Incidentul M.Ap.N. (23/24 decembrie 1989): detalii importante
Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on April 15, 2009
N-am incredere in cei care nu spun adevarul despre incidentul din noaptea 23/24 decembrie 1989 pe drumul Taberei la Ministerul Apararii Nationale… din mai multe motive. Interesant, cind Gheorghe Ardeleanu (aka Bula Moise), seful USLA, a vorbit cu portavocea fostei securitatii Angela Basescu, a admis ca el, nu Militaru cu care a fost in conflict deschis– l-a nominalizat pe Trosca–fiindca Gnl. Militaru l-a avertizat ca toate comunicatii ar fi analizate precis–sa conduca grupul antiterorist spre M.Ap.N. (de remarcat, Trosca a fost un fost C.I.-ist, deloc intimplator). Ardeleanu spune ca el a fost luat sub arestului. Soldatul USLA Soldea spune ca dupa incidentul el a fost detinut si i-a supus la o analiza de urina (daca totul a fost “regizat,” de ce anume si de ce vorbeste asa). Si ce au vazut localnici, cei care au locuit in blocurile de viz-a-vis M.Ap.N.? Foarte interesant…
“Canalizarea” fostei Securitatii…’fabuleaza’ fostul procurator ceausist Teodoru Ungureanu
Teroristii lu’ peste!
 |
Procurorii militari au audiat 40-50 de insi suspectati de terorism, arestati in sediul Ministerului Apararii, pe 24-25 decembrie ‘89. Oameni ridicati de pe strada sau din casele lor pentru ca aratau sau vorbeau ciudat.
In timp ce anchetatorii isi pierdeau timpul cu niste nevinovati, in fata ministerului diversiunea dadea roade: erau profanate cadavrele luptatorilor antitero condusi de colonelul Trosca, trimisi cu buna stiinta in fata plutonului de executie. Uslasii fusesera impuscati de militarii carora li se spusese ca sunt teroristi.
DE NOTAT: IN 2004/2005 DE ZECE ORI TEODOR UNGUREANU A SCRIS ARTICOLE IN ZIARUL “JURNALUL NATIONAL” (ZIARUL FINANTAT DE UN FOST COLABORATOR SECURIST NOTORIU)
Totusi, vorbele lui Gheorghe Ardeleanu (aka Bula Moise) seful USLA dezminte teza lui Ungureanu…
Foarte important este contextul in care s-a desfasurat revista de front in curtea unitatii pe 24 decembrie 1989. Iata ce spune Comandantul USLA Ardeleanu:
in legatura cu episodul cu Col. Trosca…”A vrut [e vorba de Militaru] sa stie daca ordinul meu se executa si pentru aceasta i-am dat asigurari. M-a atentionat ca ordinul ce-l voi transmite se inregistreaza si a procedat in consecinta. Am transmis ordinul colonelului B.I. [Bleort Ion] care asigura comanda in unitate. Colonelul B.I. mi-a raportat ca se afla langa el colonelul Trosca Gheorghe–seful statului major–care va lua masuri de executare a ordinului. Avand in vedere importanta misiunii, am ordonat ca atare.” [deci el admite ca el [Ardeleanu] l-a nominalizat pe Trosca, nu Militaru] p. 116
…”De fapt imi aratase pe unul din supravietuitori, respectiv pe subofiterul Soldea, care era plin de sange” [Soldea admite “Noaptea [24-25 decembrie] am fost supus din nou unei anchete…in final luandu-mi ceasul pentru verificare, daca are sau nu microfon, asa cum se spunea la televizor ca prin ceas Ceausescu tine legatura cu teroristii, nici pana astaze nu mi-au trimis nici ceasul si nici rezultatul analizei urinei pe care mi-au luat-o sa se vada daca era drogat” p.154-155]…Inginerul Montanu in prezenta generalului Militaru si a altora mi-a cerut un angajament scris prin care sa ma angajez ca voi conlucra mai departe cu fortele revolutionare. Am realizat ca eram arestat. Am fost supus unei anchete, initial in antecamera biroului generalului Militaru si apoi in biroul secretariatului, sub amenintarea a doi subofiteri si a unui subofiteri MApN inarmati, cu pistoalele indreptate spre mine…Vroiau sa cunoasca date despre organizarea si atributiile fostului Departament al Securitatii Statului. Acelasi inginer Montanu m-a confruntat apoi cu generalulu Neagoe–fostul comandant al Directiei a V-a–care cred ca era si el arestat. Dupa ancheta care a durat mai multe ore, pe la 2-3 noaptea am fost readus in biroul generalului Militaru care m-a ordonat sa organizez, dimineata la ora 9, o revista de front pe Ghencea, cu toata unitatea. Am inteles ca urma sa faca revista de front si la Directia a V-a si tot acolo mi-am dat seam ca lucrurile se complica…[de ce dl. Ardeleanu…fiindca a fost vorba de cadre USLAC suprase pe Directia a V-a si USLA???”
Angela Bacescu, “Romania 1989: Din nou in calea navalirilor barbare.”
Unde sint teroristii? PE STRADA, PRINTRE NOI (I)
DIVERSIUNE SI INTIMIDARE.
Ce s-a intimplat de fapt? In ultima vreme, pe la usile unor apartamente, au
batut citeva…persoane de bine, care, cu destula discretie–si
subtitlitate–s-au straduit sa le explice oamenilor cum s-au petrecut, cu
adevarat, lucrurile in perioada 22-25 decembrie 1989. De exemplu, in blocul A.1,
apartamentul 27, o doamna–banuitaj de a fi avut, in trecut, relatii cu
securitatea de trist renume–le a sugerat gazdelor cum sa interpreteze ,corect’
incidentul cu cele doua A.B.I.-uri din noaptea de 23/24 decembrie.
Alti vizitatori n-au avut nici macar inspiratia de a-si disimula identitatea
(sau poate ca chiar asta au facut). Domnilor, mie sa nu-mi dati numele la ziar,
ne roaga alt locatar. Am avut destule necazuri cu securitatea. In 21 mai, a fost
la mine un maior de politie, Popescu zicea ca-l cheama. S-a interesat despre
teroristii care au tras din blocul nostru. I-am spus ca, daca vrea sa loveasca in armata, nu are nici o sansa: au tot adevarul ii voi
spune. In final mi-a adresat o rugaminte: sa nu stie cei de la armata de vizita
lui… A revenit peste 2-3 zile, dar mi-a fost frica sa-i mai deschid…”
Cine-o fi misteriosul maior si de ce pastreaza atita discretie? Se pare insa ca
persoanele cu pricina manifesta un mare interes pentru blocul B.3. Domnul Stancu
Varzan are mai mult curaj.
–Dumneavoastra nu stiti ce nopti de cosmar am trait noi: se tragea si din fata
si din spate, de la gunoaie. Totul a inceput in 22 decembrie, pe la orele 22.00:
la inceput sa auzeau focuri izolate. Apoi–ca la razboi. Numai in baie ne
simteam oarecum in siguranta. La un moment dat, am si ris. Fata mea a plecat
pina la bucatarie si, cind s-a intors, ne-a spus sa fim linistiti ca, de sus, de
pe bloc, trage o mitraliera si ne apara! Era vorba, de fapt, de o
pusca-mitraliera, care executa foc spre Centrul de Calcul…Si de pe casa
scarilor s-a tras, in aceasi directie. Teroristii au incercat sa intre la mine in apartament, dar noi avuseseram grija sa blocam usa cu un cuier
greu. Sint bolnavi astia care vor sa ne convinga ca a tras armata in noi si ca,
de fapt, nici nu au existat teroristi. Dar i-am auzit discutind precipitat,
tropaind: in jurul blocului, pe scari, pe acoperis.
In acelasi bloc, stam de vorba si cu sotii Florica si Gheorghe Petrut. Sint
revoltati.
–Au fost la noi doi civili, spune doamna. Ne-au fluturat pe sub nas niste
legitimatii, din care am retinut ca sint de la militia din Turnu-Severin. Cind
noi am intrebat cine a tras, ei ne-au informat: “armata a tras.” Bine, dar in
armata cine a tras?–am continuat noi–doar in parcul din fata blocului au fost
impuscati studenti militari. “Au tras unii in altii”–ni s-a raspuns.
Si in incheiere, gazdele noastre ne avertizeaza:
–Fiti cu mare bagare de seama, domnilor ofiteri. Astia au tot interesul sa va
compromita!!!
Deci ,baietii’ lucreaza. Fara voie ne gindim la povestea cu lupul care se
intoarce la locul unde a mincat o oaie. Si a criminalului care se intoarce la locul faptei…
The Archive of the Romanian Revolution of December 1989 
romanianrevolutionofdecember1989 said
Se pare ca fostul procuror Teodoru Ungureanu este un alt sprijinator al ‘ipotezei DIA.’
Cei care însă au orchestrat “simfonia” diversiunii” şi “au tras cele mai mari tunuri” cred că au fost chiar structurile specializate ale M.Ap.N., în a cărui componenţă se găseau o Direcţie de Informaţii, unităţi specializate în cercetare-diversiune, dar şi subunităţi de cercetare în majoritatea celorlalte unităţi. La acestea cred că ar trebui adăugaţi chiar şi unii specialişti din cadrul Consiliului Politic Superior al Armatei, care trebuie să fi avut în componenţă şi compartimente de propagandă apte să desfăşoare acţiuni specifice în situaţii de criză.
(http://mariusmioc.wordpress.com/2009/04/14/procuror-teodor-ungureanu-diversiunea-3-gloantele-vidia-erau-miezurile-de-otel-care-intrau-in-alcatuirea-proiectilului-762-mm/)
CIT DE ORIGINAL! Alaturi de Teodoru Ungureanu in ipoteza aceasta: Gheorge Ratiu (Securitatea Directia I), Nicolae Plesita, Ion Hotnog, Teodor Filip (fost uslas), Dumitru Burlan (Securitatea Directia V-a), Valentin Raiha, si nu stiu citi alti fosti securisti.
Am scris destule despre subiectul acesta…
un extras din “Doublespeak: The All-Too-Familiar Tales of Nicolae Ceausescu’s Double” (2004)
Late last July, there was a book-signing in Bucharest. The man signing books was Dumitru Burlan—64 years old, a colonel in the former Securitate’s Fifth Directorate, and, last but not least, Nicolae Ceausescu’s so-called “unique double.” On the occasion of his book-signing, Burlan was kind enough to say a few words about his book to the journalists gathered for the event. A correspondent for Reuters quoted Burlan as declaring: “Romania’s secret service [i.e. the Securitate] staged Nicolae Ceausescu’s down fall…the KGB wanted to overthrow Ceausescu, even his son Nicu did…I wrote the book to show the Romanian people a small part of the truth.”
The title of Burlan’s book is “Sensational: After 14 Years Nicolae Ceausescu’s Double Speaks!” That it is possible that anything could be “sensational” in Romania after the past 14 years is in itself difficult to believe. The bigger problem with the title, however, is that Burlan did not really wait 14 years to “confess.”
Two years ago Burlan gave a multipart interview to the Romanian monthly “Lumea Magazin” (http://www.lumeam.ro/nr10_ 2001/politica_si_servicii_secrete.html). In that interview, he commented on the biggest enduring controversy of the Romanian Revolution: Who was responsible for the violence that claimed 942 lives—85% of the total 1,104 people who died in all “between 22 December, when the Ceausescus fled power, and Christmas Day, when they were tried and executed? At the time, elements of the Securitate who remained loyal to the Ceausescus—the so-called ‘terrorists'”were blamed for the bloodshed. However, despite the pledge by the former communists who seized power from Nicolae Ceausescu to prosecute those responsible, justice has never been served.
In the same interview, Burlan answers that those responsible for the bloodshed “were from the Army, [specifically] from DIA [the Army’s intelligence unit].” According to Burlan, the DIA were also responsible for the placement of gunfire simulators “so that everything—[the staged war that Ceausescu’s successors allegedly put in motion]—would appear credible.”As for the Securitate, Burlan protests: how could they have done anything “with just their Makarov pistols?”
Burlan’s answers seek to accredit the idea that the former communists who took power from Ceausescu simulated resistance by alleged Ceausescu loyalists in order to ease their seizure of power and gain a revolutionary legitimacy they otherwise would have lacked. The Securitate were thus victims of their poor image among the populace and of a power grab by unscrupulous nomenklaturists who wished to legitimize themselves by heaping false blame on the Securitate.
Burlan’ s argument that the revolution was “staged,” some group other than the Securitate was responsible for the post-22 bloodshed, and that the Securitate did not open fire is a familiar tale by now. What has changed through the years is that certain variants—including the DIA variant Burlan markets—have become more common in the literature and interviews of the former Securitate and Ceausescu nostalgists. One doesn’t have to look far to see former high-ranking Securitate officers accrediting the idea that DIA, and most assuredly not the Securitate, bears responsibility for the December bloodshed. Just in the past three years, former Securitate officials such as Nicolae Plesita, Teodor Filip, and Ion Hotnog have argued this thesis. Nor is it the least bit surprising that these same officials marry the thesis with another perennial Securitate favorite: the suggestion that Russian and Hungarian agents posing as tourists—for those who with a distaste for detail, “occult forces”—played a seminal role in provoking the downfall of the Ceausescu regime and in the bloodshed that followed the Ceausescus’ flight from power. (For additional discussion of these ” tourists” see http://www.rferl.org/eepreport/2002/04/8-170402.htm l.)
The DIA variant, so dear to the hearts of Ceausescu’s double and his Securitate counterparts, has a long and fabled history. In the early and mid-1990s, it became a favorite of the opposition to the communist successor regime of President Ion Iliescu—an opposition that included many of those who had suffered most under the old regime. (After being voted out in 1996, Iliescu returned to the presidency in the 2000 elections.) In the opposition press, noted journalists such as Ioan Itu and Ilie Stoian at “Tinerama,” Cornel Ivanciuc at “22” and later at “Academia Catavencu, ” and Petre Mihai Bacanu at “Romania Libera” promoted the DIA thesis at one time or another.
Opponents of the Iliescu regime believed the “staged war” story and its DIA variant be cause it seemed plausible given the undemocratic way the Iliescu regime behaved in the early post-Ceausescu years, and because it compromised Iliescu and his associates by suggesting that they “stole the revolution” through an elaborate plan to feign resistance by pro-Ceausescu elements of the Securitate. As with all beliefs that are viewed as spontaneous, grassroots/bottom-up, and therefore “pure,” the “staged war” theory possessed a power and hold on the imagination that ideas regimented “from above,” by a regime, can simply never achieve. Moreover, it possessed something of an (intellectual) haiduc romanticism and it was empowering at a time when the opposition was hounded by the Iliescu regime and weak, providing opponents with an issue of comparative consensus that could bind them together and provide them political identity. The theory thus fit with their fears, suspicions, and prejudices, and was politically expedient—a potent mixture that left them ripe for manipulation.
Unfortunately, very few of the opposition were familiar with or cared about the origins of the DIA thesis. The DIA thesis was older than they realized. Gheorghe Ratiu, the former head of the Securitate’s First Directorate (the one most considered “the political police”), was disseminating the theory back in early 1992. Indeed, the DIA theory can be traced back to a November 1990 interview with a former Securitate officer in a well-known provincial weekly (“Nu”), and probably even earlier—to two articles written by Gheorghe Ionescu Olbojan for “Zig-Zag” magazine in April 1990 and particularly July 1990. In fact, Olbojan lauded himself for this accomplishment—and for its spread and influence since—in a book he published in 1994. Olbojan’s pre-1989 occupation deserves mention, however: as he admits in the book, he worked for the Securitate. The roots of the DIA theory thus lie in the former Securitate. (For additional discussion of the Olbojan case see http://www.rferl.org/eepreport/2002/04/7-030402.html.)
For the former Securitate, the DIA theory had one goal above all others, and it is as old as history itself: blame someone else in order to hide your own responsibility. Unfortunately, although some journalists in Romania have written with skepticism and sarcasm about the effort of Ceausescu’s double to disinform history, it is telling that they leave much of his discussion of the Revolution untouched. The confluence of blind political partisanship, opportunism, half-truths, misinformation, and disinformation a la Burlan have simply debased and devalued the currency of truth as regards what exactly happened in December 1989. To believe in Romania today that the Securitate were responsible for the vast majority of the bloodshed in December 1989 is to be viewed as the equivalent of a flat-earther.
If not Ceausescu himself from the grave, at least his double, is having the last laugh.
Iulian Nastasache said
As avea si eu doua mici observatii:
1. Faptul ca dl. Ungureanu si-a publicat articolele in Jurnalul National nu inseamna neaparat ca este sustinator al fostei Securitati.
2. Intre 1990-1994 am fost jurnalist de investigatii in presa braileana, ocupandu-ma printre altele si de (sau mai ales) problematica ‘teroristilor’ alaturi de alti colegi de breasla din localitate. Am vorbit in anii aceia cu foarte multe persoane implicate intr-un fel sau altul in Revolutie (martori civili, cadre de la M.Ap.N, de la fosta Militie sau de la fosta Securitate), cercetand la fata locului toate locatiile din municipiu, unde au avut loc schimburi de focuri. Din ansamblul informatiilor culese in perioada aceea, am tras doua concluzii: prima, ca Securitatea nu a jucat nici un rol in ceea ce s-a intamplat la Braila in perioada 23-27 decembrie 1989; a doua, ca singurii care ar fi putut fi suspectati ‘terorism’ (in sensul dat atunci termenului) apartineau trupelor de cercetare-diversiune ale M.Ap.N. Nici eu, nici colegii mei jurnalisti de la Braila nu am intrat in posesia unor date concludente care sa confirme implicarea Securitatii sau Militiei in evenimentele de la Braila. Despre ce s-a intamplat la Bucuresti si in alte localitati nu ma pot pronunta, dar in privinta evenimentelor din municipiul Braila eu consider ca ceea ce sustine dl. Ungureanu in materialele dansului, reflecta strict adevarul.
PS: poate are importanta sa va spun ca, la data respectiva incercam, in semideontologia presei tinere de atunci, tocmai sa ii vanam pe cei din fosta Securitate, aveam prejudecata ca ei au fost vinovati de macelul de la Braila; cu fiecare audiere a unui martor credibil, cu fiecare declaratie citita, cu fiecare proba care ne pica in mana, teoria implicarii fostei Securitati devenea tot mai subreda, pana cand am ajuns – frustanta evolutie – la concluzia de mai sus.
halucinatia said
Va multumesc pentru comentarile dvs. dl. Nastache. Da, stiu “povestea” bine. [Dupa s-a potolit, si s-a instalat regimul iliescen, care avea nevoie de sprijinul fostei securitati si n-au impotrivit revizionismul securist, foarte multi oameni cam au uitat ceea ce s-a intimplat in decembrie…lucru destept in democratia originala…de ce credeti ca acesti locatari din blocurile de vis-a-vis MApN au fost vizitati de un anume Popescu si oameni cu legitimatii de militieni turnu-severin expirati? Va rog frumos sa nu-mi spuneti ca si ei fabuleaza, sau sa-mi dati o explicatie generica de genul semideontologia presei tinerei.] Dar ideea ca totul a fost numai o banuila pripita atunci este contrazisa de multe fapte. O sa va dau citeva exemple aici, dar sunt multe.
INTERVIU publicat pe data de 20 decembrie 2006
Bucuresti, Spitalul Coltea
Prof. univ. dr. Nicolae (Nae) Constantinescu, membru al Academiei de Medicina si al Academiei Oamenilor de Stiinta. Medic chirug la Spitalul Coltea.
– Ce s-a intamplat cu cartusele extrase chirurgical din ranile pacientilor? Erau niste probe care ar fi putut lamuri anumite aspecte…
– Pe data de 1 sau 2 ianuarie 1990 a aparut la spital un colonel Chircoias, de la Interne cred. Acest Chircoias a fost judecat si condamnat mai tarziu intr-un proces la Timisoara in legatura cu revolutia. Chircoias, care sustinea sus si tare ca ar conduce nu stiu ce sectie criminalistica din Directia Securitatii Statului, a cerut gloantele extrase. Acestea, vreo 40 la numar, i-au fost date de un medic care era secretar de partid la IMF. Tin minte ca erau gloante de diverse forme, de diferite dimensiuni.
Procurori timorati
– Ati sesizat Parchetul Militar? Ati cerut sa se faca o ancheta in legatura cu cei impuscati la revolutie?
– Bineinteles, am anuntat Parchetul, am cerut o ancheta. De exemplu, cand le-am aratat apartamentul de unde s-a tras la revolutie, de la etajul 4, de la cinematograful “Luceafarul”, procurorii mi-au zis ca au facut verificarile si au depistat ca acolo era o locuinta conspirativa a Securitatii si atat. In anul 1992 am semnat alaturi de alti medici, profesori universitari, chirurgi de renume, un memoriu pe care l-am adresat Parchetului General si prin care am solicitat sa se faca o ancheta cu privire la ranitii si mortii prin impuscare. Neprimind nici un raspuns, dupa sase luni m-am dus la Parchet sa intreb ce se intampla. Mi s-a raspuns ca se lucreaza, mi-au aratat doua-trei avize puse pe colturile cererii si atat. Unul dintre procurori m-a luat cu el pe un coridor si mi-a spus ca “are copil, are nevasta, e foarte complicat…”. Ma intreba pe mine ce sa mai faca… Am izbucnit, le-am spus ca nu sunt un om care sa fie, asa, aburit cu una, cu doua. Le-am aratat radiografiile celor impuscati, le-am aratat gloante in ficat. Radiografiile existau, nu erau inventiile mele, nu mi se nazarise asa, dintr-o data sa cer ancheta! Le-am spus ca niste oameni doresc sa afle adevarul si ca cei care au semnat memoriul catre Parchet nu sunt niste persoane oarecare, ci medici cu experienta, somitati in materie. Degeaba am solicitat expertize balistice sau alte cercetari, degeaba am prezentat acte, documente, radiografii, lucrari. Nu se dorea sa se faca o ancheta serioasa.
Interviu cu prof. dr. Nicolae Constantinescu
“Nici acum nu-mi dau seama cum am putut sa operez nonstop timp de trei zile”
[Cum dle. Nastache, doctorul Constantinescu inca fabuleaza? Daca M.I. a fost atit de inocent, de ce credeti ca Ghircoias a venit, a cerut gloantele extrase–si a facut disparuti raniti sigur numai suspectati pe nedrept de terorism? (Si cine este Ghircoias, vedeti ispravile Trandafirul si Vama la Timisoara cu demonstranti timisorene care au fost arsi la crematoriu?) Cum, Ghircoias a mers la spitalul Coltea sa protejeaza militari, trupele de cercetare si diversiune? Si e foarte important ca ideea cu aceste trupe, o teza favorita a fostei securitatii a inceput cu fosta securitate, Gheorghe Ionescu Olbojan in Zig-Zag iulie 1990 (colega lui acolo care a inceput revizionismul despre incidentul MApN, Angela Bacescu care a inceput sa scria in aprilie 1990, articolul din presa armatei de sus este un raspuns direct la revizionismul Angelei Bacescu), fost CI-ist (poate Valentin Raiha) in NU (Cluj) noiembrie 1990, si Gheorghe Ratiu, seful politiei politice in 1991-1992 in presa (si atentie!) anti-FSN…atunci a fost ingropat cu adevarat adevarul despre decembrie 1989]
sau un documentat publicat in ’93, datat 26.12.89 ?
3. Teroristii morti. Desi existenta lor este vehement negata de toate institutiile oficiale, noi sintem in masura sa dovedim ca au existat, si sint suficiente date pentru identificarea lor.
Redam, in continuare, citeva fragmente semnificative din declaratia lui Ion Lungu, seful grupului de luptatori care a asigurat paza Institutului de Medicina Legala incepind din seara zilei de 22 decembrie 1989:
“Cind am preluat paza, pe la ora 20, in morga erau peste 200 de cadavre (cifra oficiala a victimelor represiunii din Bucuresti–pina la inceperea diversiunii teroristilor–este, conform Procuraturii, de numai 50). Impuscati, taiati, zdrobiti. Am si acum in fata ochilor chipul unei tinere de 18 ani in craniul careia ramasese o adincitura in care se potrivea perfect patul unui pistol mitraliera. La IML exista deja o echipa criminalistica formata din procurorul Eugen Vasiliu si cinci ofiteri de militie care se ocupau de cadavre. Aceasta echipa fotografia mortii neidentificati si afisa pozele la intrare pentru a fi recunoscuti de familii. Permanent soseau masini care aduceau morti, atit militari cit civili. Incepind din ziua de 23, au fost adusi, in citeva rinduri, si morti mai ’speciali’. Erau adusi numai de masini militare si insotiti de ofiteri. Toti erau imbracati la fel: combinezoane de culoare kaki, fara grade sau alte insemne militare, bocanci imblaniti, lenjerie din bumbac. Toate efectele erau noi. Procedura stabilita atunci era ca in momentul cind erau descarcati din masini, la rampa de acces din spatele IML, sa fie dezbracati si perchezitionati. Aceste gasite se predau procurorului Vasiliu si ofiterilor criminalisti. Armele si munitiile le preluam eu si le predam–pe baza de proces verbal–ofiterului de serviciu de la UM 01046. Arme si munitii s-au gasit numai asupra acestor morti ’speciali’. Cei care ii aduceau spuneau despre ei ca sint teroristi. Am predat la acea unitate militara cinci pistolete (trei Stecikin si doua Makarov–toate de calibru 9 mm), doua pumnale tip comando si citeva sute de cartuse de 9 mm si 7,62 mm (folosibile la pistolul mitraliera AKM). Au fost tinuti separat de ceilalti morti, intr-o camera–cred ca inainte fusese garderoba–si cu paza militara la usa. Mai exista paza militara numai la frigidere, unde era corpul lui Milea. in camera teroristilor accesul era strict interzis. Intrau numai procurorul Vasiliu, ofiteri criminalisti, prof. dr. Belis si seful autopsierilor. Asupra lor, pe linga arme, s-au gasit si acte personale, pasapoarte (unele in alb), tot felul de legitimatii–una din ele era in mod cert falsa, scria ca teroristul mort ar fi fost director la Laromet (de la acea intreprindere nu a murit nici un director)–buletine de identitate noi-noute, diverse ordine de serviciu stampilate in alb. Toti erau impuscati de rafale (unul era chiar rupt in doua) si prezentau orificii produse de gloante de calibru mare. Unii din ei aveau tatuaje (unul avea pe piept un vultur), erau tineri (in jur de 30 de ani) si bine facuti fizic. Cred ca identitatea lor era cunoscuta, altfel nu imi explic de ce fotografiile lor nu erau afisate la panou ca ale celorlalti morti neidentificati. O data au fost adusi noua intr-o singura masina. In total, au fost circa 30 de teroristi morti.”
Iata acum si textul unui proces-verbal incheiat intre dl. Ion Lungu si un ofiter de la UM 01046:
Proces verbal
Incheiat astazi 26.12.89 la UM 01046 intre noi Relenschi Dumitru si Lungu Ion, G.P. sector 4,
procedind primul la primirea si secundul la predarea urmatoarelor materiale gasite asupra teroristilor de la morga.
1 Pistol cal. 9 mm cu seria DL 7163/63
2 (doua) incaracatoare de 9 mm
12 cartuse 9 mm; an fabricatie 78/38
72 cartuse 7,62 si gloante an fab. 71/22
Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal in doua exemplare, unul la primitor si altul la predator:
(semnaturi)
Dupa cum se poate observa este specificata si seria armei. Ar fi foarte usor, pentru Procuratura Militara, sa afle cine o detinea in decembrie 1989. Ar trebui sa mai existe, de asemenea, si fotografiile teroristilor morti. Cadavrele lor au disparut de la IML. Nu se stie unde. Poate la Straulesti, poate prin cimitirile eroilor martiri ai Revolutiei. Pentru ca nu au reusit sa gaseasca nici un terorist, toti procurorii au fost avansati.
Ioan Itu, “Mostenirea teroristilor,” Tinerama, nr. 123 (9-15 aprilie 1993), p. 7.
[Cum explicati detalii? Cine fabuleaza dle. Nastache?]
sau cum explicati faptul ca fostii securisti au admis rolul lor (si trebuie spus toti au fost vanati in presa securista gen Spionaj-Contraspionaj sau prin telefoane amenintatoare–Roland Vasilevici, fost dir I Timis; Marian Romanescu, fost uslas; uslasul din R.L dec. ’94 )
(Capitanul Romanescu Marian (fost cadru USLA) si Dan Badea, “USLA, Bula Moise, teroristii, si ‘Fratii Musulmani’,” Expres nr. 26 (75), 2-8 iulie 1991, pp. 8-9)
COMANDOURILE USLAC
Cei care au avut si au cunostinta despre existenta si activitatea fortelor de soc subordonate direct lui Ceausescu, au tacut si tac in continuare de frica, sau din calcul. S-au spus multe despre indivizii imbracati in combinezoane negre, tatuati pe mina stinga si pe piept, fanaticii mercenari care actionau noaptea ucigind cu precizie si retragindu-se cind erau incoltiti in canalele subterane ale Bucurestiului. S-au spus multe, iar apoi au tacut ca si cind nimic nu s-ar fi intimplat.
Suprapuse Directiei a V-a si USLA comandourile USLA erau constituite din indivizi care “lucrau” acoperiti in diferite posturi. Erau studenti straini, doctoranzi si bastinasi devotati trup si suflet dictatorului. Foarte multi erau arabi si cunosteau cu precizie cotloanele Bucurestiului, Brasovului si ale altor orase din Romania. Pentru antrenament aveau la dispozitie citeva centre de instruire subterane: unul era in zona Brasovului, iar altul–se pare–chiar sub sediul fostului CC-PCR, poligon care au dat–din intimplare citiva revolutionari in timpul evenimentelor din Decembrie.
Sediul U.S.L.A , pe 25 decembrie 1989 in jurul orelor 18…
Pe 25 decembrie in jurul orelor 18, dupa executarea dictatorilor, col. Ardeleanu Gh. a adunat cadrele unitatii intr-o sala improvizata si le-a spus: “Dictatura a cazut! Cadrele unitatii se afla in slujba poporului. Partidul Comunist Roman nu se desfiinteaza! Trebuie sa ne regrupam in rindul fortelor democratice din P.C.R.–continuatorul idealurilor nobile ale poporului ai carui fii sintem ! (…) Au fost gasite cadavre, indivizi avind asupra lor legitimatii de acoperire USLAC (Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista si Comando) si legitimatii cu antetul 0620–USLA, legitimatii care nu se justifica in posesia celor asupra carora au fost gasite…” A ordonat apoi sa fie predate in termen de 24 de ore legitmatiile de serviciu, urmind ca tuturor sa le fie eliberate altele cu antetul M.Ap.N.
Roland Vasilevici (fost securist, Dir I, judetul Timis, secte religioase):
“Cartusele celor din U.S.L.A. erau speciale si la lovirea tintelor provocau noi explozii.”
Puspoki F., “Piramida Umbrelor (III),” Orizont, nr. 11 (16 martie 1990), p. 4.
si in Roland Vasilevici, Piramida Umbrelor (editura de vest, 1991), p. 61:
“Cei din U.S.L.A. si unii studenti straini, alaturati lor, trageau cu niste cartuse speciale, care, la lovirea tintei, provocau noi explozii.“
Dezvaluiri despre implicarea USLA in evenimentele din Decembrie ‘89
Un tanar care si-a facut stagiul militar in trupele USLA a declarat
corespondentului A.M. PRESS din Dolj: “Am fost la Timisoara si la Bucuresti in
Decembrie ‘89. Odata cu noi, militarii in termen, au fost dislocati si
profesionistii reangajati, care purau costume negre de camuflaj. Dispozitivele
antitero de militari in termen si profesionisti au primit munitie de razboi. La
Timisoara s-a tras in manifestanti de la distanta mica. Am vazut cum sareau creierii celor ciuruiti de gloante. Cred ca mascatii, folosind armamentul lor special, au tras cu gloante explozive. In ianuarie 1990, toti militarii in termen din trupele USLA
au fost internati pentru dezintoxicare. Fusesaram drogati. Am fost lasati la
vatra cu cinci luni inainte de termen pentru a ne pierde urma. Nu-mi publicati
numele. Ma tem pentru mine si parintii mei. La antranamente si aplicatii eram
impartiti in “amici” si “inamici.” Mascatii erau “inamicii” pe care trebuia sa-i
descoperim si sa-i neutralizam. Cred ca mascatii au
fost acei teroristi.”
(Romania Libera, 28 Decembrie 1994, p. 3)
“Pe un terorist l-am prins chiar eu, mina mea. Avea 26 de ani si doua legitimatii, una de student in anul IV la Drept si alta data de Directia a V-a U.S.L.A.C. Unitati Speciale de Lupta Antiterorista si Comando.”
(Sergiu Tanasescu, cu Ion K. Ion, “Dinca si Postelnicu au fost prinsi de pantera roz!” Cuvintul, nr. 9 29 martie 1990, p. 15.)
Sergiu Tanasescu (medicul echipei de fotbal Rapid Bucuresti) = S.T.
Ion K. Ion (ziarist, Cuvintul) = I.I.
I.I.: S-a vinturat prin presa ideea prezente unor teroristi straini…
S.T.: Imi veti ingadui sa nu ma priveasca aceasta problema ea tine de competenta
istoriei. De acord?
I.I.: O.K.
S.T.: Pe un terorist l-am prins chiar eu, mina mea. Avea 26 de ani si doua legitimatii, una de student in anul IV la Drept si alta data de Directia a V-a U.S.L.A.C. Unitati Speciale de Lupta Antiterorista si Comando. Era drogat. Am gasit asupra lui si a altor teroristi un fel de cicolata, tipul “Pasuma” si “Gripha”. Era un drog extraordinar de puternic ce dadea o stare de euforie, axata insa pe agresivitate si distrugere, si o independenta fata de somn de cel putin 10 zile. Aveau un armament supersofisticat, cu infrarosii, cu sistem de auzire la distanta etc. Am capturat o arma din asta si am tras trei gloante intr-o tinta aflata la vreo suta de metri. Arma n-avea nici un recul si, controlind apoi, am constatat ca toate cele trei gloante se infipsesera unul in celalalt. Ne-am facut si noi treaba apoi cu pusca asta pina s-a terminat munitia.
I.I. : Ce se intimpla cu teroristii prinsi?
S.T.: Noi i-am predat organelor de procuratura militara. Pe foarte multi i-am prins in primele zile, identitatea lor fiind stabilita de mai multi, de colonelul Octavian Nae, Constantin Dinescu (unchiul lui Mircea), Guse, dar mai ales Vlad care strig la prinsii astia ca de ce nu i-au ascultat ordinul sa se predea, ei faceau pe sfintii, dar teava armei era inca destul de calda de la ispravile lor. Dupa ce suportau interogatoriul acesta sumar, celor mai multi li se dadea drumul.
I.I.: De ce?
S.T. Asa ordona Vlad. Pe 22 decembrie am prins un maior de securitate care a fost dezarmat si pus in libertate, a doua zi l-am prins din nou, i-am luat armamentul si munitia si iarasi Vlad a garantat pentru el, numai ca a treia zi l-am prins din nou. Ne-am enervat si atunci i-am arestat pe toti, inclusiv pe Vlad si pe colonelul Nae, cu atit mai mult cu cit pe ultimul il surprinsese o fata de a noastra la subsol I, unde era Termoficarea, transmitind nu stiu ce la un aparat de emisie-receptie.
I.I.: Cum si cind au fost descoperite buncarele?
S.T.: Destul de tirziu, in orice caz dupa 24 decembrie. Unele intimplator, cele mai multe insa datorita insa a doi indivizi….
Capitan Gheorghe Bobric (MApN) despre ceea ce s-a intimplat la Tirgoviste in aceste zile:
Totodata, eu cred ca Dinu [lt-col., loctiitorul sefului Securitatii judetene] nu era strain de actiunile desfasurate impotriva unitatii. De pilda, intr-o noapte, m-a scos afara, in curtea unitatii, si auzind in oras zgomote, imi spunea: ‘Fii atent, astea sunt ABI-uri [vehicule USLA]…In 10 minute, incep sa traga…” Stia totul, de parca isi confirma un plan cunoscut dinainte. Si mi-a mai spus: “Teroristii si antiteroristii sunt pregatiti dupa acelasi principii si reguli, fac aceeasi instructie”.
(Viorel Domenico, Ceausescu la Tirgoviste. 22-25 decembrie 1989, (Bucuresti: Editura Ion Cristoiu SA, 1999), pp. 156-157)
S-a vorbi mult in perioada crimelor din Decembrie ‘89 despre gloante speciale cu care erau ucisi tineri si virstnici, gloante care–zice-se nu se aflau in dotarea unitatilor noastre militare. S-a vorbit mult pina s-a tacut si dupa ce s-a facut suficient s-a redeschis discutia de la “nu exista asa ceva!” Gloante speciale n-au existat!–s-au grabit sa spuna mai marii nostri. Dovezi!–cerea Elena Ceausescu intr-o anume situatie. Dovezi!–cere procurorul general M.U.P. Cherecheanu. Dovezi!–se alatura domnul general A. Stanculescu.
BALASA GHEORGHE: Sint foarte intrigat de interviul acordat de dl. general Stanculescu ziarului “Tineretul Liber”, interviu in care acesta ocoleste adevarul.
Din Directia a V-a, din depozitul de munitie, au fost scoase pe 23-24 decembrie 1989 cartuse DUM-DUM, cartuse speciale care nu se potriveau la nici o arma din dotarea M.Ap.N. S-au gasit trei-patru cutii cu astfel de cartuse. Gloantele speciale, erau lungi de 5-6 cm si putin mai groasa decit un creion. Un astfel de cartus avea in virf o piatra alba, transparenta. Toate aceste cartuse i le-am prezentat personal, spre a fi filmate, d-lui Spiru Zeres. Toate cartusele speciale, in afara de DUM-DUM era de provenienta RFG-ista. Din Directia a V-a au fost predate U.M. 01305. Capitan doctor Panait, care a spus ca pina atunci nu vazuse astel de munitie, maior Puiu si captian Visinescu stiu de ele.” [Dan Badea, “GLOANTE SPECIALE SAU CE S-A MAI GASIT IN CLADIREA DIRECTIEI A V-A,” Expres, 16-22 aprilie 1991]
Iulian Nastasache said
Nu am sustinut ca fabuleaza vreunul dintre martorii prezentati de dvs. mai sus. E un cu totul alt plan, nu cred ca trebuie amestecate. Am precizat ca eu ma refer doar la ceea ce s-a intamplat in municipiul Braila. La Bucuresti e foarte posibil sa se fi implicat Securitatea, dupa cum si sa nu se fi implicat, din punctul meu de vedere – nu pot sa imi dau cu parerea fiindca eu nu am facut investigatii acolo si nu am vazut cu ochii mei lucrurile expuse in declaratiile de mai sus. Eu am vorbit doar din ceea ce am investigat personal si independent la Braila. E greu sa fac analize de declaratii date de alti cu care nu pot sa discut direct, sa le confirm sau sa le combat, deci ei pot avea dreptate, eu nu am spus ca nu au.
halucinatia said
Inteleg, dl. Nastasache (cer scuze ca am gresit numele dvs. in comentul precedent), si va multumesc pentru comentarile. Va rog sa cititi mai mult pe tema aceasta intr-o postare noua…
https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2009/04/16/decembrie-1989-pe-plan-national-gloante-de-calibru-5-bucuresti-brasov-sibiu-braila/
alk said
http://claude02.blogspot.com/2009/08/revolutia-romana-incidentul-mapn-punct.html
romanianrevolutionofdecember1989 said
romanianrevolutionofdecember1989 said
http://www.innwa.com/video/YlBRSxUVQ5E/watch.html