The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

“O lupta cu fortele raului,” Orizont (Timisoara), nr. 5 (2 februarie 1990), p. 5.

Lt. Col. Petre Ghinea:  Primele rafale de arma automata le-au tras fostii securisti chiar in Piata Libertatii, unde noi aveam amplasate transportoarele blindate care completau sistemul de foc al tancurilor, pentru apararea Comandamentului militar.  Au tras din multe locuri, din podurile cladirilor.  In seara zilei de 22 decembrie, intre orele 22,30 si 23….

Iosif Costinas:  Cu toate astea, in seara zilei de 22 decembrie s-a tras, de aproape, asupra Comandamentul militar.

Lt. Col. Petre Ghinea:  Da.  Am fost de fata.  Au tras dintr-o “Dacie” alba…Foloseau mai multe autoturisme, schimbindu-le din loc in loc.  Le schimbeau si numerele….Din hotelul Central s-a tras asupra noastra si ne-au gaurit citeva pneuri de la transporter…

Iosif Costinas:  Duminica, 24 decembrie, inainte de masa, te-am auzit vorbind, prin amplificare, in Piata Libertatii…

Lt. Col. Petre Ghinea: …[nea Ionescu de la Filarmonica] A venit cu o propunere demna de toata atentia.  Am adus de la Filarmonica statia de amplificare si am instalat-o pe tarasa Casei Armatei.  Statia functiona excelent.  M-am adresat securistilor ascunsi prin casele din apropriere:  “Securisti, predati-va!  Nu mai aveti nici o sansa!  Facem apel la ultimul dram de omenie pe care-i mai aveti in voi!  Cursul evenimentelor este ireversibil!  Nu veti putea fugi din oras, predati-va!  Ne-am adresat si oamenilor care locuiesc in cladirile din care se tragea, spre a ne semnala locurile de unde se trage.  Unii din ei au iesit la geamuri (cei de la etajele superioare) si aratau de unde vin rafalele de arme automate….Desi am facut apel la ultimul dram de omenie al securistilor, unii au tras asupra noastra.  Din fericire, nu ne-au nimerit….In timp ce vorbea nea Ionescu mi-a fost impuscat un subordonat:  soldatul Mihai Budugan,  unul dintre cei mai curajosi baieti ai mei.  A fost impuscat deasupra inimii.  Dus la spital, a scapat cu viata.  Dupa un timp, in urma apelurilor noastre, in zona Pietei Libertatii focul a scazut in intensitate.  Au actionat si cercetasii si militarii de la unitatile de parasutisti.  Tot in urma apelurilor noastre, mai multi cetateni ne-au comunicat numerele masinilor din care au tras securistii.

Iosif Costinas: Care este opinia ta despre felul cum au actionat securistii-teroristi?

Lt. Col. Petre Ghinea: Spre deosebire de militarii nostri, ei au fost foarte bine pregatiti pentru lupta in oras. Dispuneau de armament modern, special (inclusiv simulatoare de foc). De pilda, la automatele lor rabatabile, cu gloante videa [vidia] sau gloante explozive, nu se putea vedea flacara la gura tevii….Initial, dupa opinia mea, au intrat in lupta elemente extrem de bine instruite, apoi acestea au disparut, lasind in locul lor o seama de colaboratori ai fostei Securitatii (din diferite, ca sa zi asa, categorii, socio-profesionale).  A fost un plan diabolic, indeplinit, din nefericire, in buna masura….

Iosif Costinas:  Ce te-a nemultumit cel mai mult in acele zile atit de grele pentru noi, timisorenii?

Lt. Col. Petre Ghinea:  Armata nu a putut sa faca fata tuturor solicitarilor.  Sa nu mai vorbim de faptul ca nu am fost pregatiti pentru un asemenea tip de lupta.  Caci, dupa cum se stie, nu este suficient sa ai in mina un pistol-mitraliera si o cantitate de munitie pentru a interveni cu eficicatate, unde este nevoie.  M-a nemultumit, spre pilda, si inexistenta, alaturi de noi, a militienilor si chiar a unor elemente din fosta securitate, care, dupa cite am auzit, se considerau de bunacredinta.  Foarte putini au raspuns apelurilor Comandamentului militar de a se prezenta la fostul lor sediu si de a ne da o mina de ajutor…

TIMISOARA, 24 decembrie 1989

“Un ARO care aduce moartea”

Revenind la duminica aceea de 24 decembrie, lucrurile au inceput sa se mai linisteasca.  Am iesit in oras la barajele facute de soldati impreuna cu civilii.  Deja fraternizasem…Pe la ora prinzului, dinspre gara Timisoara Est catre unitatea noastra, pe strada Borzesti, venea un ARO al MI.  Numai ei aveau in dotare tipul acela de masini blindate [e vorba de un ABI ?], cu turela si mitraliera.  Eu eram cu niste civili, cu un ofiter slabut si inalt de la batalion si un maistru militar mai in varsta.  Am oprit masina.  Inauntru erau 3 sau 4 barbati imbracati cu haine de Garzi Patriotice, fiecare cu cate un pistol mitraliera tip MI, cu pat ratabil si teava scurta, munitie si saculete de strans tuburile (!!).  Astia ne-a pus pe ganduri pentru ca cine trage cinstit nu era interesat ca un glont isi pierde tubul pe unde s-a tras, fara sa fie recuperat…Pe cand saculetele acelea se amplasau pe arma pentru a putea fi sigur ca recuperezi toate tuburile de la cartusele trase si nu lasi urme…De asemenea, mitraliera de la turela avea banda cu cartuse montata…Masina a fost retinuta si ei dusi la unitatea noastra.  Interesant este ca, in urma cu vreo doua ore, niste civili ne-au relatat ca, la o coada la lapte–undeva in zona–s-a tras asupra oamenilor dintr-un ARO blindat, cu mitraliera…Asta se intamplase pe la Calea Aradului, cam la 1 km si ceva de noi.  Masina pe care o oprisem era exact la fel cu cea din care ni se relatase ca s-a tras.  Dar, puteau fi si mai multe masini de acest fel.

Liviu Stefanut, fost soldat, UM 01864/l Timisoara, cu Dan Preisz, “Teroristii Timisoarei,” Romania Libera, 21 aprilie 1994