“I-am vazut pe teroristi!”

“Se tragea cu arme cu cadenta mare, se tragea ca-n filme.  Ceea ce e ciudat e ca nimeni nu a fost impuscat in cadrul schimburilor de focuri, ci in momente de acalmie, prin trageri izolate si de precizie”.  Dl. MARIAN MANOLACHE, 43 de ani, metrolog, a fost ranit la TVR (pe atunci si Libera), in dimineata zilei de 23 decembrie 1989.  Comanda o grupa de soldati care fusesera la munci, pe santierele Capitalei.  Dl. Marian Manolache a fost impuscat cu doua gloante care, printr-un noroc fantastic, i-au trecut printre doua vertebre.  Un alt glonte l-a muscat de pulpa piciorului.  Era un glonte exploziv.  Cazut in “terenul nimanui” aflat intre cele doua tabere, dl. Marian Manolache a trebuit sa stea ranit si fara nici un ajutor timp de o ora si jumatate.  Cind a fost recuperat de soldatii, dl. Marian Manolache a fost legat de o usa si dus la spital.  Operat, metrologul s-a chinuit 365 de zile prin concedii medicale si recuperari.  mai are in preajma vertebrelor inca 10 schije de care nici un chirurg nu are curajul sa se apropie.  O lunecare cit de mica a bisturiului poate fi fatala pacientului.

In mod sigur “cei care ne-au impuscat au fost teroristi, declara dl. Manolache.  I-am vazut in spital.  Nu erau romani.  Aveau fete de mongolezi.”

Dl.  Manolache glumeste amar:  Nu i-am intilnit in asociatia ranitilor, domnule!

“Asasinul era printre noi”

Si dl. PETRE GEORGESCU este victima apelurilor iresponsabile lansate prin Televiziunea Romana Libera in zilele Revolutiei.  Dinsul este unul dintre acei nefericiti care au fost mutilati cu gloante dum-dum.  A fost impuscat in localul Circumscriptiei financiare a sectorului 6, aflata linga radio.  Asasinul a tras de la 1 metru distanta, dupe ce mai inainte cazuse mort, tot de glont, un pusti care-si rupea camasa in fisii, pentru a face un fitil.  Dl. Petre Georgescu a ajuns la radio cu un gind precis:  sa salveze aceasta venerabila institutie din ghearele teroristilor.  Numai ca teroristii nu erau musai in Radio, ci chiar printre cei veniti sa lupte de partea Revolutiei.  O faceau si ei pe revolutionarii si, din cind in cind scoteau pistolul din buzunar si trageau la nivelul soldului.  Impuscat in bazin, loc in care glontele dum-dum face ravagii, dl. Petre Georgescu ajungea la spital.  In delir, ore in sir, il roaga pe doctor sa-l omoare.  Dureri teribile il macinau pe dinauntru.  Dureri il macina si-acum, dar traieste.  Traieste si patimeste.

P.S. Si domnul Petre Georgescu a fost in 21 decembrie 1989 la Inter.  Poate c-a fost filmat.  Si pedepsit.

Oltea Mutulescu, E. Mihaescu, “Daca jertfa nu e, nimic nu e!” Flacara, nr. 9-10 (6 martie 1991), pp. IV-V.