(purely personal views, as always, based on more than 20 years of prior research and publications)

“Give me GELA” (and give me credit…Mr. Hodor!…because this case is a marker for where a lot of your unattributed stuff is coming from…i.e. this site)

In spring 1994 while in Romania performing research for my Ph.D. dissertation, thanks to an IIE-Fulbright grant, I made the following connection between the reference to “GELA” in intercepts of Securitate and Militia forces on 21 December 1989 (published in the daily Libertatea from late January 1990 through mid February 1990, specifically below 30 January 1990, p. 2)

and a discussion of “GELA” in the entry on Colonel Gheorghe Ardeleanu in Paul Stefanescu, Istoria Servicilor Secrete Romanesti, (Bucuresti:  Editura Divers Press, 1994), p. 287

Here is how the discussion appeared in my dissertation (defended 16 December 1996) from February 1997 (this is available in Indiana University’s Main Library…thanks to Professor Maria Bucur Deckard and the Romanian Studies program I doubt any students studying Romania have been apprised of its existence by their professors):

See endnote 79, for the sourcing.

Since late 2008, the chapter of the dissertation from which the GELA discussion occurs has been available online on this site.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-6-18-22-december-1989/

The partial transcripts of communications among USLA and Militia units on 21 and 22 December in Bucharest were published in late January-early February 1990 in the daily Libertatea.[77] These transcripts suggest that even before the rally had begun, large groups of demonstrators had gathered at a number of the intersections leading onto Palace Square, were shouting anti-regime slogans, and were taxing the capacity of the regime forces to prevent them from entering the square.[78] The demonstrators apparently realized well the tremendous opportunity offered them by the live national broadcast of this rally. Thus, the impression left by most accounts–that it was a few, isolated, brave men, within a crowd of tens of thousands of automatons, who had dared to challenge Ceausescu–is simply romanticized. The actions of those prevented from entering the meeting probably emboldened those in the crowd to shout down Ceausescu.

The transcripts also show that on the order of Securitate Director General Vlad, the USLA used “gela” (the Securitate reference for “petardes”) against the demonstrators.[79] Ilie Stoian alleges that General Grigore Ghita, the commander of the Securitate‘s uniformed troops, “violated his brief” when he incorporated units of the USLA, including a “geniu-chimic” unit (which would have been in charge of tear-gas), among the regime forces assigned to work the rally.[80] Yet such an action does seem in accordance with Interior Ministry Order No. 2600. Moreover, even the Senatorial commission’s report illustrates that the security for the rally of 21 December was left almost entirely in the hands of the Securitate, and that General Vlad’s deputy, General Gianu Bucurescu, was given personal charge of the rally.[81]

[79].. “Dintre sute de catarge,” 30 January 1990, 2. An anonymous editor defines the meaning of “gela” as “petarde” at the close of this episode. Stefanescu confirms the use of “petardes” in his statement that the USLA commander, Colonel Gheorghe Ardeleanu, was seen at the Central Committee building shouting to a subordinate “Give me ‘Gela’…Give me ‘Gela’.” According to Stefanescu, ‘Gela’ was the name of a “petarde” used by the USLA in the repression of demonstrators. Paul Stefanescu, Istoria Serviciilor Secrete Romanesti (Bucharest: Editura Divers Press, 1994), 287.

Timisoara revolutionary participant and researcher Marius Mioc translated this discussion in 2009 on his homepage as follows:  https://mariusmioc.wordpress.com/2009/01/13/rich-andrew-hall-rescrierea-istoriei-revolutiei-triumful-revizionismului-securist-in-romania-5-cine-a-aruncat-petarda/

Transcrierile parţiale ale comunicaţiilor între unităţile USLA şi de miliţie au fost publicate la sfîrşitul lui ianuarie, începutul lui februarie 1990 în ziarul „Libertatea”<Libertatea între 27 ianuarie şi 15 februarie 1990 sub titlul “Dintre sute de…catarge! Revoluţia ascultată prin staţie”. Asemenea înregistrări puteau veni doar dintr-o sursă: fosta Securitate. Interesant că, cu excepţia unui singur episod (3 februarie 1990), toate aceste comunicări sînt din după-amiaza de 21 decembrie sau dimineaţa de 22 decembrie. Lipsesc comunicările USLA de la ora 3:30 din după-masa 21 decembrie pînă la ora 8 din dimineaţa de 22 decembrie – perioada în care forţele regimului au deschis foc asupra demonstranţilor>. Aceste transcrieri sugerează că încă înainte ca adunarea populară să fi început, grupuri mari de demonstranţi adunate în mai multe intersecţii ducînd spre Piaţa Palatului strigau lozinci împotriva regimului şi puneau la încercare capacitatea forţelor de ordine de a-i împiedica să intre în piaţă<“Dintre sute de catarge”, Libertatea, 27 ianuarie 1990; 29 ianuarie 1990>. Se pare că demonstranţii au înţeles foarte bine excelenta oportunitate oferită de transmiterea mitingului în direct. Astfel, impresia lăsată de multe relatări, că a fost vorba de cîţiva bărbaţi curajoşi izolaţi într-o mulţime de zeci de mii care au îndrăznit să-l înfrunte pe Ceauşescu, este romanţată. Acţiunile celor împiedicaţi să intre în piaţă au dat curaj şi cîtorva din mulţime să strige jos Ceauşescu.

Transcrierile arată deasemeni că din ordinele generalului Vlad, şeful Securităţii, USLA a folosit „gela” (codul folosit de Securitate pentru „petarde”) împotriva demonstranţilor<“Dintre sute de catarge”, Libertatea, 30 ianuarie 1990, pag. 2. La sfîrşitul acestui episod un redactor anonim defineşte “gela” ca însemnînd “petarde”. Ştefănescu confirmă folosirea petardelor în declaraţia sa că şeful USLA, colonel Gheorghe Ardeleanu, a fost văzut în clădirea Comitetului Central strigînd la un subordonat „dă-mi ‘gela’…dă-mi ‘gela’.” Conform lui Ştefănescu, ‘gela’ a fost numele de cod pentru “petarde” folosite de USLA în reprimarea demonstranţilor. Paul Ştefănescu, Istoria Serviciilor Secrete Româneşti (Bucureşti, Editura Divers Press, 1994, pag 287)>. Ilie Stoian pretinde că generalul Grigore Ghiţă, comandantul trupelor de securitate, şi-a încălcat instrucţiunile cînd a inclus unităţi USLA, inclusiv o unitate de geniu-chimic (care ar fi răspuns de gaze lacrimogene) printre forţele regimului detaşate pentru miting<Stoian, Decembrie ‘89: Arta Diversiunii, pag. 21>. Totuşi o asemenea acţiune pare să fie în concordanţă cu Ordinul 2600 al Ministerului de Interne. Mai mult, pînă şi raportul comisiei senatoriale ilustrează că măsurile de siguranţă ale mitingului din 21 decembrie au fost lăsate aproape în întregime în sarcina Securităţii şi că generalul Gianu Bucurescu, adjunctul generalului Vlad, a fost personal răspunzător de miting<Raportul Comisiei Senatoriale, “Cine a tras in noi, în 16-22?”, România Liberă, 27 mai 1992>.

(to verify the origins/genealogy of this claim on the Internet, one can study the Google search here:  https://www.google.com/search?q=gela+usla+21+1989+ceausescu&ie=utf-8&oe=utf-8#q=gela+usla+21+1989+ceausescu&start=10 )

However, Madalin Hodor in Revista 22 and in a series of TV presentations mentions the GELA incident (and many of the other details from 21 December 1989 as discussed in my dissertation) without any attribution…even though my research and an Internet search demonstrate that my work is the source of his claim…

http://revista22.ro/70253683/teroristii-din-decembrie-1989-au-fost-pregtii-ncepnd-din-1968.html

S-a dovedit că nepregătiţi pentru a gestiona în mod eficient situaţia („lipsiţi de orientare politică” în termenii epocii), sau poate doar surprinşi, au fost cei din detaşamentul USLA, care completa cordoanele formate din plutoanele de intervenţie ale Miliţiei (FOI) şi trupelor de securitate amplasate în zona străzii Oneşti. Şi asta pentru că atunci când unul dintre grupurile de protestatari menţionate au încercat să pătrundă în piaţă scandând lozinci anticomuniste ei au acţionat brutal, cu exces de zel, datorită faptului că erau deja „montaţi”. Pentru a-i respinge şi speria pe protestatari au aruncat înspre ei cu o GELA (Grenadă cu Efect Luminos şi Acustic). Aflată exclusiv în dotarea USLA acest tip de grenadă era destinată acţiunilor de anihilare a unor eventuali terorişti în situaţia în care aceştia ar fi luat ostateci şi avea scopul de a crea (prin zgomot puternic şi efect luminos) câteva momente de dezorientare, suficiente pentru a fi capturaţi. Era, evident, creată pentru a fi folosită în spaţii închise. Dar, tipic pentru lunga şi legendara noastră istorie de improvizaţii, şi uslaşii s-au condus după ideea „asta avem, cu asta dăm!” Efectul a fost cu totul  neaşteptat.

http://revista22.ro/70259089/.html

http://stiri.tvr.ro/razboi-psihologic-in-21-decembrie-1989–armata-a-folosit-tehnica-speciala-pentru-a-induce-panica-la-mitingul-convocat-de-ceausescu_812738_video.html#view

http://stiri.tvr.ro/razboi-psihologic-in-21-decembrie-1989–armata-a-folosit-tehnica-speciala-pentru-a-induce-panica-la-mitingul-convocat-de-ceausescu_812738.html

http://inregistrari.b1.ro/view-23_Dec-2016-stiri_16.30-154.html

This is just one of many examples of Madalin Hodor’s “Romanian-style borrowing” of my research and work…true, he does bring some of his own research at CNSAS (although there are key examples where he fails to acknowledge that he realized what he has at CNSAS…from reading my reading of their site…see, for example, my discussion of Revista Securitatea from March 1985, with screen captures, on the lupta de rezistenta, as published here, 2.5 yrs before Hodor published/began broadcasting this exact information… https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/19/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasion-but-the-invaders-never-came-i/) … and I am thankful to him for bringing my research (which in particular the CPADCR-IICCMER-Vladimir Tismaneanu patron-client network zealously black out from any and all potential platforms) to the knowledge of the Romanian public and for building upon it…even if he fails to cite where he gets so many of his details from (in and of itself a “tell” to the fact that he is ahem “borrowing”…)