Answer: Well, you would have something that looked suspiciously similar to what actually happened in December 1989 in Romania…
(strictly personal viewpoint as always; I began my analysis of what have been characterized as the “strange,” “counter-intuitive,” and “irrational” character of the “terrorist” actions in December 1989 in Chapter 8 my Ph.D. dissertation (defended December 1996), which can be found here: https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/ and continued it in articles such as the following in Europe-Asia Studies from 2000, which can be found here, https://romanianrevolutionofdecember1989.com/theories-of-collective-action-and-revolution-2000/ )
In fact, the tactics of the “terrorists” in December 1989 are strikingly similar to what was described in the journal of the Securitate (available on the CNSAS.ro site):
Lt. Colonel Tudor Alexandru si Capitan Nicolae Catana (Securitatea, nr. 85, martie 1989) http://www.cnsas.ro/documente/periodicul_securitatea/Securitatea%201989-1-85.pdf :
— desfasurarea unor activitati de dezinformare a inamicului cu privire la actiunile fortelor proprii…
Let’s take a look at some of the claims made about the character and content of the disinformation–especially as pertains to the so-called “radioelectronic war”–as it transpired in December 1989:
volumul Armata romana in revolutia din decembrie 1989 (Editura Militara)
Apreciem că, în acelaşi context, prezintă o oarecare importanţă şi aspectul semnalat în NOTA S.R.I. transmisă comisiei cu nr. S/9.022/1992 şi anume: „… În ziua de 2 ianuarie 1990 a fost reţinut la Unitatea militară 01929 Reşiţa, alături de alte cadre de securitate fostul şef al Serviciului „T”, cpt.(r.) Berinde Florin. Cu ocazia anchetelor la care a fost supus de către unele cadre militare ale M.Ap.N. şi organe ale procuraturii militare, acesta a relatat că, în ziua de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 1500, pe când se efectuau acordurile pe scala staţiei R-105, pentru menţinerea legăturii, conform celor convenite anterior, s-au auzit convorbiri în limba rusă, ce aveau intonaţii puternice, de ordin. La auzul acestor mesaje lt.col. Măriuţa Gheorghe de la fostul organ de miliţie, cel mai mare în grad dintre cei prezenţi, a dat ordin să se închidă staţia pentru a nu afla şi alte cadre şi a nu crea o stare de panică în rândul efectivelor. Din cele relatate rezultă că aceste convorbiri se auzeau deosebit de clar se transmiteau de aproape, fără zgomot de fond fâsâit sau bruiaj. Acelaşi ofiţer a mai relatat că, în împrejurările de mai sus a discutat şi cu cpt.ing. Brencea Constantin, care i-a spus că începând cu 23 decembrie 1989 şi ei au fost bruiaţi pe sistemul de transmisiuni radioreleu pe unde scurte, pe toate canalele posibile cu semnale care emit fie convorbiri în limba rusă, fie un fel de triluri muzicale, iar pe radiolocatoare au fost bruiaţi prin generarea unui semnal care imita ţinte reale…”.
Generalul Mircea Mocanu, comandantul CAAT în 1989, declara în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că România s-a confruntat în mod cert, în timpul Revoluţiei, cu ceea ce se numeşte „război electronic”. El explică câteva dintre metodele unei astfel de operaţiuni. „Ulterior au fost găsite pe teritoriul ţării mai multe baloane tip meteo, cu materialul din plastic sfâşiat de schije; de baloane atârnau reflectoare poliedrice, adică un schelet de lemn cu foiţă de staniol în măsură să reflecte undele electromagnetice emise de staţiile de radiolocaţie. Pe cutie – o brumă de aparatură, pe care scria în limba rusă «fabricat în URSS»; aveau şi o etichetă pe care scria în limba maghiară: «Cine aduce la organele locale un asemenea obiect primeşte 50 de forinţi»”.
Reflectori poliedrici cu marca “Fabricat in URSS”
Faptul ca pe langa tintele false au existat si tinte reale este sustinut in cadrul raportului MApN de gasirea, in diferite locuri, a unor baloane asemanatoare cu cele utilizate in meteorologie. Neobisnuit insa, aceste baloane aveau acrosati reflectori poliedrici care puteau induce pe ecranele de radiolocatie semnale similare celor provenind de la o aeronava reala. Pe cutia aparaturii acrosata baloanelor distruse s-au gasit inscriptii in limba rusa sau engleza cu “Fabricat in URSS”. Raportul militar mai mentioneaza un aspect greu de crezut, un fel de fantezie, si care pare mai degraba o influenta a curentului antimaghiar dezvoltat preponderent in randurile cadrelor armatei, indoctrinate sub comunism, din acea perioada, si anume ca mai existau “atasate biletele in limba maghiara prin care se promiteau aducatorilor acestor obiecte recompense de 150 forinti”. Era si o perioada in care teoria conspiratiei incerca sa justifice evenimentele din perioada Revolutiei. Sa nu uitam ca si Ceausescu, la fel ca si cadrele Armatei si Securitatii, avea aceasta obsesie a “cetatenilor straini care vor sa destabilizeze tara si sa fure Transilvania”. Ceea ce militarii specializati si procurorii militari au denumit, la inceputul anilor ’90, razboiul radio-electronic a amplificat starea emotiva a unei parti din participantii la Revolutie, care faceau periodic trimiteri la eventuale forte straine, solicitand implicit interventii din partea Armatei si a grupurilor de civili inarmati.
Elicopterul rusesc a ramas in urma
Mai multi tanchisti din batalionul de tancuri de la Targoviste, dislocat pentru apararea Ministerului Apararii Nationale si pentru intarirea dispozitivelor de paza din zona, au sustinut ca, incercand sa-si racordeze frecventele radio, au surprins fragmente din conversatii in limba rusa identificate ca avand drept sursa o formatiune de elicoptere. Din convorbirile interceptate, traduse de inginerul Simion Barbu, rezulta ca era vorba de o formatiune de zbor careia ii ramasese in urma un elicopter, aparat ce ar fi fost pilotat de o femeie. In transmisiunea radio, pilotul isi justifica ramanerea in urma si desprinderea de formatie prin defectiuni survenite la aparat, iar comandantul formatiunii i-a transmis ordinul sa pastreze aceeasi altitudine si acelasi itinerar pana in momentul in care va reusi sa realizeze contactul cu formatiunea de care apartinea.
Amiralul (r) Gheorghe Anghelescu*** rememorează la rândul său: „Acţiunile noastre au început să se desfăşoare atunci când ne aşteptăm mai puţin. În noaptea de 22-23 decembrie, pe ecranele
radiolocatoarelor sistemului de observare electronic al Marinei şi Apărării Antiaeriene a teritoriului au apărut nenumărate nave, avioane şi
elicoptere, care toate se îndreptau spre litoralul nostru. Prin reţelele radio se primeau cele mai diverse informaţii care confirmau această mare acţiune aeronavală ostilă. Totul părea incredibil. În portul Constanţa navele comerciale aveau indicii că sunt minate de scafandri inamici, de pe litoral, posturile de observare ne semnalau elicoptere, navele civile şi platformele petroliere marine descopereau şi informau despre ţinte aeriene, în reţelele radio se intensifica frecvenţa convorbirilor în limba rusă, arabă şi engleză; toate acestea ne-au făcut să percepem ca reală o agresiune aeronavală”.
Ţintele se îndreptau către plajele Mamaia, Mangalia, Sf. Gheorghe şi Sulina, zone propice efectuării de desantări de trupe. Rapoartele primite înştiinţau prezenţa elicopterelor în largul Mării Negre, în zona platformelor de foraj marin.
http://surrysipluta.blogspot.com/2010/12/decembrie-1989-si-caietele.html
Cine sunt agresorii din decembrie? Îi vom cunoaşte vreodată pe cei care au bântuit cerul în acele zile? Uimirea miltarilor a atins apogeul, când s-a constatat corelarea perfectă a evenimentelor din teren cu cele aeriene şi convorbirile radio: “04 către 34 … Staţia S, defectă … mergem numai 18 … unitatea de lângă noi a tras cu mitraliere, tunuri şi rachete”. Toate aceste convorbiri radio, se refereau la probleme concrete, la acţiuni reale; sau un alt caz: “se poate decola pentru că S.R.C. (staţia radiolocaţie cercetare) nu lucrează … aruncarea în aer a containerului …”Asemenea convorbiri se amestecau cu altele în limba rusă, arabă, engleză.
După data de 28 decembrie, atât numărul ţintelor reperate cât şi traficul radio, au căzut, ajungând la zero. Dealtfel şi fragmentele de conversaţii interceptate sugerau o retragere spre “bazele proprii”. (Carol Roman, “Enigmele ale Revolutiei Romane din ’89”)
http://revista.balcanii.ro/index_html?editia=94-95&page=revolutia&nr=2
Simultan in circuitile telefonice, radio, si chiar de comanda (da, nu este o exagerare!) se inregistreaza o avalansa de ordine si informatii, atit in limba romana, cit si in engleza, araba, si turca.
Locotenent-colonel Alexandru Bordea, “Varianta la Invazia Extraterestrilor,” Armata Poporului, nr. 19 (9 mai 1990), p.2.
Convorbirile erau purtate in mai multe limbi, preponderent in engleza (cu un pronuntat accent arab), dar si in italiana, turca, bulgara, sirba, si romana…
Mai mult:
https://romanianrevolutionofdecember1989.com/razboiul-radio-electronic-noiembrie-1989-ianuarie-1990/
The Archive of the Romanian Revolution of December 1989 