Repere din biografia unui şef de asociaţie

Doru Mărieş, în „Europa“, revista securiştilor Doru Mărieş este preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, poate cea mai cunoscută organizaţie de revoluţionari din ţară.

Asta şi pentru că Mărieş s-a priceput să-şi facă imagine prin cele mai diverse metode: a scos pe piaţă diverse documente prezentate drept dezvăluiri senzaţionale, dintre care unele miroseau de la o poştă a falsuri grosolane; a făcut greva foamei pentru a obţine Dosarele Revoluţiei şi a le pune la dispoziţia opiniei publice, dar după un an a oprit accesul presei, spunând că „voi vreţi să vă faceţi articolele pe foamea mea”; şi-a adjudecat meritul redeschiderii dosarului în 2004, mutare care s-a dovedit, de fapt, o stratagemă pusă în slujba „fabricii” de certificate.

Dincolo de imaginea pe care Doru Mărieş şi-a creat-o pe seama acestor fumigene, rămâne o biografie cel puţin interesantă. Cu toate că în 1989 era portar la o echipă de fotbal din ligile inferioare, Mărieş a participat la Revoluţia din Bucureşti, iar  apoi a rămas în Capitală, s-a înscris în Alianţa Civică şi a participat la toate mişcările anti-FSN din prima parte a anului 1990.

După alegerile din 20 mai, când Liga Studenţilor a închis celebrul balcon din Piaţa Universităţii şi s-a retras, pe 24 mai, Mărieş a refuzat să plece din piaţă, alături de câteva zeci de persoane, până în 13 iunie, când au fost „măturaţi” de autorităţi, oferindu-i un pretext lui Ion Iliescu să cheme „în ajutor” minerii.

Mărieş, mediatizat de revista Securităţii

Sunt voci care îl acuză pe Mărieş că a manipulat câţiva naivi să rămână în greva foamei, cu corturi puse în faţa Teatrului Naţional, tocmai pentru a compromite fenomenul Piaţa Universităţii şi, implicit, Opoziţia. „De ce să plecăm din Piaţă? Se terminase lupta? Războiul era pierdut doar pentru laşi”, spune Doru Mărieş, care admite că i-a alimentat pe cei care au rămas în piaţă cu cafea, ţigări şi mâncare.

„Le-am cumpărat cu banii mei, am cheltuit în jur de 80.000 de lei pe care îi aveam pe un carnet de CEC”. Constantin Calancea, fost preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie”, susţine că în spatele acţiunilor lui Doru Mărieş s-au aflat anumite structuri:

„Eu am un amic la SRI şi mă vedeam des cu el. Pentru că şi pe linia SRI a existat mereu un birou special de monitorizare a revoluţionarilor şi a asociaţiilor de revoluţionari. Şi băiatul ăsta de la SRI mi-a spus că Mărieş e din structurile lor„.

Mărieş a avut o strânsă colaborare cu revista „Europa”, care la începutul anilor ’90 era portavocea fostei Securităţi. Revista „Europa” a publicat în 1991 un interviu-serial, în şapte părţi, cu Doru Mărieş. Acesta este prezentat drept primul „deţinut politic” din democraţia lui Iliescu. Mărieş susţinea punerea în libertate a lui Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii, în al cărui birou spune că a stat în data de 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceauşescu. Acolo, în acel birou, Mărieş i-a cerut lui Vlad să nu-l trădeze, moment în care acesta l-a mângâiat şi l-a liniştit.

Iată cum era prezentat Mărieş în iunie 1991 de revista „Europa”: „Doru Mărieş nu strigă numai «Jos comunismul!», el strigă «Jos tot!», dar susţine că generalul IULIAN VLAD, fostul şef al Departamentului Securităţii Statului, să fie pus în libertate şi lăsat să spună adevărul NAŢIUNII, nu înlăturat fizic”.

„Ce dacă am dat în revista «Europa»? Am dat pentru că alţii nu mă publicau şi voiam să mă descarc. Iar ăştia m-au acceptat, că dădeam un pic de culoare revistei”, se apără acum impostorul Mărieş.

Detalii: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-02/fostul-sef-al-securitatii-generalul-iulian-vlad-adevarul-despre-revolutie-se-va-afla-in-cele-din-urma.html#ixzz4L6rUmYmo
Follow us: @9AM on Twitter | 9AM.ro on Facebook

Mr Maries remembers how, after the Ceausescus had escaped, he came face-to-face with Iulian Vlad, the head of the Securitate, inside the communist central committee building as gunfire crackled around Bucharest. “He said to me: ‘Come outside and I will show you the betrayal – you have overthrown the dictator and are putting the communists in power’.”

Confuzia şi aparenţa de dezorganizare ar fi fost create prin diversiuni

“Această comandă unică sub cupola comandamentului militar superior arată cu adevărat caracterul controlat, atât politic, cât şi militar, al tuturor diversiunilor ce a avut loc începând cu seara de 22 decembrie, pentru că nu vorbim de altceva, vorbim de diversiuni”, susţine Mărieş. “A fost terorism de stat, din moment ce era implicată Armata şi puterea politică, folosind toate mijloacele, radio, televiziune, plus toată reţeaua partidului comunist, să nu uităm că PCR a avut peste 2 milioane de informatori, ai partidului, lasă-i pe ăia ai Securităţii.”

Diversiunile ar fi fost create prin zvonistică şi ştiri alarmiste. “Suspiciunea a fost creată prin zvonistica pe care au transmis-o cele două posturi de informare, televiziunea şi radioul. La etajul 11 al televiziunii a fost o comandă de zvonistică (…) De la MAPN alimentau cu zvonistică atât telefoanele din CC, pentru că în CC se suna şi se spunea aşa: Vă atacă şcoala de ofiţeri…”, îşi aminteşte Mărieş care spune că era în clădirea Comitetului central al PCR, preluată de revoluţionari, împreună cu generalul Vlad, şeful Securităţii care trecuse de partea poporului.

Teza diversiunilor este confirmată acum chiar de generalul Iulian Vlad, printr-un discurs la Târgu Jiu ţinut pe 29 octombrie 2015 după ani de tăcere (AICI).

Fostul şef al Securităţii ceauşiste a povestit că ar fi fost planuri ca Armata să se lupte cu Securitatea. Iulian Vlad a dat exemplul masacrului de la Otopeni:

„S-a intenţionat şi ar fi fost o crimă fără precedent, cu urmări nebănuit de mari, cu vărsare de sânge ca niciodată, dacă între Armată şi forţele Securităţii s-ar fi iscat un conflict, dacă trăgeau unii împotriva altora. Încercări s-au făcut, iar unele au fost chiar reuşite, cum ar fi cazul de la Otopeni, în care au murit zeci de copii, de tineri, abia încorporaţi, în luna noiembrie, în Armată. Au fost, pur şi simplu, măcelăriţi. A fost vorba şi de nechibzuinţa unui comandant care răspundea de paza aeroportului, dar cel mai mare rol l-a jucat diversiunea. Imaginaţi-vă ce s-ar fi putut întâmpla dacă această diversiune s-ar fi generalizat. S-au mai încercat şi prin alte locuri şi toate au avut aceleaşi trăsături.”

http://www.romaniacurata.ro/cine-sunt-procurorii-care-au-inchis-dosarul-revolutiei-procurorul-general-tiberiu-nitu-a-fost-militar-in-termen-si-a-tras-la-revolutie-acuza-theodor-maries/