The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

Posts Tagged ‘Romeo Balan’

Dosarele Revolutiei de la Timisoara si Alte Marturii v. Procurorul Romeo Balan (10 cazuri)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on September 7, 2014

(purely personal views, based on two decades of prior research and publications, thank you)

Nu exista nici un dubiu serios ca in decembrie 1989 s-au folosit gloante explozive asa numite DUM-DUM

Lt. Gnl. Traian Oancea, chief of surgery in part of the Central Military Hospital in Bucharest, and Dr. Nicolae “Nae” Constantinescu, chief of surgery at the Coltea Hospital, discussed the use of dum-dum bullets (“balles dum dum”) at a meeting of the Society of Surgeons in Bucharest in early March 1990.

 

©AFP Général – Mardi 6 Mars 1990 – 13:52 – Heure Paris (482 mots)

Roumanie medecine
De nombreux blesses du 21 et 22 decembre ont ete touches dans le dos ou a bout portant
   BUCAREST 6 mars – De tres nombreux blesses lors des affrontements des 21 et 22 decembre a Bucarest ont ete touches par des balles qui ont ete tirees de dos, parfois a bout portant, ainsi que par des balles dum-dum, a constate la Societe de Chirurgie de la capitale roumaine.
   La societe s est reunie a deux reprises, les 15 fevrier et le 1er mars dernier, sous la presidence du lieutenant-general Traian Oancea, chef de la 2e section de chirurgie de l Hopital militaire central de Bucarest.
   Au cours de ces travaux, menes ” scientifiquement ” , a precise mardi a l AFP le chef du service de chirurgie de l hopital de Colcea (centre de la ville) le dr Nicolae Constantinescu, les experts en balistique ont pu determiner qu un pourcentage important de blessures par balles avaient ete causees non par des balles de guerre mais par des balles coupees ou trafiquees.
   Les blessures observees etaient en effet non pas des trajectoires rectilignes, comme c est le cas en general pour les balles de guerre normales, mais des cavites creusees dans les tissus par l eclatement du projectile a son impact, resultant d une balle aplatie ou cisaillee s ecrasant sur le corps au lieu de le penetrer. ” Nous avons effectue 930 interventions dans la capitale sur des blessures par balle ” , a precise le docteur Constantinescu.
   la peur.
   ” Apres discussion entre nous, nous sommes en mesure de dire qu il ne s agit pas d affrontements mais d un crime organise contre le peuple. D autant, ajoute-t-il en parlant des cas qu il a traites lui-meme a l hopital Colcea, que 60% des plaies etaient dans le dos ou sur le flanc, et non de face, et que 10 a 15% des coups avaient ete tires a bout portant, avec des calibres 9 et 6,35mm ” .
   Le premier jour des affrontements, le 21, la majorite des blesses etaient des jeunes. ” Ils avaient tellement peur qu ils ne demandaient meme pas des calmants apres l anesthesie ” , ajoute le docteur qui cite le cas du danseur roumain de l Opera de Paris Vlad Stoinescu, blesse devant l hotel intercontinental : ” une balle l a touche au flanc, lui traversant l abdomen. La peur lui a fait parcourir tout seul les 300 metres le separant de notre hopital, ou il a donne son nom avant de s evanouir ” .
   Par ailleurs, les analyses de sang effectuees sur ces jeunes blesses ont fait decouvrir un taux anormalement bas de proteines dans le sang : 5 a 6 grammes pour cent au lieu de 7,3. ” C est la preuve de leur malnutrition, ils n avaient pas du manger de viande et de fromage depuis six mois pour la plupart ” , a ajoute le medecin.
   BAY/ave.
Tous droits réservés : ©AFP Général
411FD1741841E311716203546AC34BEC9C6CF7F0A69644B4

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/08/25/tvr-chirurgi-si-reportaje-despre-gloante-explozive-dum-dum/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/03/02/25-for-2014-25-things-you-should-know-about-the-romanian-revolution-on-the-25th-anniversary-of-the-fall-of-nicolae-ceausescus-communist-regime-4-timisoara-demonstrators-injured-and-killed/

SIX Doctors/Medical personnel from Timisoara alone have discussed the use of dum-dum bullets against demonstrators in Timisoara…:  Dr. Aurel Mogosanu, Dr. Atanasie Barzeanu, Rodica Novac, Dr. Fluture, Csaba Ungor, Goga Andras

DOSARELE REVOLUTIEI DE LA TIMISOARA V. PROCURORUL ROMEO BALAN

1) Kos Alexandru

Tot dinspre muzeu a fost împuşcat Kos Alexandru, civil înarmat de militari şi aflat în pază în exteriorul Operei, după colţul din dreapta al faţadei. Rănirea lui Kos Alexandru s-a produs în aceeaşi noapte în jurul orelor 0,15. Victima a fost rănită grav suferind fractură deschisă prin împuşcare femur drept, leziune ce a necesitat 3-4 luni de îngrijiri medicale. Actul medico-legal precizează că victima a fost împuşcată de la distanţă, ca şi în cazul lt. Dinu Daniel.[14] Kos Alexandru a susţinut constant că împotriva lui s-a deschis focul din spaţiul situat între Muzeul Banatului şi clădirea cu lacto-barul.[15] În momentul în care a fost rănit, Kos Alexandru avea asupra sa un pistol mitralieră şi 3 încărcătoare pline pe care le primise de la Comenduirea de garnizoană Timişoara:

„Înainte de a mi se da arma s-a discutat despre tactica pe care trebuia să o avem în dispozitivele de pază, şi eu am propus să mergem pe o tactică de apărare. Mai rețin că atunci când mi s-a dat arma, în registru mi-au trecut datele din buletin şi mi-a fost reţinut talonul din livretul militar pentru mobilizare. Nouă nu ni s-a spus cine este efectiv inamicul, astfel că nu am avut o reprezentare a acestuia, însă circulau zvonuri despre existenţa teroriştilor.”[16]

Dacă lt. Dinu Daniel şi Kos Alexandru au indicat direcţia din care s-a tras, respectiv Muzeul Banatului, loc în care se afla detaşamentul de paraşutişti, victima Vezendan Gheorghe a precizat că cei care l-au împuşcat au fost militarii paraşutişti:

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/04/25/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-1-piata-operei/

Alexandru Kos “[pe 23 decembrie 1989] am fost impuscat…cu o arma de calibru mare si probabil cu gloante dum-dum

imaginea 207
imaginea 208

IMG_0207

IMG_0208

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2011/10/25/procesul-de-la-timisoara-xi-dupa-22-decembrie-teroristii-martorii-alexandru-koos-ion-flocioiu-si-herlea-floarea/

Alexandru Koos who was wounded on the night of 22-23 December 1989 also was treated in Austria however, where both doctors and experts confirmed that the bullet in question was a dum-dum bullet.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2011/10/02/procesul-de-la-timisoara-iv-martorii-adrian-kali-ioan-musca-traian-orban-si-alexandru-koos/

2) Bânciu Leontina and  3) Sava Angela-Elena

Raportul medico-legal nr. 982/A din 18.12.1989 a fost întocmit pentru cadavrul neidentificat de sex feminin, cu numărul de ordine 10. Ca semn de violenţă este consemnată o plagă orificială anfractuoasă cu marginile de 2/2 cm, orificiu de intrare pe faţa posterioară a hemitoracelui stâng în 1/2 inferioară, fără a se putea decela orificiul de ieşire. S-a concluzionat că moartea violentă s-a datorat hemoragiei interne şi externe consecutivă leziunii de organe interne, prin proiectil de armă de foc, tragerea fiind efectuată de la distanţă dinapoi înainte. În baza portretului vorbit, consemnat în raport, a obiectelor de îmbrăcăminte şi a leziunii de violenţă prin împuşcare, victima Bânciu Leontina a fost identificată de soţul ei. Acesta a fost martor ocular al împuşcării soţiei sale la Podul Decebal din Timişoara în seara zilei de 17 decembrie 1989, şi a putut da relaţii cu privire la faptul că soţia sa a fost împuşcată, în spate. Personal a transportat-o la Spitalul Judeţean Timiş. Bânciu Ioan a relatat:

Văzând că începe să se tragă, noi, eu cu soţia am intenţionat să ne salvăm şi să fugim spre gardul Parcului Tineretului. În acel moment, soţia mea a fost împuşcată în spate, mai sus de coapsa stângă. Am luat măsuri şi am transportat-o pe soţia mea cu un autoturism proprietate personală la Spitalul Judeţean, unde când am ajuns un medic mi-a spus că soţia a decedat. Am lăsat-o pe soţia mea decedată la spital şi apoi am plecat acasă la copii. A doua zi, când am revenit nu am mai fost lăsat nici să intru în spital şi nici să văd cadavrul soţiei. De atunci până în prezent nu am mai văzut cadavrul soţiei şi acesta nu mi-a fost eliberat.[10]

Pentru cadavrul neidentificat de sex feminin, cu numărul de ordine 42 a fost întocmit raportul medico-legal nr. 1014/A din 18.12.1989. Sunt prezentate leziunile de violenţă, respectiv frontal în stâng orificiu rotund pergamentat de circa 7 mm (orificiu intrare) şi plagă occipitală cu multiple eschile şi hernie de substanţă cerebrală (orificiu ieşire). S-a concluzionat că moartea s-a datorat unei plăgi împuşcate craniene. Plecând de la descrierea fizică şi a obiectelor de îmbrăcăminte precum şi a leziunilor de violenţă descrise de martorii oculari, Radu Daniela-Oxana a identificat cadavrul sorei sale Sava Angela-Elena. Aceasta a fost împuşcată mortal în aceleaşi împrejurări ca şi surorile Caceu, în seara de 17 decembrie 1989, în apropierea Catedralei.

https://mariusmioc.wordpress.com/2014/03/19/procuror-militar-general-r-romeo-balan-identificarea-victimelor-incinerate-ale-revolutiei-timisorene/

We know that at least four people and probably more were wounded or killed with exploding DUM-DUM bullets at Podul Decebal on 17 December 1989, including Ţînţaru Teodor Octavian (http://asociatia17decembrie1989timisoara.wordpress.com/in-memoriam/ “Octavian suferise o operaţie laborioasă condusă de Dr. Lazăr Fulger. Din cauza gloanţelor explozive i-au fost distruse un rinichi, jumătate din ficat şi artera femurală. Nu a supravieţuit pentru că nu erau rezerve de sânge pentru transfuzie.”) and  Banciu Leontina  http://www.memorialulrevolutiei.ro/index.php?page=revista-on-line/memorial-4/masacrul-de-la-pod-i 

“Pe certificatul medical de constatate a decesului soţiei scrie: plagă împuşcată torace, glonţ exploziv. Deci a explodat în inimă glonţul, iar Procuratura Militară, după declaraţiile care au fost, care le-am dat eu, mi-a dat alt certificat care zice că a fost în coloana de manifestanţi de la Podul Decebal din Timişoara şi a fost împuşcată în seara din 17 Decembrie.”)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/04/13/25-for-2014-25-things-you-should-know-about-the-romanian-revolution-on-the-25th-anniversary-of-the-fall-of-nicolae-ceausescus-communist-regime-5-timisoara-podul-decebal-evidence-suggests/

Sava Florica, 33 de ani, vinzatoare la Loto-pronosport in cartierul Fabric, impuscata din mers, in Piata Traian

Barzeanu Atanasie, 65 anit, medic primar, doctor in stiinte, chirurg, Spitalul Judetean Timisoara

“…sintem deci in 18 decembrie…Pe la orele doua si patruzeci, cind inchideam o operatie–Sava Florica, 33 de ani, vinzatoare la Loto-pronosport in cartierul Fabric, impuscata din mers, in Piata Traian, dintr-un ARO, pacienta prezentindu-se o echimoza cu distrugerea tesuturilor (plaga in diametru de 15 centimetri), a tesuturilor din regiunea epigastrica, inclusiv a muschilor drepti abdominali, cu ruptura a colonului ascendent transvers si a jejuno-ileonului, fiind in stare de soc grav traumatic, hemoragic–, fara sa-mi poti explica nici macar acum cu ce fel de gloante a putut fi lovita, pentru ca nu am identificat nici orificiul de iesire si nici pe cel de intrare, a venit o asistenta de la Chirurgie I, care mi-a spus sa merg la domnul Ignat.”

Titus Suciu, Reportaj cu Sufletul la Gura, (Editura Facla 1990), pp. 133-134.

Irish Television (RTE) captured what were apparently the last hours of Florica Sava’s  tragic end.  Warning:  the scene from 11:00 to 11:30 is graphic and unsettling.

posted by mikenork

http://www.youtube.com/watch?v=c3A6IiaOWhs

Brendan O’Brien (reporter):  “Florica Sava, a 33 year old mother of two young sons, was shot from a car with a dum-dum bullet.  It caused massive internal injuries.  Doctors said she had just hours to live.”

https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2011/05/11/lets-go-to-the-videotape-i-to-the-army-its-confirmation-that-theyve-been-dealing-with-a-specially-trained-force-because-its-the-type-of-bullet-theyve-never-seen-before-itn-uk-telev/

4) Băran Georgian

Tot în dimineaţa zilei de 25 decembrie 1989, pe Calea Aradului din Timişoara a fost rănit prin împuşcare Băran Georgian. Fiind subofiţer în rezervă, în perioada 23-25 decembrie, a participat împreună cu foştii săi colegi de la U.M. 01185 Timişoara la mai multe operaţiuni militare de pe raza oraşului. Într-o primă declaraţie, dată în ianuarie 1990, Băran Georgian a relatat împrejurările în care a fost împuşcat:

„Din 23 decembrie 1989 am participat cu unităţile de armată, respectiv cu T.A.B.-ul condus de plutonier Diaconu de la U.M. 01185, cu care am fost coleg de muncă, la prinderea teroriştilor în Timişoara.

În ziua de 25 decembrie 1989, în jurul orelor 11,00 ni s-au semnalat doi terorişti vis-a-vis de I.T.T. Calea Aradului într-un bloc în construcţie. Ne-am deplasat cu T.A.B.-ul acolo. Civilii au spus că cei doi terorişti au coborât în subsol, unul fiind rănit. Eram înarmat, am coborât din T.A.B. Am somat prin voce să se predea. Nu era nimeni, n-a răspuns nimeni. În timp ce verificam s-a tras asupra mea din cabina macaralei turn. Am ripostat trăgând cu pistolul mitralieră. S-a tras asupra macaralei şi de pe TA.B. Am urcat pe macara pentru a ajunge la cabină, fiind convins că cel din cabină este mort. Ajungând sub cabină teroristul a tras asupra mea, cred că erau gloanţe dum-dum, mi-a lovit mâna dreaptă, piciorul drept, schijele m-au atins la faţă şi mâna stângă, una mi-a trecut razant prin apropierea zonei rinichilor. Militarii au acoperit cu foc, trăgând în cabina macaralei până am coborât şi am fost dus la spital.”[141]

În raportul medico-legal colectiv se menţionează că Băran Georgian a prezentat plagă împuşcată gamba stângă şi braţul drept, leziuni ce au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale. S-a precizat că tragerea s-a făcut de la distanţă.”[142]

Deşi existau elemente că Băran Georgian a fost rănit de militarii care îl însoţeau, acesta a susţinut constant că a fost împuşcat de persoane necunoscute, probabil terorişti.

După 5 ani de la evenimente, în 21.01.1994, Băran Georgian a decedat, moartea fiind patologică şi datorându-se unui infarct miocardic. Soţia sa a predat asociaţiei de revoluţionari o scrisoare adresată de soţul ei lui Ion Cristoiu la 21.06.1993 şi neexpediată. Băran Georgian recunoaşte practic că a ştiut de la început autorii rănirii sale. Am să redau în întregime conţinutul acestei scrisori:

„Mă numesc Băran Georgian, sunt timişorean şi locuiesc pe Calea Torontalului nr.25A sc.C ap.2. Sunt posesor al certificatului de luptător cu numărul 994, fiind rănit în revoluţie. Prin intermediul cotidianului dvs. aş dori să pun o întrebare Comisiei pentru aplicarea Legii nr.42 şi d-lui preşedinte Ion Iliescu:

În data de 22 decembrie 1989 TVR a început să transmită Revoluţia în direct. Se ştia bine în acea vreme că T.V.R. transmitea între orele 20,00-22,00. În majoritatea judeţelor ţării s-a aflat de revoluţie abia în seara zilei de 22 decembrie, ori la acea oră sforile erau trase. D-l Ion Iliescu, în mod conştient, a transmis pe postul de televiziune (seara)mesajul în care solicita grevă generală pe tot parcursul României. Şi acum întrebarea:

Pe ce criterii şi din ce motive, în acele judeţe s-au eliberat certificate de luptător cu merite deosebite, poate chiar mai multe decât în Timişoara, unde, practic s-a răbdat sub gloanţe şi teroare 7 zile, până când a început Bucureştiul şi încă 4 zile după aceea.

Inclusiv eu, iniţial, am primit certificat de rănit în legătură cu evenimentele din Decembrie 1989, certificat care practic nu-mi conferea nici un drept, dar pentru faptul că nu am ieşit în stradă pentru drepturi, timp de un an am tăcut. Abia la intervenţia colegilor care mi-au cunoscut activitatea şi a d-lui procuror Bălan, care avea dosarul meu şi-mi cunoştea aportul la evenimente am solicitat schimbarea certificatului. Şi l-am primit pe cel de luptător, dar nu am beneficiat de nici un drept care mi-l conferă certificatul, deoarece s-au epuizat resursele şi de spaţii comerciale şi de teren agricol şi numerele de telefon. S-au terminat pentru mine.

Sunt invalid de gradul II (pensionat), două infarcturi, cu recomandări de imobilizare la pat, iar la solicitarea montării unui post telefonic mi s-a cerut să-mi schimb domiciliul. Am făcut şi acest lucru, am făcut un schimb dezavantajos de locuinţă doar pentru a avea telefon dar tot nu-l am.

Mai presus de toate, cei care au tras în noi au avantaje, iar noi suferinzii avem hârtii, după care am alergat mult. Personal îmi cunosc agresorul, acel criminal odios care a vrut să mă scoată din circulaţie. Norocul meu este că s-a dovedit un slab trăgător. Dar asta nu i-a împiedicat pe superiorii lui să-l avanseze în grad.

Recunosc că sunt un laş, că peste tot (proces, procuratură) am declarat că nu ştiu cine a tras în mine. Dar cum puteam recunoaşte, când asasinul este liber, înarmat şi avansat?

Inclusiv prietenul meu care se afla lângă asasin, nu are curajul să vorbească deoarece a fost ameninţat şi el cu familia lui.

Dar de acum mi-e indiferent. Oricum, la gravitatea sănătăţii mele un glonţ este binevenit. (Dar să-mi fie adresat mie, nu membrilor familiei).

Şi ca un sfat! Să se retragă toate certificatele de luptător sau să se declare nule, să se facă altele, cu altă prezentare şi să se dea celor ce le merită. Este singura soluţie, astfel impostorii, „teroriştii” şi asasinii sunt alături, ţinându-se de mână cu victimele.”

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/06/04/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-7-calea-aradului/

Georgian Baran “[pe 25 decembrie 1989]…teroristul a tras asupra mea, cred ca erau gloante dum-dum, mi-a lovit…”

imaginea 61
imaginea 62

IMG_0062

5) Griga Ioan

În seara zilei de 23 decembrie plutonierul Griga Ioan din U.M. 01926 Timişoara, împreună cu doi militari în termen înarmaţi şi mai mulţi civili au organizat un filtru de control pe Calea Aradului, la ordinul comandantului direct maior Medrea Vasile. În jurul orelor 19,00, cei din filtru au fost anunţaţi că este atacat Depozitul de medicamente din Calea Lipovei. Din proprie iniţiativă, subofiţerul s-a hotărât să-i ajute pe colegii săi aflaţi în pază la depozit. Însoţit de cei doi militari şi de 8 civili s-a deplasat în Calea Lipovei cu o autoutilitară T.V. de culoare albastră cu numărul de înmatriculare 32-PH-1685, ce aparţinea de Schela de foraj petrolier Timişoara. Autovehiculul a fost condus de Husar Daniel, voluntar civil, care a pus la dispoziţie maşina de serviciu. Autoutilitara a parcurs traseul str. Câmpina, str. Ion Ionescu de la Brad dar s-a oprit la str. Pomiculturii, unde era un baraj. Cei din interior au hotărât să se întoarcă pe acelaşi traseu, fără să ştie că în urma lor s-a deplasat şi un autocamion militar de la U.M.01926 Timişoara, tot spre Depozitul de medicamente. Autocamionul condus de plt.maj. Şandor Neculai a transportat un detaşament de militari, care urma să întărească paza la depozit. Nu ştiau unii de alţii.

Autocamionul militar a oprit la intersecţia străzilor Borzeşti cu Ion Ionescu de la Brad din cauza schimburilor de focuri din zonă iar detaşamentul militar sub comanda cpt. Ştirb Aurel şi locotenent Neamţu Costel, şi-a continuat drumul pe jos spre depozit. La autocamion a rămas şoferul plt.maj. Şandor Neculai şi doi militari în termen. Aceştia au sesizat apropierea autoutilitarei T.V., cu viteză şi cu farurile pe faza lungă, şi i-au somat pe cei din interior să oprească. T.V.-ul nu a oprit, motiv pentru care cei de lângă autocamion au deschis focul spre pneuri. În acest incident au fost răniţi şoferul Husar David şi plt. Griga Ioan, aflaţi pe scaunele din faţă şi alţi doi civili Sur Ioan şi Bapţan Gheorghe, aflaţi pe banchetele din spate.

Husar David a declarat:

„Am mers prudent şi la un moment dat s-a tras asupra noastră din faţă. Cauciucurile au fost sparte şi maşina s-a oprit. Am simţit că sunt rănit în piciorul stâng iar subofiţerul la piciorul drept şi ceilalţi au fost împuşcaţi în mâini şi la picioare. A venit un plutonier care ne-a recunoscut şi ne-a spus că au fost în eroare de au tras. Era coleg cu subofiţerul şi erau buni prieteni.”[165]

Husar David a suferit plagă împuşcată cu fractură cominutivă pilon tibial stâng, leziune ce a necesitat 70 de zile de îngrijiri medicale.[166]

Plutonier Griga Ioan, care a suferit plagă împuşcată transfixiantă fesă dreaptă şi picior drept, leziune ce a necesitat 40-50 de zile de îngrijiri medicale,[167] a relatat:

„Nu pot preciza dacă am fost împuşcat de militari sau terorişti. Militarii care au tras iniţial au încercat să vină în ajutorul nostru dar nu s-au putut apropia datorită schimbului de focuri.”[168]

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/07/02/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-9-calea-lipovei/#more-16536 

Griga “civilii au fost impuscati cu gloante plate [?], care asa cum spuneau medicii cu rupt tesuturile”

imaginea 170
imaginea 171

IMG_0171

6) Andrei Jubea

Jubea Andrei tatăl a suferit plagă împuşcată braţ drept cu fractură cominutivă de humerus, leziune ce a necesitat iniţial 65 de zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal nr.1459 din 06.06.1990. Ulterior victima a rămas cu infirmitate permanentă.[130]

Jubea Andrei a declarat:

„N-am apucat să deschid uşa de la balcon când am auzit un foc de armă şi am fost împuşcat în braţul drept, m-am retras din faţa geamului şi am observat că fiul meu era căzut jos şi împuşcat în gât, în partea stângă. Am fost transportaţi la Spitalul clinic nr.2 iar după aproximativ o oră fiul meu a decedat pe masa de operaţie. Nu ştiu exact de unde s-a tras însă bănuiesc dinspre Poligrafie sau probabil dinspre pasajul de cale ferată.”[131]

În 01.04.1991 s-a efectuat un experiment judiciar pentru a se stabili locul de unde s-a executat foc iar în procesul-verbal s-a consemnat:

„Din bucătăria apartamentului, printr-o uşă dublă de lemn cu geam de sticlă, se face accesul pe balcon, cu o altă uşă de plasă de sârmă. În marginea uşii de lemn şi în plasa de sârmă se constată existenţa unui orificiu de intrare al glonţului cu diametru de aproximativ 0,8 centimetri. Făcând vizarea prin orificiul din uşă şi cel din plasa de sârmă, se constată că traseul glonţului este descendent. Vizând în continuare, se constată că locul de unde s-a efectuat tragerea este situat la colţul platformei de beton a staţiei PECO de pe Calea Aradului din Timişoara. Vizarea s-a făcut cu uşa din plasă de sârmă întredeschisă, aşa cum a fost în ziua de 24.12.1989.”[132]

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/06/04/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-7-calea-aradului/#more-16532

Andrei Jubea “glontul special de culoare alb”

imaginea 204
imaginea 205

IMG_0205

7) Cota Iosif

Au fost răniţi Cota Iosif şi Teodorescu Ionel, care împreună cu alte persoane sosiseră din Topolovăţul Mare pentru a se alătura mişcării revoluţionare.

Cota Iosif a precizat:

„După poziţia leziunilor pe care le-am suferit, în degetul mare de la piciorul drept am fost lovit de gloanţe venite dinspre Restaurantul militar de la acele T.A.B.-uri, iar în fesa dreaptă, după poziţia leziunii şi după cum stăteam adăpostit, am fost lovit de gloanţe venite dinspre T.A.B.-ul care a circulat prin faţa Direcţiei agricole.”[58]

Leziunile suferite de Cota Iosif au necesitat 55 de zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal nr.789 din 09.07.1991.

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/05/05/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-3-piata-libertatii/

Iosif Cota “gloante crestati”

imaginea 90
imaginea 91

IMG_0091

8) Cacoceanu Iosif

PIAŢA TRAIAN

În dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 9,00, Cacoceanu Iosif, subofiţer de penitenciar pensionar, a plecat de la domiciliul său de pe strada Dacilor în Piaţa Traian, aflată în apropiere, pentru a face cumpărături. S-a oprit în colţul pieţei dinspre strada Dacilor, lângă un chioşc de ziare şi a stat de vorbă cu alţi pensionari despre evenimentele de la acea dată. La un moment dat Cacoceanu Iosif a fost împuşcat cu un singur glonţ în abdomen. Deşi a fost transportat de urgenţă la spital şi a fost operat, Cacoceanu Iosif a decedat în cursul zilei de 25.12.1989. Nu se cunosc niciun fel de date cu privire la cei care au tras şi au ucis victima.

Singurul martor ocular identificat şi audiat, respectiv Dumitru Ion, a declarat:

„În dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, întâmplător, în spatele chioşcului de ziare din Piaţa Traian, chioşc situat pe colţul din stânga al pieţei privind spre biserica sârbească, dinspre Prinţul Turcesc, am văzut că erau adunaţi mai mulţi bătrâni, care comentau evenimentele petrecute în oraş. Printre aceştia am recunoscut pe Cacoceanu Iosif. Pe ceilalţi nu i-am cunoscut. M-am oprit şi eu şi am participat la discuţii. La un moment dat, s-a auzit o pocnitură, zgomot de glonţ, l-am văzut pe Cacoceanu căzând. De teamă noi am fugit în primul moment. Poziţia lui Cacoceanu înainte de a fi împuşcat, a fost aceea cu faţa spre liniile de tramvai care vin dinspre Prinţul Turcesc spre Podul Decebal, puţin oblic dreapta. Nu cunosc locul din corpul victimei unde a intrat glonţul întrucât acesta nu a fost dezbrăcat acolo, întrucât imediat a oprit acolo o maşină şi a fost transportat aşa îmbrăcat cum era la spital. Nu pot preciza direcţia de tragere, eu mă aflam ca poziţie în spatele lui Cacoceanu în momentul împuşcării sale.”[196]

Martorul nu a putut de niciun fel de relaţii cu privire la cei care au deschis focul în Piaţa Traian.

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/07/18/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-11-piata-traian/

În raportul medico-legal nr.1050/A din 25.12.1989 sunt consemnate ca semne de violenţă orificiile de intrare şi de ieşire al glonţului:

„1. Plagă orificială de aproximativ 0,7 cm diametru în regiunea abdominală anterior.

2. Plagă de aproximativ 3 cm diametru în regiunea lombară stângă.”[197]

S-a precizat că moartea violentă s-a datorat plăgii împuşcate abdominale.

Un alt pensionar i-a povestit soţiei victimei că s-a deschis focul dintr-un autoturism. Acesta nu a putut fi audiat deoarece a decedat la scurt timp.

Cacoceanu Margareta, soţia victimei a relatat:

„Eu am aflat despre împuşcarea soţului meu imediat deoarece a venit cineva în curtea imobilul unde locuiam şi a întrebat unde locuieşte pensionarul care a lucrat la penitenciar şi vecinii au indicat adresa mea, iar respectivul mi-a spus că soţul meu a fost împuşcat. Acel bătrân care mi-a dat această veste despre soţul meu mi-a mai spus că a fost împuşcat dintr-o maşină care a venit în viteză de la Prinţul Turcesc spre Podul Decebal.”[198]

Aceasta ar putea explica de ce nu au fost văzuţi trăgătorii.

[196] Dosar nr.308/P/2000, vol.XV, fila 7

[197] Ibidem, fila 14

[198] Ibidem, fila 21

“Margareta Cacoceanu (59 de ani) a relatat ca sotul ei a fost impuscat, cu gloante dum-dum, dintr-o “Dacie” rosie fara numar de inmatriculare.”

image-55

9) Alexandru Aciocoitei

În dimineaţa de 23 decembrie 1989, căpitan Aciocoiţei Alexandru, din U.M. 01864 Timişoara, împreună cu doi militari în termen, înarmaţi încerca să stabilească locurile de unde se executa foc. În jurul orelor 9,00, patrula a intrat în magazinul de pâine situat la colţul străzii Câmpina cu Calea Lipovei. Militarii s-au retras în acel spaţiu deoarece începuse să se tragă pe stradă. Un civil, respectiv Gheorghiu Constantin, refugiat şi el în magazin, a încercat să iasă pe uşa metalică din spate, care dădea spre strada Câmpina şi în acel moment a fost împuşcat. Gheorghiu Constantin a suferit o plagă împuşcată lombară, leziune ce a necesitat 30-40 zile de îngrijiri medicale.[155] În aceleaşi împrejurări şi în acelaşi loc a fost rănit şi cpt. Aciocoiţei Alexandru. Acesta a declarat:

„După ce am verificat interiorul, în momentul în care am vrut să ies în spatele magazinului am fost lovit de glonţ în antebraţul stâng, glontele ieşind din braţ. Cred că s-a tras din al doilea bloc, maxim etajul 2, după care m-am retras la unitate, de unde am fost dus la Spitalul Militar.”[156] Ofiţerul a prezentat o plagă împuşcată transfixiantă anterobranhială stângă, cu fractură deschisă de humerus, pentru care i s-au acordat 30 de zile de îngrijiri medicale.[157]

Trebuie menţionat că pe latura dinspre strada Câmpina era amplasat Batalionul de transmisiuni al diviziei, U.M. 01926 Timişoara.

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/07/02/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-9-calea-lipovei/#more-16536

Alexandru Aciocoitei:  “…de unde am fost dus la spitalul militar.  Mi s-au comunicat ca glontul era de 5,6 mm….”

IMG_0010

10) Petru Ghinea

Lt.col. Ghinea Petre, din U.M. 01185 Timişoara, a asigurat paza Comandamentului diviziei cu un număr de 5 transportoare blindate, care au intrat în dispozitiv în Piaţa Libertăţii în noaptea de 22/23 decembrie 1989 în jurul orelor 22,00. Acest ofiţer a menţionat:

„După orele 22,15 – 22,30 şi până către orele 23,00 în Piaţa Libertăţii s-au auzit sporadic rafale şi împuşcături izolate. Toate încercările de a localiza aceste împuşcături au eşuat. Singurul aspect care le diferenţia de zgomotul normal al muniţiei utilizate de armamentul din dotarea unităţilor noastre era zgomotul, mult diminuat de parcă ar fi fost utilizate arme cu calibre mici… La un moment dat în Piaţa Libertăţii s-au auzit strigăte care semnalau apariţia unor elicoptere în zbor şi a unor paraşutişti care fuseseră lansaţi. Personal nu am văzut nimic şi consider că focul declanşat fără justificare de mijloacele dispuse în faţa comandamentului a impus o puternică stare de nelinişte şi nesiguranţă asupra evenimentelor care se derulau. Am fost trimis de col. Mancu Florin să merg la fiecare mijloc de foc şi să-i determin să înceteze focul. Am transmis că focul se va deschide numai la ordin. Cu toate acestea au fost destule situaţii în care acest foc a fost deschis fără nicio justificare concretă.”[53]

Lt.col. Ghinea Petre a menţionat:

„De după monumentul din centru pieţei s-au auzit strigăte şi solicitări de ajutor. Am fugit acolo şi am ajutat câțiva oameni să iasă la lumină, din care unul rănit, l-am trimis la spital. I-am cerut scuze pentru cele întâmplate rănitului. Cei doi subofiţeri din T.A.B.-ul care executase foc, mi-au raportat că fuseseră trimişi de comanda U.M. 01185 Timişoara. Nu după multă vreme a mai apărut un T.A.B. fantomă, care s-a oprit din viteză în Piaţa Libertăţii şi a executat focul pe două direcţii: în lungul străzii unde era consignaţia, către ceainărie şi spre Spitalul militar, ulterior am aflat că au fost răniţi grav oameni. În T.A.B. era lt. Rusu cred şi mr. Şerban din U.M..01185 Timişoara.”[60]

http://mariusmioc.wordpress.com/2014/05/05/procuror-romeo-balan-teroristii-din-timisoara-dupa-22-decembrie-1989-3-piata-libertatii/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2011/06/02/iosif-costinas-cu-locotenent-colonelul-petre-ghinea-o-lupta-cu-fortele-raului-orizont-timisoara-nr-5-221990-p-5/

“O lupta cu fortele raului,” Orizont (Timisoara), nr. 5 (2 februarie 1990), p. 5.

Lt. Col. Petre Ghinea:  Primele rafale de arma automata le-au tras fostii securisti chiar in Piata Libertatii, unde noi aveam amplasate transportoarele blindate care completau sistemul de foc al tancurilor, pentru apararea Comandamentului militar.  Au tras din multe locuri, din podurile cladirilor.  In seara zilei de 22 decembrie, intre orele 22,30 si 23….

Iosif Costinas:  Cu toate astea, in seara zilei de 22 decembrie s-a tras, de aproape, asupra Comandamentul militar.

Lt. Col. Petre Ghinea:  Da.  Am fost de fata.  Au tras dintr-o “Dacie” alba…Foloseau mai multe autoturisme, schimbindu-le din loc in loc.  Le schimbeau si numerele….Din hotelul Central s-a tras asupra noastra si ne-au gaurit citeva pneuri de la transporter…

Iosif Costinas:  Duminica, 24 decembrie, inainte de masa, te-am auzit vorbind, prin amplificare, in Piata Libertatii…

Lt. Col. Petre Ghinea: …[nea Ionescu de la Filarmonica] A venit cu o propunere demna de toata atentia.  Am adus de la Filarmonica statia de amplificare si am instalat-o pe tarasa Casei Armatei.  Statia functiona excelent.  M-am adresat securistilor ascunsi prin casele din apropriere:  “Securisti, predati-va!  Nu mai aveti nici o sansa!  Facem apel la ultimul dram de omenie pe care-i mai aveti in voi!  Cursul evenimentelor este ireversibil!  Nu veti putea fugi din oras, predati-va!  Ne-am adresat si oamenilor care locuiesc in cladirile din care se tragea, spre a ne semnala locurile de unde se trage.  Unii din ei au iesit la geamuri (cei de la etajele superioare) si aratau de unde vin rafalele de arme automate….Desi am facut apel la ultimul dram de omenie al securistilor, unii au tras asupra noastra.  Din fericire, nu ne-au nimerit….In timp ce vorbea nea Ionescu mi-a fost impuscat un subordonat:  soldatul Mihai Budugan,  unul dintre cei mai curajosi baieti ai mei.  A fost impuscat deasupra inimii.  Dus la spital, a scapat cu viata.  Dupa un timp, in urma apelurilor noastre, in zona Pietei Libertatii focul a scazut in intensitate.  Au actionat si cercetasii si militarii de la unitatile de parasutisti.  Tot in urma apelurilor noastre, mai multi cetateni ne-au comunicat numerele masinilor din care au tras securistii.

Iosif Costinas: Care este opinia ta despre felul cum au actionat securistii-teroristi?

Lt. Col. Petre Ghinea: Spre deosebire de militarii nostri, ei au fost foarte bine pregatiti pentru lupta in oras. Dispuneau de armament modern, special (inclusiv simulatoare de foc). De pilda, la automatele lor rabatabile, cu gloante videa [vidia] sau gloante explozive, nu se putea vedea flacara la gura tevii….Initial, dupa opinia mea, au intrat in lupta elemente extrem de bine instruite, apoi acestea au disparut, lasind in locul lor o seama de colaboratori ai fostei Securitatii (din diferite, ca sa zi asa, categorii, socio-profesionale).  A fost un plan diabolic, indeplinit, din nefericire, in buna masura….

Iosif Costinas:  Ce te-a nemultumit cel mai mult in acele zile atit de grele pentru noi, timisorenii?

Lt. Col. Petre Ghinea:  Armata nu a putut sa faca fata tuturor solicitarilor.  Sa nu mai vorbim de faptul ca nu am fost pregatiti pentru un asemenea tip de lupta.  Caci, dupa cum se stie, nu este suficient sa ai in mina un pistol-mitraliera si o cantitate de munitie pentru a interveni cu eficicatate, unde este nevoie.  M-a nemultumit, spre pilda, si inexistenta, alaturi de noi, a militienilor si chiar a unor elemente din fosta securitate, care, dupa cite am auzit, se considerau de bunacredinta.  Foarte putini au raspuns apelurilor Comandamentului militar de a se prezenta la fostul lor sediu si de a ne da o mina de ajutor…

Advertisements

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 Comments »

Surgeons from Bucharest’s Main Hospitals Discuss Their Experiences in December 1989 (Lt. Gnl. Traian Oancea, Dr. Nicolae Nae Constantinescu, Dr. Dan Gavriliu, Dr. Nicolae Angelescu)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on May 18, 2014

(purely strictly personal views as always, based on over two decades of prior research and publications, thank you!)

Academic circles that close themselves off to the broader range of information available in the Internet age and focus only on “peer-reviewed” publications pay  a high price for their ignorance.  Here is a typical example:  a review by  Gábor Egry who, following in the footsteps of Daniel Chirot and Monica Ciobanu among others, assumes that Peter Siani-Davies’ excellent The Romanian Revolution of December 1989 exhausted all possible sources in his research.

The next chapter analyzes two popular myths: the existence of a terrorist network that fought against the revolution during these days and the possibility of the revolution being a well-prepared plot against Ceaşusescu. Siani-Davies carefully assesses the sources and evidence in both cases and more or less dismisses these notions. The former one seems to be almost entirely unfounded, a result of the confusion of the revolution, while the later could have a core of truth.. https://www.h-net.org/reviews/showrev.php?id=25906 [Peter Siani-Davies. The Romanian Revolution of December 1989. Ithaca: Cornell University Press, 2007. 315 pp. $24.95 (paper), ISBN 978-0-8014-7389-0. Reviewed by Gábor Egry (The Institute of Political History/Politikatörténeti Intézet) Published on HABSBURG (November, 2011) Commissioned by John C. Swanson]

Siani-Davies, however, missed much, as did unfortunately other very good accounts:  those of Nestor Ratesh, Martyn Rady, and Ruxandra Cesereanu, for example.  Take the following article from AFP that I only discovered in their online archive in late 2012.  In early March 1990, Agence France Presse reported the declared findings of surgeons in Bucharest, attesting to the fact that many of those wounded on 21-22 December 1989 in Bucharest had been shot with exploding bullets, DUM-DUM bullets.  [Significantly, a slew of military prosecutors, among them General Dan Voinea, General Romeo Balan, and General Teodor Ungureanu have attempted to deceive Romanians in the years since by denying or avoiding mention of the existence and use of DUM-DUM munitions in December 1989.]

Lt. Gnl. Traian Oancea, chief of surgery in part of the Central Military Hospital in Bucharest, and Dr. Nicolae “Nae” Constantinescu, chief of surgery at the Coltea Hospital, discussed this at a meeting of the Society of Surgeons in Bucharest.

©AFP Général – Mardi 6 Mars 1990 – 13:52 – Heure Paris (482 mots)

Roumanie medecine
De nombreux blesses du 21 et 22 decembre ont ete touches dans le dos ou a bout portant
   BUCAREST 6 mars – De tres nombreux blesses lors des affrontements des 21 et 22 decembre a Bucarest ont ete touches par des balles qui ont ete tirees de dos, parfois a bout portant, ainsi que par des balles dum-dum, a constate la Societe de Chirurgie de la capitale roumaine.
   La societe s est reunie a deux reprises, les 15 fevrier et le 1er mars dernier, sous la presidence du lieutenant-general Traian Oancea, chef de la 2e section de chirurgie de l Hopital militaire central de Bucarest.
   Au cours de ces travaux, menes ” scientifiquement ” , a precise mardi a l AFP le chef du service de chirurgie de l hopital de Colcea (centre de la ville) le dr Nicolae Constantinescu, les experts en balistique ont pu determiner qu un pourcentage important de blessures par balles avaient ete causees non par des balles de guerre mais par des balles coupees ou trafiquees.
   Les blessures observees etaient en effet non pas des trajectoires rectilignes, comme c est le cas en general pour les balles de guerre normales, mais des cavites creusees dans les tissus par l eclatement du projectile a son impact, resultant d une balle aplatie ou cisaillee s ecrasant sur le corps au lieu de le penetrer. ” Nous avons effectue 930 interventions dans la capitale sur des blessures par balle ” , a precise le docteur Constantinescu.
   la peur.
   ” Apres discussion entre nous, nous sommes en mesure de dire qu il ne s agit pas d affrontements mais d un crime organise contre le peuple. D autant, ajoute-t-il en parlant des cas qu il a traites lui-meme a l hopital Colcea, que 60% des plaies etaient dans le dos ou sur le flanc, et non de face, et que 10 a 15% des coups avaient ete tires a bout portant, avec des calibres 9 et 6,35mm ” .
   Le premier jour des affrontements, le 21, la majorite des blesses etaient des jeunes. ” Ils avaient tellement peur qu ils ne demandaient meme pas des calmants apres l anesthesie ” , ajoute le docteur qui cite le cas du danseur roumain de l Opera de Paris Vlad Stoinescu, blesse devant l hotel intercontinental : ” une balle l a touche au flanc, lui traversant l abdomen. La peur lui a fait parcourir tout seul les 300 metres le separant de notre hopital, ou il a donne son nom avant de s evanouir ” .
   Par ailleurs, les analyses de sang effectuees sur ces jeunes blesses ont fait decouvrir un taux anormalement bas de proteines dans le sang : 5 a 6 grammes pour cent au lieu de 7,3. ” C est la preuve de leur malnutrition, ils n avaient pas du manger de viande et de fromage depuis six mois pour la plupart ” , a ajoute le medecin.
   BAY/ave.
Tous droits réservés : ©AFP Général
411FD1741841E311716203546AC34BEC9C6CF7F0A69644B4

By contrast, the Society of Surgeons’ meeting received limited coverage in Romania, and somehow when it did, as in the Romania Libera article below the details and significance of the existence and use of atypical munitions such as DUM-DUM bullets was lost upon the Romanian journalist attending the event.  (Cristina Popescu, “Revolutia Vazuta de Chirurgii Capitalei,” Romania Libera, 7 marite 1990, p. 2)

image0-001

image0-003

image0-005

Dr. Nicolae Nae Constantinescu has repeated his claims many times since:

 

This was also discussed by Bucharest medical personnel at a 1994 conference:

AMFITEATRUL FACULTATII DE MEDICINA

“Decembrie 1989, in spitalele din Bucuresti”

Mihail Lechkun, Romania Libera, 10 februarie 1994, p. 2

“In decembrie 1989 a fost o disponsibilitate pentru bestialitate, pe care nu am crezut-o capabila la poporul care fac parte, ” a declarat dl. conf. dr. Nicolae Constantinescu (Spitalul Coltea), in cadrul conferintei care s-a desfasurat marti seara in Amfiteatrul Mare al Facultatii de Medicina din Bucurest, avand ca subiect “Decembrie 1989, in spitalele din Bucuresti”.  Printre invitatii Ligii Studentilor in Medicina, organizatorul acestei conferinte, s-au numarat:  dl. prof. dr. Petre Andronescu, prorector, dl. dr. Constantin Antofie, dl. prof. dr. Marian Ciurel, dl. prof. conf. dr. Dan Niculescu, dl. conf. dr. Nicolae Constantinescu, dl. prof. conf. dr. Ilie Pavelescu, dl. dr. Eduard Geambasu, toti medici chirurgi din Capitala care au fost confruntate cu fluxul de raniti din decembrie 1989.  “Documentatia pe care am avut-o, nu o mai avem,” a spus dl. prof. dr. Marian Ciurel (Spitalul de Urgenta) amintind totusi faptul ca au fost inregistrate date intr-o lucrare de doctorat.  “Putini dintre cei raniti au fost socati psihic,” isi aminteste prof. dr. Petre Andronescu (Spitalul Colentina).  Revolutionari si raniti au primit acelasi tratament, “stim doar ca la o parte din bolnavi s-au schimbat catusi” isi aminteste dl. prof. dr. Marian Ciurel.  Peste 60 la suta din ranitii adusi la Spitalul Coltea erau impuscati lateral sau din spate.  S-a tras si asupra oamenilor care au stat ghemuiti, acestia suferind astfel leziuni complexe.  Pe langa datele statistice prezentate, medicii prezenti au atras atentia asupra naturii leziunilor care, in numar mare, au fost cazate de munitie al carie efect a fost mai mult distrugerea, mutilarea decat scoaterea din lupta.  In acest sens, deosebit de interesante au fost datele prezentate din lucrarea de diploma, a medicului M. Briciu:  “S-a tras cu gloante explozive”. Concluziile ce se pot trage din faptul ca cei adusi in spitale, in intervale de timp distincte, prezentau leziuni corespunzatoare anumitor portiuni din corp, demonstreaza existenta unor ordine asupra locului unde trebuia ochit.  “Cred ca Romania va fi capabila sa constituie acel ecran care sa protejeze de acum inainte natia de asemenea manifestari,” a spus dl. conf. dr. Nicolae Constantinescu, remarcand aspectul benefic al unor astfel de conferinte.

—————————————————————

Bucuresti, Spitalul Coltea

Prof. univ. dr. Nicolae (Nae) Constantinescu, membru al Academiei de Medicina si al Academiei Oamenilor de Stiinta. Medic chirug la Spitalul Coltea.

Ce s-a intamplat cu cartusele extrase chirurgical din ranile pacientilor? Erau niste probe care ar fi putut lamuri anumite aspecte…
– Pe data de 1 sau 2 ianuarie 1990 a aparut la spital un colonel Chircoias, de la Interne cred. Acest Chircoias a fost judecat si condamnat mai tarziu intr-un proces la Timisoara in legatura cu revolutia.
Chircoias, care sustinea sus si tare ca ar conduce nu stiu ce sectie criminalistica din Directia Securitatii Statului, a cerut gloantele extrase. Acestea, vreo 40 la numar, i-au fost date de un medic care era secretar de partid la IMF. Tin minte ca erau gloante de diverse forme, de diferite dimensiuni.

Procurori timorati

– Ati sesizat Parchetul Militar? Ati cerut sa se faca o ancheta in legatura cu cei impuscati la revolutie?
– Bineinteles, am anuntat Parchetul, am cerut o ancheta. De exemplu, cand le-am aratat apartamentul de unde s-a tras la revolutie, de la etajul 4, de la cinematograful “Luceafarul”, procurorii mi-au zis ca au facut verificarile si au depistat ca acolo era o locuinta conspirativa a Securitatii si atat. In anul 1992 am semnat alaturi de alti medici, profesori universitari, chirurgi de renume, un memoriu pe care l-am adresat Parchetului General si prin care am solicitat sa se faca o ancheta cu privire la ranitii si mortii prin impuscare. Neprimind nici un raspuns, dupa sase luni m-am dus la Parchet sa intreb ce se intampla. Mi s-a raspuns ca se lucreaza, mi-au aratat doua-trei avize puse pe colturile cererii si atat. Unul dintre procurori m-a luat cu el pe un coridor si mi-a spus ca “are copil, are nevasta, e foarte complicat…”. Ma intreba pe mine ce sa mai faca… Am izbucnit, le-am spus ca nu sunt un om care sa fie, asa, aburit cu una, cu doua. Le-am aratat radiografiile celor impuscati, le-am aratat gloante in ficat. Radiografiile existau, nu erau inventiile mele, nu mi se nazarise asa, dintr-o data sa cer ancheta! Le-am spus ca niste oameni doresc sa afle adevarul si ca cei care au semnat memoriul catre Parchet nu sunt niste persoane oarecare, ci medici cu experienta, somitati in materie. Degeaba am solicitat expertize balistice sau alte cercetari, degeaba am prezentat acte, documente, radiografii, lucrari. Nu se dorea sa se faca o ancheta serioasa.

Interviu cu prof. dr. Nicolae Constantinescu

Romulus Cristea

Miercuri, 20 Decembrie 2006

http://www.romanialibera.ro/a80869/34-nici-acum-nu-mi-dau-seama-cum-am-putut-sa-operez-nonstop-timp-de-trei-zile-34.html

———————————————————————————————————————————-


Prof. Dr. Dan Gavriliu:

Pana pe 25 decembrie la noi in clinica au fost operati circa 55 de raniti, dintre care 2 au murit.  Ca cineva care a facut razboiul in prima linie am constatat ca ranile au fost provocate cu intentia de a ucide (tinta era abdomenul sau toracele:  zone vitale).  Au fost si raniti cu gloante “dum-dum,” cu gloante umplute cu bolturi de fier-beton (surprinzator cum au disparut din mica noastra colectie!)

Revista Hipocrate nr. 18 decembrie 2007-ianuarie 2008 pp. 80-82

Tot un medic despre folosirea gloantelor dum-dum in decembrie 1989 (Prof. dr. Dan Gavriliu)

Alexandru Stroe, “Municipalul:  Nimeni nu a plecat acasa!” Tineretul Liber, 11 ianuarie 1990, p. 5. [uncharacteristic munitions discussed]

Vasile Neagoe, “Incepem ca in 1948?” Tineretul Liber, 11 ianuarie 1990, p. 5.  [Dan Gavriliu discussed in this article]

image0-007

—————————————————————————————————————————————————————————————————————–

Conterentiarul doctor Nicolae Angelescu, seful Clinicii de Chirurgie, Spitalul Coltea:  “Incepind din seara zilei de 21 am fost prezenti aici, toti, medicii si intreg personalul sanitar mediu….In momentul in care evenimentele au luat proportii, am fost pur si simplu asaltati cu raniti, multi dintre ei avind plagi foarte grave produse prin impuscare, cu gloante speciale….” (Sorin Ovidiu Balan, “Coltea:  Gloante din trupuri tinere,” Tineretul Liber, 11 ianuarie 1990, p. 5)

image-45

“Cine a tras gloante explozive?”

Revolutia din decembrie 1989 a lasat in urma ei foarte multe intrebari fara raspuns dintre care una destul de dureroasa este aceasta: cine a tras si mai ales cine a dat ordin sa se traga cu gloante explozive? Daca in rindurile care urmeaza nu putem raspunde acestor intrebari, cei putin vom reduce in actualitate o problema care este ignorata si trecuta sub tacere de cei care ar trebui s-o rezolve.

Inainte de toate, ce este un glont exploziv? Ca aspect si dimensiuni, nu se deosebeste de un glont obisnuit de calibrul 7,62 mm, deci poate fi folosit ca munitie pentru pistolul automat AKM. Ce il deosebeste de un glont obisnuit este faptul ca odata patruns in tinta, glontul “dum-dum” explodeaza, raspindind o puzderie de schije si producind distrugeri infioratoare in regiunea in care a intrat. Deci, daca cu un glont obisnuit se scoate adversarul din lupta, prin folosirea unui exploziv este sigur ca i se provoaca acestuia o rana care il va chinui toata viata, in cazul in care va supravietui leziunilor provocate de schije si puternicei hemoragii care insoteste de obicei o astfel de rana. Iata de ce acest tip de munitie a fost interzis de multi ani, prin tratate internationale.

Domnul profesor Nicolae Angelescu, seful Sectiei Chirurgie a Spitalului Coltea a avut amabilitatea sa ne explice citeva din aspectele tratamentului chirurgical al ranilor produse de gloante explozive:

–Sint mai multi factori, care contribuie la a face ca o plaga provocata de un astfel de glont sa fie greu de tratat si greu de vindecat. In primul rind prin explozia glontului se produc distrugeri masive de tesuturi in zona in care aceasta a patruns si uneori aceste tesuturi nu se mai pot reface. In al doilea rind, fragmentele metalice rezultate (?) in urma exploziei se raspindesc pe o intindere mare si de aceea nu pot fi extrase in totalitate, pentru ca extragerea lor ar provoca pacientului o rana mult mai mare decit cea produsa de glontul in sine. Deci, dupa operatie mai ramin in corpul pacientului destule fragmente metalice si acestea constituie surse de infectie care il agraveaza starea.

Pentru a va ajuta sa va dati seama cum arata si ce inseamna o rana produsa de un glont exploziv, va prezentam in continuarea diagnosticele de internare ale celor adusi in Spitalul Coltea, impuscati cu astfel de gloante:

1. Nicolae Lucian, adus pe data de 21 (?) decembrie 1989. Diagnostic: fractura cominutiva femur sting in treimea inferioara, cu leziune de artera si vena femurala si pierdere de substanta prin plaga impuscata.

2. Necunoscut, adus pe 22 decembrie, ora 1, decedat la ora 1.30. Diagnostic: hemoragie peritoneala cataclismica cu plage de vena porta, case splinice, zdrobire de pancreas prin plaga impuscata hipocondru sting. Plaga zdrobita de colon travers.

3. Radu Traian, adus pe data de 23 decembrie 1989. Diagnostic: plaga transfixianta glezna stinga cu fractura cominutiva tuberozitatea calcaneana. Sectinue artera si vena tibiala. Fractura deschisa cominutiva maleola interna dreapta.

4. Gherman Dumitru, adus pe 25 decembrie 1989. Diagnostic: plaga impuscata antrebat sting bipolara, cu explozie de ulna, in treimea distala si lipsa de substanta osoasa, sectiune de tendoane muschi flexori ai carpului si degetelor si sectiune de pachet vasculo-nervos ulnar.

5. Astafei Petre, adus pe 22 decembrie 1989, decedat. Diagnostic: plaga impuscata toraco-abdominala cu ruptura de ficat si rinichi drept. Hemopneu-motorax drept, hematom intraperitoneal, stare de soc hemoragic, fractura cominutiva coastele 7,8, si 9 drepte.

6. Soldat Constantinoiu Vasile, adus la data de 24 decembrie 1989, decedat. Diagnostic: hemotorax sting masiv cu soc hemoragic prin plaga impuscata cervico-toracala cu ruptura vertebrelor toracale T2, T6, ruptura vaselor vertebrale si a vaselor de la baza gitului….

Cristian Calugar, “Cine a tras gloante explozive?” Flacara, 13-19 februarie 1991 (nr. 6) , pp. 8-9.

———————————————————————————————————————————————————————————-

“Criminalul a facut pe mortul, apoi a tras miseleste in spate!” Tineretul Liber, 25 decembrie 1989, p. 2.

Daniel Diaconu din Tirgu Neamt, student la Facultatea de Medicina, la Sala Palatului intrarea B

“La 4,30 pe culoarul portii B s-au auzit din nou multe impuscaturi.  Au inceput sa fie adusi raniti si am vazut orori inimaginabile.  Teroristii trageau cu gloante explozive...”

Dan Dogaru, 13 ani, elev, Galati:  “…Pe 23 decembrie dimineata impreuna cu alti tineri din Galati am ajuns la Bucuresti si ne-am instalat pe baricade.  Pe 24 decembrie in fata Palatului, gloantele ucigase ale teroristilor m-au strapuns si pe mine.  M-am trezit la spital, am aflat ca am fost impuscat cu cartuse dum-dum cu cap retezat….”  (Tineretul Liber, 7 ianuarie 1990, p. 3.

Petre Cristea, “Linga Turnul din Pisa,” Adevarul, 25 februarie 1990, p. 2.

image0-009

image0-010

Additional examples as reported by Romanian doctors, foreign doctors in Romania or in their home country, and those shot with such munitions and sent abroad, see here:

Doctors and Dum-Dum Bullets in Romania in December 1989 (I): Dr. Manuel Burzaco (Médecins Sans Frontières)

Doctors and Dum-Dum Bullets in Romania in December 1989 (II): Trimisi in strainatate (Italia, Franta, Austria, Anglia, si Germania) pentru tratament

Doctors and Dum-Dum Bullets in Romania in December 1989 (III): Ce spun medici romani?

25 for 2014: 25 Things You Should Know about the Romanian Revolution on the 25th Anniversary of the Fall of Nicolae Ceausescu’s Communist Regime: #5 Timisoara (Podul Decebal) Evidence Suggests only the Securitate Had Dum-Dum Bullets

 

 

Posted in decembrie 1989 | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , | 3 Comments »