The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

Reteaua R ca structura a Armatei si sursa de teroristi in 1989 (II, articole mai recente)

Reteaua R ca structura a Armatei si sursa de teroristi in 1989 (printre sustinatori: Rosca Stanescu, Valentin Vasilescu, Constantin Corneanu, Cornel Ivanciuc…)

(iata pretul zig-zagurilor lipsite de sens)

Istoricul Mădălin Hodor a spus că, de la începutul anilor 70 şi până în 1989, din fiecare judeţ, în fiecare an se recrutau câte 10-15 persoane pentru a face parte din “Reţeaua R”. Dacă luăm o medie anuală de 500 de persoane recrutate pentru reţea, la nivel naţional, rezultă că în circa 18 ani de funcţionare ar fi existat cel puţin 9.000 de persoane înscrise în această armată secretă a partidului! “Reţeaua R” funcţiona cu parole, sub formă acoperită, iar instructajul se făcea în unitățile DIA (Direcția Informații Militare) ale Armatei, în care funcționau batalioanele de cercetare-diversiune, la nivelul fiecărui corp de armată.

Aşadar, totul a fost o DIVERSIUNE MILITARĂ cu scopul clar, conform istoricului Mădălin Hodor, de a opri tăvălugul Revoluţiei autentice începute la Timişoara începând cu 17 decembrie 1989 şi care ar fi distrus de tot comunismul. Sistemul comunist creat de zeci de ani avea tot interesul să supravieţuiască şi să se “rebrănduiască” sub altă formă, cea a “democraţiei originale”, aruncând toată vina în cârca lui Ceauşescu. Astfel, EI au trecut uşor din tabăra comuniştilor în cea a democraţilor.

https://www.lovendal.ro/wp52/un-secret-ascuns-publicului-reteaua-r-s-a-aflat-in-spatele-revolutiei-romane-din-89/

Cornel Ivanciuc, Antonie Popescu despre bizarele reţele R şi cazurile de crimă rămase neelucidate la Revoluţie

În cadrul dezbaterii ”Groparii Dosarului Revoluţiei”, organizată ieri de Frontline Club, Cornel Ivanciuc a vorbit despre reţelele speciale R 236 sau R 246 de rezistenţă pe teritoriul ocupat vremelnic de “inamic”. Acestea ar fi acţionat în zilele Revoluţiei “lasând în urma lor o grămadă de morţi, inclusiv ei sunt omorâţi”.

Avocatul Antonie Popescu, care a reprezentat Asociaţia 21 Decembrie la CEDO în dosarul Revoluţiei şi Mineriadei, a arătat că de multe ori demersurile procurorilor în aceste dosare s-au oprit la poarta serviciilor de informaţii şi a unităţilor militare. În opinia sa, sunt zone în care nici aceştia n-au avut acces.

Popescu a amintit despre bizarele secretizări din Dosarul Revoluţiei, dar şi de cazurile ziariştilor omorâţi în condiţii foarte suspecte în România – şi cel al avionului căzut lângă Târgovişte.

http://epochtimes-romania.com/video/cornel-ivanciuc-antonie-popescu-despre-bizarele-retele-r-si-cazurile-de-crima-ramase-neelucidate-la-revolutie—1088

Interviu cu istoricul Constantin Corneanu. ”Pe 22 decembrie 1989, o reţea secretă de rezistenţă a PCR a deschis focul (I)”

În condiţiile în care mulţimea din Piaţa Palatului scanda ,,Fără comunişti!, Fără comunişti!”, preconizându-se astfel o epocă nouă, precum şi al apariţiei lui Ion Iliescu, considerat ca fiind un apropiat al lui Mihail S. Gorbaciov, sunt de părere că o reţea secretă de rezistenţă a PCR (Reţeaua internă „246” din subordinea Direcției de Informații a Armatei/DIA) a deschis focul. Motivaţia?! Onoare şi fidelitate împinse până la extrem, naţionalism exacerbat, fanatism?! În fundamentarea unei astfel de ipoteze se pot exemplifica câteva acţiuni:

În Raportul preliminar al Serviciului Român de Informaţii privind evenimen­tele din decembrie 1989 se menţionează faptul că, în perioada 22 decembrie 1989 – 6 ianuarie 1990, la Institutul Medico-Legal Bucureşti au fost aduse persoane decedate prin împuşcare, despre care personalul militar şi medical din institut afirma că sunt terorişti. Cadavrele erau întotdeauna aduse de maşini militare şi însoţite de ofiţeri MApN, iar întocmirea documentelor de predare se realiza într-un birou în care nu intrau decât aducătorii, procurorul, criminaliştii şi medicul de gardă. Cele enumerate mai sus îmi întăresc convingerea că acea grupare secretă de rezistenţă a PCR, formată din diverse persoane aflate în diferite funcţii din viaţa civilă şi militară, şi aflată în susţinerea logistică, şi nu numai, a DIA, a trecut la acţiune, însă fără o raţiune politică şi fără o perspectivă de viitor.

Privind lucrurile din această perspectivă, putem înţelege astfel, mai uşor, faptul că după execuţia lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, pe 25 decembrie 1989, atacurile teroriste au încetat ca prin farmec. Într-un interviu pe care l-am realizat, în septembrie 2011, cu viceamiralul (r) Ștefan Dinu, fost șef al DIA în decembrie 1989, acesta a recunoscut existența acestei rețele interne „246”, însă a declarat că ea s-a numit, mai apoi, „276” iar componenții ei nu au putut lucra deoarece DIA nu reușise să realizeze dotarea membrilor rețelei cu aparatură de emisie-recepție.

Menționăm faptul că această „Rețea internă 246” din cadrul DIA s-a născut cu ajutorul și sub atentul control al Secției pentru Probleme Militare și Justiție a CC al PCR. Plecând de la afirmațiile colonelului (r) Remus Ghergulescu, fost comandant al Batalionului 404 Cercetare, care susține că au existat, în decembrie 1989, luptători din Rețelele „R” (a MApN) și „S” (a DSS), se încearcă o discretă manipulare a adevărurilor privind originea acestei rețele și a responsabililor pentru destinul ei. O rețea care se poate identifica cu fidelii regimului Ceaușescu? O rețea care a manipulat masele în tumultul Revoluției Române sau care s-a implicat în lupta pentru putere începută de către diferitele grupuri aflate, în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, în clădirea fostului CC al PCR?

https://www.jurnalistii.ro/interviu-cu-istoricul-constantin-corneanu-pe-22-decembrie-1989-o-retea-secreta-de-rezistenta-pcr-deschis-focul/

 

Advertisements
 
%d bloggers like this: