– A fost practicat razboiul electronic pe durata evenimentelor din decembrie 1989? Ce dovezi exista? (Romulus Cristea)

according to Col. Eftimescu, there were indications of the radioelectronic war in late November–one should note that would have been during the high level alert period of the XIVth and final Congress of Nicolae Ceausescu’s Romanian Communist Party.

De la bun inceput, au uimit actiunile de bruiaj de radiolocatie prin imitare, procedeu electronic ultramodern, prin care inamicul preia impulsul electronic al unei statii de radiolocatie adversara, il amplifica si il multiplica, dupa care il inapoiaza statiei in causa sub multiple semnale corespunzatoare unor imagini ale unor tinte aeriene fictive.  Cu o asemenea “intoxicare” se mai intilnise radiolocatia noastre inainte de 16 decembrie 1989, pe la sfirsitul lui noiembrie, cind un se reusise a se identifica autorii.  Asemenea semnale au provenit din niste zone izolate din aproprierea unor dispozitive ale cercetarii apararii antiaeriene.  Atunci nu s-a dat importante unor indivizi aparuti in zonele respective si care s-au dat drept pescari, vinatori, excursionisti, sau chiar militari in uniforma romaneasca.  Ulterior s-a constatat ca acestia nu aveau nici o legatura cu indeletnicirile pe care le revendicasera.  Fata de diversiunea din ultímele zile ale lunii decembrie, acele semnale din noiembrie au aparut ca simple incercari si nicidecum ca antrenamente pentru punerea in functiune a sistemelor electronice de bruiaj in vederea actiunilor viitoare.  (Colonel (r) Gheorghe Eftimescu, 23 martie 1992, “Un ‘Joc de Razboi’ Ciudat,” Europa (Est/Vest), nr. 77 mai-iunie 1992, p. 3)

Europa (Est/Vest) Nr. 159 18-24 ianuarie 1994, pp. 6-7

Eftimescu shoots down a favorite former Ceausist, Securitate saw according to which the radio-electronic war would have been created by the Soviets:  the radioelectronic war left one particular part of Romania untouched, Moldova, along the Soviet border!  (Were the radioelectronic war designed to somehow mask a Soviet invasion, as is so often alleged, this would make no sense…on the contrary, the authors of the radioelectronic warfare purposely wanted to avoid anything that might alarm or draw the Soviets in.  For more debunking of the so-prized theory of a Soviet coup d’etat spearheaded by “Soviet tourists” / “Russian tourists” see https://romanianrevolutionofdecember1989.com/ultimul-raport-al-securitatii-catre-nicolae-ceausescu/

Cum va explicati neagresarea aeriana si terestra a Moldovei, cand toate banuielile celor petrecute cad pe vecinii din rasarit?

Nu am gasit fapte care sa-mi determine cercetarea pe ipoteza ca evenimentele sangeroase au fost intreprinse de cei din rasarit.  Dimpotriva, anumite activitati politice, oficiale, sau secrete,  atat in Romania, cat si in celelalte tari Est-comuniste…Ipoteza pe care merg mi-a fost confirmata in parte de specialisti militari, este intentia acelui comandament militar strain, care a pus la cale operatiunea aero-terestra, de a evita Moldova, unde aparea riscul de a fi identificat prin satelitii de radiolocatie sovietici care erau mult mai perfectionati decat cele care se gaseau in dotarea aparatii antiaeriene proprii.  Ea se bazeaza si pe un fapt semnalat Marelui Stat Major al armatei noastre de catre Directia de Informatii cu nr. S/D 4288 din 14.12.1989, cum ca:  “…in Padurea Podvorlevka, pe directia Radauti-Prut-Lipcani, a fost descoperit o antena parabólica a unei statii de radiolocatie ce functioneaza far intrerupere incepand din 19 noiembrie 1989…”…Daca s-ar fi actionat in Moldova si autorul diversiunii aeroterrestre ar fi fost identificat, va inchipuiti ce scandal politic international s-ar fi iscat si care ar fi dus la caderea multor capete.

…Acesti profesionisti de inalta clasa, schimbau rapid locurile de tragere, in paralel recunoscute, si isi suplineau actiunile pentru a da impresia de forte numeroase c uniste dispozitive electronice care imitau nu numai focul de arma autómata, ci chiar zgomotele unei lupte complete….

There was a recognition that the false targets that flooded the radar both originated and disappeared within Romania’s borders–suggesting their origination from inside Romania…

Cum va explicati faptul ca nu s-a transmis populatiei din Romania prealarma si alarma aeriana atunci in 1989?

A fost intrebarea fundamental acare mi-am pus-o mie si unor personalitati militare din apararea anti-aeriana care raspundeau de transmiterea acestor semnale si mi s-a raspuns lapidar:  “Din moment ce apareau din interior si dispareau tot in interior, nu era cazul sa se dea alarma aeriana.”  In plus, inca din noaptea de 22/23 decembrie 1989, comandamentul a dedus scopul diversionist si nu nimicitor al acestui actiuni aeriane, astfel ca a interzis si combatarea tintelor cu rachete anteaeriene.

Reinforcing the idea that there were helicopters in Romania’s airspace that belonged neither to Romania’s direct socialist (communist) neighbors or the Romanian military itself was the following supposed exchange whereby the Hungarians told the Romanian military “go ahead and shoot at the helicopters, they aren’t ours” while two days later the Romanian military told the Hungarians the same thing.  (for further reading on this topic, see https://romanianrevolutionofdecember1989.com/securitate-helicopters-transmitters-per-hungarian-defense-officials/

Va rog sa relatati un moment  in care conducerea apararii antiaeriene a teritoruiului a semnalat aparitia unor tinte de la vecini si daca s-a discutat cu conducerea militara din tara respectiva?

Da.  Vad ca vreti sa disparem sub rotile unui autobuz.  Dar sa va raspund si la aceasta intrebare.  De exemplu loctitorul pentru zbor al Comandamentului aviatiei i-a somat pe unguri in seara zilei de 22 decembrie 1989:  “daca un va retrageti avioanele deschidem foc.”  Acestia au raspuns “trageti, nu vin de la noi.”  Pe data de 25 decembrie 1989 ne-au somat pe noi ungurii sa ne retragem avioanele care se indreapta spre granita lor.  La randul nostru am spus:  “trageti”.

Eftimescu describes the strategy and goals of the perpetrators of the radioelectronic war:

Adversarul a cunoscut in detaliu dislocarea fortelor noastre ármate, dispozitivele de lupta adaptate in raport cu situatia concreta, indicativele si frecventele de lucru ale retelei de comunicatii militare, convorbirile in reteaua de comanda, fapte ce dovedesc premeditarea acelor actiuni aeriene si terrestre si totodata culegerea lor prin intermediul unor sateliti spioni.  Pe timpul desfasurarii operatiunii aeriene si terrestre diversiunea psihologica s-a concretizat pe doua directii:  1) dezorganizarea conducerii militare la toate nivelurile prin infiltrarea in retelele armatei a unor ordine, rapoarte si informatii false, precum si raspandirea unor zvonuri privind interpretarea miscarii unor forte ca fiind teroriste, care sa duca la conflicte reciproce tragice (M.Ap.N.-M.I., Aeroportul Otopeni, Sibiu, etc.); 2) raspandirea unor zvonuri care se creeze confuzii, pánica in randurile populatiei si deruta privind fidelitatea armata fata de causa revolutiei.

(It is worth pointing out that this is tantalizing close to my own informed speculation back in my 2000 Europe-Asia Studies article entitled “Theories of Collective Action and Revolution:  Evidence from the Romanian Transition of December 1989 https://romanianrevolutionofdecember1989.com/theories-of-collective-action-and-revolution-2000/ , speculation that the reviewer Ron Linden mocked at the time as the height of absurdity and incredulity…)

Eftimescu issues further details of the radioelectronic and terrorist diversion here:

…Dupa marturiile unor cadre din dispozitivele de aparare antiaeriana, din zona Bucurestiului, resulta ca aceste elicoptere, dimineata transportau teroristii care actionasera pe timpul noptii, iar seara ii aduceau in locurile de unde se raspandeau.  Aceasta insemna ca respectivii teroristi se odihneau undeva.  Cum numeroasele cazuri de semnalizare a aparitiei tintelor aeriene au fost din directiile unor domenii de odia sau vanatoare ale lui Ceausescu, unde paza pe timpul cat el un era acolo era redusa, ne conduce la concluzia ca acestia isi facusera bivuacul in padurile din domeniile respective….Mai  amintesc ca in judetele secuiesti din Transilvania, inainte de declansarea evenimentelor, au fost semnalate diferite persoane ca fiind padurari, militari, localnici care, in urma verificarilor, nu s-au confirmat.

Tintele cu durata de zbor cea mai lunga au fost semnalate din directia Marii Negre, Constantin-Fetesti, sau Constanta-Galati (Ianca), ceea ce ne faces a credem ca ele au fost lansate de pe niste nave.  In sprijinul acestor ipoteze vin informatiile transmise de pilotii a doua MIG 23 MF care, avand misiuni de interceptare, au urmarit, in noaptea de 22/23 decembrie 1989 asemenea tinte aeriene ce se indreptau dinspre largul marii spre tarm.  Vlacheslav Samoskin, seful  Biroului de presa al agentiei  NOVOSTI din Bucuresti, a dezvaluit ulterior participarea la diversiune a doua nave straine aflate in Portul Constanta, iar ziaristul belgian Michel Montmorency, de la “LE SOLIDIR”, le-a si denumit a fi SOLARA si CAROLINA.  Intr-adevar, cu una din aceste nave, ancorata in port, a avut de-a face un detasament de elevi marinari in prima noapte de diversiune.  Mai mult, amintesc conversatia telefónica dintre seful marelui stat major si comandantul apararii antiaeriene a teritoriului, data pe postura de televiziune, in care s-a discutat o posibila invazie pe litoralul marii.  Celelalte directii de zbor, sud, sud-est, in special dinspre Calarasi, Harsova, Faurei, spre Bucuresti, Craiova, Resita, tinandu-se séama de traseul scurt de zbov, ne faces a deducem ca o parte din tintele aeriene au fost lansate de pe slepurile ce urmau cursul Dunarii.  (for more on this, see https://romanianrevolutionofdecember1989.com/ceva-era-putred-in-dobrogea/ )

and here:

Colonel (r) Gheorghe Eftimescu, 23 martie 1992, “Un ‘Joc de Razboi’ Ciudat,” Europa (Est/Vest), nr. 78 iunie 1992, 8.

De fapt, rachetele au actionat in citeva rinduri, numai in noaptea de 22/23 decembrie.  Sesizindu-se intentia unei diversiuni, tirul lor a incetat lasindu-se latitudinea tunurilor si mitralierelor antiaeriene sa deschida focul la ‘vedere’.  Iar Comandamentul aviatiei militare din 24 decembrie a interzis inaltarea in aer a elicopterelor proprii.

In perioada invaziei aeriene neidentificata, in spatiul aerien romanesca u actionat si elicoptere inamice cu capacítate de transport redusa, concomitent cu capcanele pentru dezinformarea radiolocatieie amintite.  Din declaratiile martorilor oculari rezulta caracteristici de constructie ale acestora cu totul diferite de ale elicopterelor romanesti:  fuselaj bombat in fata, capacítate de transport mica, tren de aterizare pe talpici (skiuri), usa culisanta (permitind tragerile cu armament portativ pe timpul zborului, culoarea gri.  Acestea nu purtau inscrisurile si cocarda care indica apartenenta statala.

Se pare ca cele mai multe dintre acestea au servit pentru transportul comandourilor de teroristi terestri.  Din declaratiile unor martori militari aflati in dispozitivele de lupta ale apararii antiaeriene din preajma oraselor agresate aerian sau ale aerodromurilor militare, au fost descoperite asemenea elicoptere care, cu regularitate la lasatul serii si la venirea zorilor, aterizau de dupa un dimb din apropriere, stationau cu farurile aprinse circa 30 de minute, dupa care isi luau zborul.  Investigindu-se ulterior terenul unde aterizau si decolau s-au descoperit urmele talpicilor de la trenul de aterizare, precum si urme de bocanci cu talpi antiderapante.  Este limpede ca aceste aeronave seara aduceau comandourile terrestre, le debarcau, urmind ca acestea sa treaca la indeplinirea misiunilor in oras, iar ziua il preluau si ii transportau, in zone diferite, pentru refacere si odihna.  Foarte des s-a semnalat aparitia elicopterelor in preajma unor rezervatii cu cabane de vinatoare sau de ohina destinate fostului dictator, care dupa cite se stie numai cind venea el i se asigura o paza strasnica.  Un artilerist antiaerian a deschis focul asupra unui astfel de asezamint.  Din acel moment, in zona respectiva nu au mai aparut elicoptere inamice.

We know from other sources, that the radioelectronic diversion significantly reappeared again in mid-January:

9 ianuarie 1990; 11-17 ianuarie 1990

Indeed, why would this be so?  Because the counter-revolution lasted well into mid-January (see https://romanianrevolutionofdecember1989.com/proof-of-a-failed-counterrevolution-little-known-events-of-9-18-january-1990/ )

for additional details on the radio-electronic war see also

Horia Alexandrescu, “Misterele de la Boteni (IV):  Fata in fata cu ‘Razboiul Electronic’,” Tineretul Liber, 18 martie 1990.

Pe ecranele radar apareau, asadar ‘tiinte’ care ie inforau.  Ele anuntau atacul, lupta, prapadul si totul se precipita cu sufletul la gura, mult mai dur si mai apasator ca la antrenamentele de lupta!  Iar ‘tiintele’ veneau si veneau si veneau pe ecranele radar:  dupa viteza lor de deplasare pareau sa fie categoric elicoptere…  inamice, dar pe deasupra nu trecea nimic!  O data, de doua ori, de multe ori.  Stresant, tensionant, jurindu-ti nervii, incercindu-ti rabdarea, incindu-ti calmul de dinaintea ‘furtunii.’  Pe aer, insa, nimic si totusi elicopterul decolat cu misiunea de cercetare este tintit perfect, in nici doua minute, iar ramasitele lui zac si astazi undeva, linga pista, ca o dovada cruda a durerosului adevar.  Misterul pare de nedeslusit si, totusi, valul se ridica incet-incet, acum, cind calmul a revenit.  Se afla despre posibilitatea de aeronave electronice in bezile de frecventa a radiolocatoarelor.  Patrunderi-pirat, care erau ‘tintele’ acelea misterioase, care veneau si se duceau mai departe fara sa…existe, de fapt!  Ele se dovedeau nu numai o eficace arma psihologica, de diversiune, dar si una de ademenire, cum a fost cu elicopterul pilotat de maiorul Zamfir decolat in noapte pentru a fi ‘vinat’ de tintasii ascunsi in imprejurimi.  Citeva dintre urmele teroristilor au fost descoperite ulterior, dar ei au disparut!  Nici macar cartuse goale nu s-au gasit, iar seful de stat major al unitatii avansa posibilitatea ca armele cu care s-a tras sa aiba atasate colectoare de cartuse goale.  Foarte plauzibil, desi, din cite am aflat, la noi nu prea ar exista asa ceva….Intre timp, insa, pe adresa redactiei au inceptu sa ne soseasca diferite gloante si cartuse, dintre cele extrem de ciudate si de dubioase.  Ne vin, de regula, fara adresele expeditorilor, dar ne uimesc si ne grabim sa le prezentam specialistilor, care se arata uimiti la rindul lor.  Un asemenea cartus poarta pe el marca…’Magnum-Kynoch’ arata ingrozitor fie si dezamorsat, impresionindu-ne nu numai prin dimensiuni, dar si prin pulberea tip…care, cu viteza de ardere marita si prin glontul burton, cu briuri directoare!  Ne-a fost trimiis de undeva, de la Buzau, si ni se spune ca asemenea cartuse nu pot fi trase decit din carabine super-sofisticate, pentru mari distante, cu precicii teribile.  Si inca nu stim totul!  Dar unde sint carabinele si unde sint cei care au tras cu ele?  Dar, mai ales, cine sint ei?!  Mister, mister deplin!  Printre asemenea minuni aflam ca, apropo de volatilizarea tuburilor goale, ar exista unele care, dupa percutie, se autodizolva in mod automat si nu mai e nevoie nici de ‘colectorul’ de cartuse.  Subtilitati ultra-moderne, ca si pirateria pe ecranele radar:  comandantul garzioanei, experimentatul pilot care este dl. colonel Ion Suciu, ne lasa resimente de gura cascata, povestindu-ne despre ele.  Si mai aflam ca, totusi, pe deasupra aeroportului s-au semnalat… baloane, probabil telecomandate, in care s-a executat foc antiaerian, dar fara efect!  Treceau mai deaprte, imperturbariile, unele cu luminii intermitente, rosii, sfidind in bezna noptii… Totul aduce a imaginii de science-fiction si insusi, sint adevaruri pure, pentru ca ‘tintele’ de pe ecranul radar n-au fost jocuri pe calculator, iar baloanele teleghidate exista si ele!  Am aflat date concrete dintr-un interesant articol pe aceasta tema semnat in revista ‘Viata armatei’ de colegul nostru Cristian Craciunoiu.  Citam:  “Un aeromodel cu anvergura de 2,5-3 metri este invulnerabil!  Practica a aratat ca in cazul tragerilor directe asupra ‘mini-avioanelor’ teleghidate, aflate la numai citeva sute de metri, efectele sint nule!  I….)  Printre mijoloacele (fortelor teroriste — n.n.) ultramoderne se gasesc si unele din categoria microaviatiei respectiv mini-baloanele libere sau captive pentru inducerea in eroare a statiilor radar.  La bordul unui asemenea minidirijabil se gasescte un puternic reflector radar ce da pe ecran un semnal comparabil cu acela al unui elicopter care se deplaseaza cu viteza foarte mica si dispune de motoare silentioase.  Astfel de dispozitive pot fi depozitate in vecinitatea pistelor de pe aerodrumuri, in conteinere nu mai mari decit o cutie de carton pentru inghetata.  Umflarea se face instantaneu, cu ajutorul unei mini-buielli de marimea unui spray-deodorant…”  Nu simtiti un frison si nu vi se pare ca in noaptea Botenilor s-au miscat silentios asemenea continuturi ale unor ‘cutii de inghetata’ si ca, pe sub deruta semnata de ele, s-au strecurat gloante tintite de ochitori de elita?!  Am vazut cu ochii nostri multe elicoptere ciurite la Boteni si am vaut, mai ales, la unul dintre ele doua urme de glont oprite miraculos chiar in…broastele usilor laterlae.  Doar citiva milimetri mai sus si proiectilele loveau direct capul pilotului sau copilotului, din stinga si din dreapta!!!  De altfel, cum spuneam, si maistrul militar Tirna a fost impuscat direct in cap, elicopterul aflindu-se in zbor!

De la Boteni, insa, nu s-a speriat nimeni si cea mai buna dovada este ca pina si pilotul maior Zamfir pornea la cerere in ziua urmatoare doboririi sale la o noua misiune, cum au pornit si alte elicoptere militare venite in apararea Bucurestiului, de atacurile truperlor teroriste.  Atentie, insa, ca sa nu se dea loc la confuzii, pe ‘burta’ elicopterelor si lateral, peste cocarda a fost vopsit tricolorul, iar piloti Botenilor au actionat cu cura impotriva teroristilor din Cimitirul Ghencea, ca si a altora, care trageau in alte zone ale Capitalei, in Floreasca, bunaoara, la una dintre misiuni, s-au localizat pe blocuri teroristi care trageau de pe acoperis, dar faptul ca jos se afla armata impreuna cu garzile patriotice nu a permis actionarea cu foc, pentru a nu periclita viata fortelor revolutionare.  Mai multe elicoptere au fost lovite si la Bucuresti unele fiind chiar obligate la aterizaj fortat, in marginea de Nord a Capitalei.  Au fost destui, unii chiar foarte grav, in timp ce dintre parasutistii garnizoanei Boteni au cazut la datorie 10 ostasi, nenumarati altii fiind, de asemena, raniti.  Pentru ei si pentru cei care au luptat umar la umar pe frontul Revolutiei, pentru Revolutie, de partea poporului si numai a poporului, ne-am dus la Boteni si am scris acest serial, culegind impresionantele secvente de eroism pe care vi le-am prezentat, dar si o sumedenie de mistere inca nedezlegate.  Cer senin si plecaciune, bravilor ostasi de la Boteni!

decembrie 1989 si diversiunea radioelectronica: “Varianta la Invazia Extraterestrilor” (V)

decembrie 1989 si diversiunea radioelectronica: “Varianta la Invazia Extraterestrilor” (IV)

decembrie 1989 si diversiunea radioelectronica: “Varianta la Invazia Extraterestrilor” (III)

decembrie 1989 si diversiunea radioelectronica: “Varianta la Invazia Extraterestrilor” (II)

decembrie 1989 si diversiunea radioelectronica: “Varianta la Invazia Extraterestrilor” (I)

Aurel Perva and Carol Roman, Misterele Revolutiei Romane (1991)