Recently, for reasons I won’t get into, but I can only speculate about, a certain theory has gained some unexpected adherents:  the idea that after Nicolae Ceausescu fled the Central Committee Building at “12:08” (East of Bucharest), the rump core of the Romanian Communist Party, led by Ion Iliescu, the Securitate, headed by Generalul Iulian Vlad, and the Military ALL banded together to create the military diversion of the “terrorists” to put to an end the anti-communist rebellion from the streets.  Such a theory has the attraction of gathering people from diverse constituencies and making a larger group of people satisfied/happy so-to-speak.  Only problem is history is often far less populist.

One of the elements of this new theory is the idea that, yeah ok, so the Securitate had to be behind the diversion, it’s the only theory that makes structural sense (even here they ignore the evidence backing up this argument, for overarching logical explanations…), but the heads of the Army were also part of it.  They were either compromised by their previous ties to the Securitate before December 1989 or they had blood on their hands for their role in the repression of demonstrators in Timisoara and elsewhere before Ceausescu fled (and needed to absolve themselves, prevent themselves from having to pay for their crimes).

In this order of ideas, General Victor Atanasie Stanculescu is frequently mentioned.  He knew about the diversion, but did nothing to stop it, he went along with it, didn’t call troops to come to root out the “terrorists” etc.

Really?  Let’s look at Stanculescu’s actions on 22 December 1989 and immediately after.  Particularly interesting in this regard is what the former Securitate have to say about Stanculescu’s actions.  Tell me this, does this sound like someone who the Securitate thought was on their side, going along with their diversion or counter-revolution???

http://acmrr-sri.ro/wp-content/uploads/2014/03/vitraliino9.pdf

România fără centură informativă de siguranţă într-un moment de cumpănă…………………………………………………………………………………..Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu

22 decembrie 1989, orele 14.00 –14.30 Din ordinul generalului Victor Atanasie Stănculescu, ofiţerii de contrainformaţii militare au fost arestaţi sau izolaţi în toate garnizoanele din ţară.  Le-aufost sigilate armamentul, muniţia, fişetele cu documentele operative aflate în lucru şi aparatura tehnică din dotare, care ulterior au fost preluate de M.Ap.N. Unii dintre ei au fost molestaţi şi menţinuţi sub pază mai multe zile. (p. 22)

22 decembrie 1989, orele 16.00 –17.00 Reprezentanţi ai unităţilor informative centrale (colonelul Gheorghe Raţiu, locotenent colonelul Gheorghe Stan şi maiorul Costică Dogaru -şef de serviciu în Direcţia a III-a Contraspionaj, cu mandatul şefului unităţii) au participat la întâlnirea de la sediul MApNa unor persoane din grupul coagulat în jurul lui Ion Iliescu cu reprezentanţi ai Armatei, prilej cu care a fost constituit Comandamentul Militar Unic. Din partea DSSa mai participat şigeneralul Grigorie Ghiţă -şeful CTS, care a fost desemnat ca reprezentant al Securităţii în Comandamentul Unic.În acest cadru, colonelul Gheorghe Raţiu a reiterat faptul că unităţile DSSsunt de partea revoluţiei şi că aşteaptă instrucţiuni, menţionând că aceasta este şi poziţia generalului Iulian Vlad.Din perspectiva temei abordate, este de reţinut faptul că, la terminarea reuniunii, la întrebarea colonelului Raţiu care sunt dispoziţiile pentru unităţile DSS, Ion Iliescu a indicat să se comunice comandanţilor să-şi mobilizeze efectivele în cazărmi (unităţi -n.n.) şi să aştepte instrucţiuni.

În timpul întâlnirii de la Ministerul Apărării Naţionale, generalul Victor Atanasie Stănculescu le-a comunicat celor prezenţi că tocmai a fost informat telefonic că „o coloană de blindate se îndreaptă dinspre Băneasa spre centrul Capitalei pentru a anihila acţiunile revoluţionare”. Imediat s-a indus ideea că ar fi vorba de Şcoala de ofiţeri de la Băneasa, al cărui comandant era generalul Nicolae Andruţa Ceauşescu, unul dintre fraţii lui Nicolae Ceauşescu. Cei prezenţi la reuniune au intrat în alertă. Pentru a-i linişti, colonelul Gheorghe Raţiu i-a informat că Şcoala de la Băneasa nu avea în dotare decât două-trei autoturisme ARO cu blindaj uşor şi nu putea susţine oacţiune de forţă. Pentru a îndepărta orice suspiciune, colonelul Raţiu a luat legătura telefonic cu colonelul Răbăcel, şeful statului major al şcolii, care a informat că efectivul şcolii se afla la odihnă, iar armamentul era sigilat în magazie. Ion Iliescu l-a întrebat pe colonelul Răbăcel –prin intermediul lui Raţiu –unde se află generalul Nicolae Andruţa Ceauşescu (era dispărut) şi apoi i-a cerut să acţioneze pentru identificarea şi reţinerea acestuia, după care să raporteze urgent la Comandamentul Militar Unic, generalului Ştefan Guşe, pentru a fi preluat de Armată.

S-a dezamorsat starea tensională generată de informaţia falsă primită de generalul Stănculescu, însă acest moment poate fi socotit declanşarea diversiunii împotriva Securităţii.  (p. 24)

23 decembrie 1989 În dimineaţa respectivă, legăturile telefonice speciale ale DSS cu unităţile din subordine, inclusiv cele ale CIE, au fost tăiate din ordinul lui Stelian Pintilie, adjunct al Ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ofiţer acoperit al Direcţiei de Informaţii a Armatei.

Generalul Victor Atanasie Stănculescu avea să-şi asume ulterior acest ordin. Pe aceeaşi filieră, au fost dezafectate mijloacele tehnice de ascultare ale DSS.  (pp. 26-27)