line%2Fmemorial-5%2Fmasacrul-de-la-pod-ii

 

11. Parte vătămată Kali Adrian (Timişoara-Vol. Podul Decebal-Piaţa Traian) – rănit
Numitul Kali Adrian, domiciliat în Timişoara (…), a suferit leziuni corporale pentru care a necesitat 25 zile de îngrijiri medicale. (raport medico legal nr. 55/1990 LML Timişoara)

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

Deşi este proprietarul celei mai numeroase armate paşnice din România, Adrian Kali a fost împuşcat de două ori. Întâi cu un glonte exploziv, aşa-numitele dum-dum, apoi cu un glonte de 7,62. Asta s-a întâmplat în timpul Revoluţiei din 1989, în 17 decembrie, pe Podul Decebal.” http://www.agenda.ro/old/2001/31-01-c.htm .

 

28. Banciu Leontina (Vol. Victime prin împuşcare Timişoara) – decedată
Numita Banciu Leontina, cu ultimul domiciliul în Timişoara (…) a participat la manifestaţiile anticomuniste din mun. Timişoara.
În legătură cu împrejurările în care s-a produs decesul, Banciu Arion-Emil, fiul victimei, a precizat că mama sa a fost împuşcată în ziua de 17.12.1989, în timp ce se afla în zona Podului Decebal.

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

Banciu Leontina: ” Pe certificatul medical de constatate a decesului soţiei scrie: plagă împuşcată torace, glonţ exploziv. Deci a explodat în inimă glonţul, iar Procuratura Militară, după declaraţiile care au fost, care le-am dat eu, mi-a dat alt certificat care zice că a fost în coloana de manifestanţi de la Podul Decebal din Timişoara şi a fost împuşcată în seara din 17 Decembrie.”

http://www.memorialulrevolutiei.ro/index.php?page=revista-on-line/memorial-4/masacrul-de-la-pod-i

 

33. Sava Florica – decedată
Conform raportului medico legal nr. 5/A/1990, întocmit de LML Timişoara, moartea numitei Sava Florica, cu ultimul domiciliu în Timişoara (…), a fost violentă şi s-a datorat unei plăgi împuşcate abdominale, cu stare toxico septică (peritonită).

Irish Television (RTE) captured what were apparently the last hours of Florica Sava’s tragic end. Warning: the scene from 11:00 to 11:30 is graphic and unsettling.

posted by mikenork

http://www.youtube.com/watch?v=c3A6IiaOWhs

Brendan O’Brien (reporter): “Florica Sava, a 33 year old mother of two young sons, was shot from a car with a dum-dum bullet. It caused massive internal injuries. Doctors said she had just hours to live.”

 

23. Cacoceanu Iosef (Timişoara-Vol. 15) – decedat
Numitul Cacoceanu Iosef, ns. la 11.03.1923, în jud. Mehedinţi, fiul lui Dumitru şi Maria, cu ultimul domiciliu în Timişoara (…) se afla în dimineaţa zilei de 23.12.1989 în Piaţa Traian din Timişoara împreună cu mai multe persoane şi discutau despre evenimentele petrecute în oraş în acele zile. La un moment dat a fost împuşcat în zona abdominală. A fost transportat la spital unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale. Ulterior starea sănătăţii s-a agravat, şi, în ziua de 25.12.1989, a decedat.
Din raportul medico-legal nr. 1050/A din 25.12.1989, al LML Timişoara, rezultă că decesul acestuia s-a datorat unei plăgi împuşcate abdominale.

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

“Margareta Cacoceanu (59 de ani) a relatat ca sotul ei a fost impuscat, cu gloante dum-dum, dintr-o “Dacie” rosie fara numar de inmatriculare.”

image-55

(Iosif Costinas, “PROCESUL TITRATILOR [e vorba de Procesul de la Timisoara]:  ‘DE CE V-A TREBUIT REVOLUTIE?…’,” Orizont (Timisoara), nr. 42 (20 octombrie 1990), p. 5)

 

86. Aparaschivei Valentin (Vol. Victime prin împuşcare Timişoara) – decedat
Numitul Aparaschivei Valentin, cu ultimul domiciliu în Timişoara, Calea Girocului (…) a participat la demonstraţiile anticomuniste din Timişoara. Fiica acestuia, Silaghi Dorina-Monica, a declarat că tatăl său, în noaptea de 17/18.12.1989, a luat parte la demonstraţiile care au avut loc pe Calea Girocului şi că, după lăsarea întunericului, în zonă au apărut „…coloane de militari urmate de tehnică militară…”. La un moment dat, un militar a intrat în scara blocului în care locuiau, „…după care a deschis focul, ucigându-mi tatăl”.

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

Doru Sciadei’s recollections are similar to those of Dorina Aparaschivei, whose husband, Valentin, was shot at the same location on Calea Girocului in Timisoara on 17 December 1989:

http://adevarul.ro/locale/timisoara/decembrie-89-manifestantii-ucisi-s-au-refugiat-casa-scarilor-1_50ad7b6a7c42d5a66395fbe7/index.html

Pe 17 decembrie 1989, duminică seara, toată Calea Girocului a fost cuprinsă de febra revoltei. Mii de locuitori au ieşit pe stradă să îşi arate nemulţumirea faţă de sistem. Pe fondul izbucnirii conflictelor între manifestanţi şi soldaţi, s-a format un grup de 40 de militari sub comanda lt.col. Constantin Caraivan, care aveau misiunea de a restabili ordinea. „În jurul orei 23, când au început să tragă, am decis să ne retragem spre casă. Am fost şi noi la baricade. Soţul meu spunea că se trage cu gloanţe de cauciuc, voia să mă liniştească”, a spus Dorina Aparaschivei.

Ca în filmele de acţiune

Cordoanele de militari înaintau pe de o parte şi de alta a trotuarului, iar în mijloc se deplasa un tanc. „Noi ne-am băgat în scara de bloc unde erau peste 20 de persoane. Valentin era de mână cu cei doi copii, care aveau 12 şi 15 ani. La un moment dat am văzut o lumină puternică, moment în care au început să tragă”, a mai adăugat femeia. Au fost cinci gloanţe trimise către casa scării, iar unul dintre ele a trecut prin geam şi l-a nimerit în piept pe Valentin Aparaschivei. În acel moment, un bătrân a ieşit în genunchi şi a strigat „Măi militarilor, de ce aţi împuşcat un om nevinovat?”. I s-a răspuns: „Bagă capul că te împuşc şi pe tine!”.

Salvarea a sosit în scurt timp, însă medicii nu au putut să mai facă nimic. „Avea o gaură mare în piept, cât o gură de pahar. Se spunea că erau gloanţe explozibile. L-am dus în casă cu pătura şi l-am pregătit pentru înmormântare. A doua zi au venit patru oameni în albastru, cu un sicriu şi l-au luat”, a mai povestit Dorina Aparaschivei. [my emphasis inserted in this sentence]

 

41. Parte vătămată Kos Alexandru (Timişoara-Vol. 19) – rănit
Numitul Kos Alexandru, fiul lui Alexandru şi Margareta, domiciliat în Timişoara (…), se afla în seara zilei de 22.12.1989 în Piaţa Operei, participând la manifestaţiile care aveau loc în această zonă. În jurul orelor 2400, în timp ce se afla la colţul faţadei clădirii, a fost împuşcat în piciorul drept. A suferit leziuni corporale care au necesitat 3-4 luni de îngrijiri medicale. (raport medico legal nr. 55/1990 LML Timişoara)

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/10/01/cercetarile-parchetului-in-dosarul-revolutiei-66-timisoara/

From the 630 am broadcast of Kossuth Radio on 23 December 1989 (Hungarian Monitoring transcripts of Radio Free Europe in Munich, Germany) http://storage.osaarchivum.org/low/c5/b8/c5b829b1-9021-414f-a83b-c90d3e5739c3_l.pdf :

Sandor Koos discusses in an interview (presumably performed on the evening of 22 December 1989 before nightfall based on the discussion of coming nightfall) from Timisoara how he and civilians found 9 Securitate members on the property of the Hotel Timisoara next to the Opera building in the center of Timisoara, took their guns and turned them over to the Timisoara military garrison. (p. 1752)

image0-005

image0-007

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/12/17/dosarele-revolutiei-de-la-timisoara-si-procesul-de-la-timisoara-cateva-documente/

Alexandru Kos’s declaration for the military prosecutor, from 14 January 1990:

[pe 23 decembrie 1989] am fost impuscat…cu o arma de calibru mare si probabil cu gloante dum-dum

[on 23 December 1989 I was shot by a high caliber weapon probably with dum-dum bullets]

After discussing the exact incident mentioned above in the interview from 22 December 1989 about rounding up Securitate personnel on the grounds of Hotel Timisoara, where he says they had been for several days, he continues:  “I saw two of those who shot at me, one in a blue uniform with a white helmet, the other dressed in black with something white on his head.” [in other words, no stupidity here about the Army shooting into itself  and into civilians in the confusion of it all…]

imaginea 207
imaginea 208

IMG_0207

IMG_0208

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2011/10/25/procesul-de-la-timisoara-xi-dupa-22-decembrie-teroristii-martorii-alexandru-koos-ion-flocioiu-si-herlea-floarea/

From this site http://www.banaterra.eu/romana/procesul-de-la-timisoara-1990-1991-vol-v ].  The following are from Volume V.  Alexandru Koos’ courtroom testimony during the so-called Timisoara trial (date of his testimony appears to be 3 October 1990).  Koos discusses all of the above incidents in detail, and also the specifics of those detained during these days.

Alexandru Koos who was wounded on the night of 22-23 December 1989 also was treated in Austria however, where both doctors and experts confirmed that the bullet in question was a dum-dum bullet. (p. 600)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2011/10/02/procesul-de-la-timisoara-iv-martorii-adrian-kali-ioan-musca-traian-orban-si-alexandru-koos/

Alexandru Koos:

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/10/12/declarations-of-alexandru-kos-aka-alexandru-koos-aka-koos-sandor-from-timisoara-in-december-1989/

Advertisements
 
%d bloggers like this: