The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

Archive for the ‘raport final’ Category

The Myths of a Revolution: “It is said that these enemy elements, the securisti, have poisoned the water in Sibiu, in Timisoara,…the water must be boiled before being consumed.” (Apa este otravita la Sibiu!)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 22, 2014

(purely personal views, based on two decades of prior research and publication)

Oh, how Romanians and Romanianists love to invoke or allude to the televised claim in December 1989 that the water had been posioned in Sibiu!

It precipitates laughter:  ah, the crude manipulation and naivete!

Predictably, this is a favorite of foreign sources on December 1989.

Romanian emigre Andrei Codrescu tells us in his November 1990 article in Harper’s (“Big Chills”) about the wild rumors of December 1989, that the water in Sibiu had allegedly been poisoned, but as he found out at his 25th anniversary high school reunion, he learned how all the rumors had been false: and the water in Sibiu, it was just fine!  http://alina_stefanescu.typepad.com/files/big-chills-my-high-school-reunion-in-romania-by-andrei-codrescu-1.pdf

John Feffer in Shock Waves (1992) invokes Codrescu’s claims that, “Contrary to earlier reports, there were no mass killings, no poisoned water in Sibiu, no terrorists–only the manufacturing of a revolutionary smokescreen to conceal pre-planned machinations that resulted in the creation of the National Salvation Front.” (p. 207)

http://books.google.hu/books?id=u2l7b9gg28YC&pg=PA207&lpg=PA207&dq=romania+ceausescu+1989+water+poisoned+sibiu&source=bl&ots=P0pzR5YrIr&sig=ljCRYy27Lzsvh_HSxETfvz8SAH0&hl=en&sa=X&ei=buxwVNScFvPesASo0IHoAw&ved=0CDcQ6AEwBDhQ#v=onepage&q=romania%20ceausescu%201989%20water%20poisoned%20sibiu&f=false

Peter Siani-Davies quotes BBC journalist John Simpson, who had heard similar stories concerning poisoned water during the Iranian revolution of 1979, as noting that “certain ideas appeal forcibly  to the self-dramatizing mind of the revolutionary,” to which Siani-Davies adds:

“Indeed, in Romania the wild storytelling to a certain extent was just another consequence of the tumult of the revolution.  However, the imagery may have served another purpose….Now, through the tales of horror, they [Romanians] were able to place the evil forces of that [Ceausescu] regime so far beyond the bounds of ‘normal’ society that they were effectively able to distance themselves from the demons of the past.  There was also a sense in which it was necessary for the securitate to be so terrible:  How else could the years of mute suffering under an enfeebled old tyrant such as Ceausescu be explained and condoned?”   (Siani-Davies, The Romanian Revolution of December 1989, p. 160.)

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————–

Underlying all of these interpretations and explanations is the assumption that the water never was poisoned, that it was all a baseless rumor.

Surely, one assumes, the rumor has been run to ground…but the truth is, as with so many things about December 1989, it hasn’t…

report from Sibiu starts at approximately 2:20 (Tagesschau 27.12.1989)

In fact, there was a basis in reality for what Teodor Brates was saying on TV on the afternoon of 22 December 1989 as the following toxicology report by the Belgian Dr. Aubin Heyndrickx makes clear:

Fullscreen capture 11222014 42152 PM

Romania

On December 21, 1989, people drinking from water tank #4 in Sibiu experienced headache, visual disturbances, loss of consciousness, vomiting, etc.  These symptoms are all compatible with organophosphate poisoning.  The analysis of the water (by gas chromatography) and the determination of the cholinesterase activity of the blood was done in the University of Cluj.  The conclusion was that an organophosphate had been used.  Atropine sulfate and toxogonin were advised.

As soon as the symptoms appeared among the population, water tank #4 was shut off, rinsed, and cleaned.  The people received water from army trucks.

A few days later, there was a fight in Timisoara between the army and Securitate over the water tanks.  Poisoning was feared, as had occurred in Sibiu.  According to witnesses, the Securitate possesses “all possible chemical warfare agents.”

Toxicologist Aubin Heyndrickx supervised the chemical tests and interviewed the physicians at Central Hospital who treated the patients.  From the tests and from the very high dose of atropine required to produce a response, he concluded that the tank was poisoned with sarin or VX (Report on the Humanitarian Mission to Romania, December 23-29, 1989, Laboratoria voor Toxicologie Criminalistiek, State University of Ghent).

http://www.physiciansforcivildefense.org/cdp/jan90.htm

Indeed, one can watch a brief discussion of the incident with Dr. Heyndrickx beginning at approximately the 40 second mark from an ITN broadcast of 27 December 1989

http://www.itnsource.com/en/shotlist//ITN/1989/12/27/BSP271289002/?s=romania+sibiu+after+the+revolution+27+1989&st=0&pn=1

ROMANIA: SIBIU AFTER THE REVOLUTION:

}T27128901   ROMANIA: SIBIU AFTER THE REVOLUTION: United Nations medical
27.12.89     relief team arrives in Sibiu with medical supplies and blood
TX           to treat the people who were injured during the fight against
             Securitate (secret police). Toxicologists have found evidence
             that the security police poisoned the water supply. Injured
             Securitate are being treated in hospitals alongside the people
             they shot.
Clip Ref: BSP271289002 0

Clip 1of1

}T27128901   ROMANIA: SIBIU AFTER THE REVOLUTION: United Nations medical
27.12.89     relief team arrives in Sibiu with medical supplies and blood
TX           to treat the ...
  • Duration: 00:01:44 |
  • Timecode – In: 00:00:00:00  Out: 00:01:44:00 |
  • Copyright: ITN / 3rd Party Copyright

I have found evidence of discussion of Heyndrickx and his toxicology report in the Hungarian press of the time, but significantly, to date, I have been unable to find discussion of it in the Romanian press!

Nepszabadsag, 30 December 1989, p. 3 citing a UPI dispatch, apparently P. Green, “French team confirms poison in water supply,” UPI, 29 December 1989.


Nagyszeben – ideggáz

Bukarest, 1989. december 29. péntek (UPI) – A Ceausescu-párti terrorosztagok ideggázt vegyítettek a romániai Nagyszeben víztárólóiba a forradalom első napjaiban – ezt egy francia-belga orvoscsoport egyik tagja mondotta el a UPI hírügynökség tudósítójának. Auvin Heyndrickx szerint a szennyezett ivóvíztól öten súlyos mérgezést szenvedtek.Mikor a felkelés vezetői felfedezték a szabotázst, azonnal
leengedték a mérgezett vizet a tárolóból – mondta a belga orvos, aki
az ,,Orvosok – határok nélkül,, nevű francia segélyszervezet
tagjaként utazott a városba. A toxikológus Heyndrickx
megállapította, hogy a vízkészletbe két súlyosan mérgező, folyékony
állapotú ideggázvegyületet öntöttek még december 20-án. Az orvos
elmondta azt is, hogy az eddig ismert öt sérült agykárosodást is
szenvedett a mérgektől. A megbetegedések ilyen viszonylag alacsony
számát a belga szakértő annnak tulajdonítja, hogy a víztárolóban a
mérgező anyagok szerencsére rendkívüli mértékben felhígultak.+++1989. december 29., péntek 07:57

http://rendszervaltas.mti.hu/Pages/News.aspx?se=1&wo=nagyszeben&sd=19890101&ed=19901231&sp=0&ni=230929&ty=1

http://www.rsis.edu.sg/cens/publications/reports/RSIS_Food%20Defence_170209.pdf See citations in fn#59 page 10.

———————————————————————————————————————————————————————————————————————————

It is thus with justification that in my dissertation in 1997 and in a reiteration of the dissertation views in 2007, I defended TVR personnel by pointing out the extent to which they went to intervene and inform the population when it was safe to drink the water again.  (for a glimpse into the eternal “appreciation” I received for pointing out the latter, see http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/raport-final-cpadcr-iiccmer-si-revolutia-din-1989/)

image0-007

Excerpt from http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/

In their discussion of the Romanian transition, Linz and Stepan note the “[r]umors of deliberately poisoned water supplies, of 10,000, 60,000, even 100,000 dead, filled the news channels and streets” and conclude that “disinformation played an important role in the events.”[45] They have in mind, however, the idea that this disinformation was disseminated in order to help the Front seize power. This, of course, echoes the dominant view on this theme. As we saw in the preceding chapter, both Securitate and opposition sources maintain that disinformation pervaded the December events, and they uniformly attribute it to the Front and the Front’s supporters at television, and, in some cases, to foreign actors such as the Soviet Union.

Yet there has been very little effort to investigate the context in which particular rumors originated and the relationship between actual events and those rumors. Take, for example, this rumor alleging the poisoning of the water supply which is so frequently invoked by both domestic and foreigner observers. To what are they referring? Around 3 p.m. on the afternoon of 22 December–therefore approximately three hours after the Ceausescus had fled Bucharest–television commentator Teodor Brates began to issue periodic, sometimes frantic reports about fighting between the Army and the Securitate in the city of Sibiu and about rumors that the water supply had been poisoned by the Securitate. Here are some excerpts of what Brates said on television on that afternoon:

One moment, please…from Sibiu it has been communicated to us that the army no longer has ammunition and the Securitate troops continue to attack military units….We want to inform you that in Sibiu, military units are urgently requesting help…We are constantly receiving communications…of course, we do not have the possibility to verify their authenticity…but we ask for your attention…It is said that these enemy elements, the securisti, have poisoned the water in Sibiu, in Timisoara,…the water must be boiled before being consumed.[46]

[45].. Linz and Stepan, “The Effects of Totalitarianism-cum-Sultanism,” 345-346.

[46].. See the text of the transcript, Revolutia Romana in Direct (Bucharest: Televiziunea Romana, 1990), 47, 48, 51.

image0-001

2007:  Linked to the allegations of supposedly intentionally hyping the threat posed by the “terrorists” is the certitude with which many Romanians and Romanianists assert that TV personnel (especially Teodor Brates) intentionally spread rumors about the water being poisioned and the army running out of ammunition in Sibiu etc.–rumors that proved to be unsubstantiated. Here is what they likely remember:

“One moment, please…from Sibiu it has been communicated that the army no longer has ammunition and the Securitate troops continue to attack mili tary units….We want to inform you that in Sibiu, military units are urgently requesting help…We are constantly receiving communications…of course, we do not have the possibility to verify their authenticity…but we ask for your attention…It is said that the enemy elements, the securisti, have poisoned the water in Sibiu, in Timisoara…the water must be boiled before being consumed.” (from the transcript of 22 December 1989 in “Revolutia Romana in Direct” (Bucharest: 1990), pp. 47, 48, 51, quoted p. 324, Richard Andrew Hall, 1997, Ph.D. Dissertation, “Rewriting the Revolution: Authoritarian Regime-State Relations and the Triumph of Securitate Revisionism in Post-Ceausescu Romania”)

image0-005

image0-003

What they don’t remember is that Brates returned later to inform the audience a) when the fighting had ceased in Sibiu, b) when supplies of bottled water were on their way to Sibiu, and c) when the competent authorities verified that the water in Bucharest was safe to drink (“Revolutia Romana in Direct,” pp. 71, 72, 75, discussed p. 327 Hall, “Rewriting the Revolution”) This is there…in the transcript of what was said on Television…it is not a matter of a “difference of opinion” as the likes of Tismanenau and others in denial would have us believe. It is the old saw from American baseball: as the famous manager Casey Stengel used to say “You can look it up!” Once again: if your goal is “diversion,” intentional panic and manipulation, is it likely that you would return to the same subjects and say things designed to calm fears? Of course, not.

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/raport-final-cpadcr-iiccmer-si-revolutia-din-1989/

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

“November, The Last Ball”: Nicolae Ceausescu Addresses the 14th and Final Congress of the Romanian Communist Party (PCR)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 21, 2014

http://jurnalul.ro/cultura/film/noiembrie-ultimul-bal-529095.html

You must unfortunately go directly to the site to watch this http://www.youtube.com/watch?v=vXnOSeZ4rRs min. 3:34-5:56 Roumanie

image0-001

image0-003

From the main library at Indiana University Bloomington.  In circa 1995/1996, they were about to throw out all the old issues of Flacara.

Miraculously, I turned out to be the only bidder asking to save them from the dumpster!

image0-005

image0-007

CLAMOR IN THE EAST; RUMANIAN LEADER REFUSES CHANGES

Published: November 21, 1989

BUCHAREST, Rumania, Nov. 20— Using the occasion of a major Communist Party congress, President Nicolae Ceausescu made it clear today that as long as he is in charge, Rumania will not follow other East European countries along the paths toward democracy or capitalism.

”Some socialist countries have adopted measures with a view to increasing the wealth of some people and increasing the number of poor,” he said. ”This focus is not socialist, and we cannot admit it in any way.” Choreographed Response

In a five-hour speech constantly interrupted by delegates who jumped up, chanted slogans, applauded and sat down in unison, Mr. Ceausescu singled out no particular Eastern bloc government for criticism, prefering instead to emphasize each country’s right to pick its own political system.

But the 71-year-old President indirectly referred to widespread speculation about German reunification after the opening of the Berlin wall, noting that ”the existence of two Germanys should continue to be a reality of Europe today and tomorrow.”

He also raised eyebrows by calling for ”the condemnation and cancellation of all the accords concluded with Hitler’s Germany, practical conclusions being drawn to eliminate all the consequences of those accords and dictates.”

One consequence of the Hitler-Stalin pact of 1939 was that Soviet troops occupied the Rumanian territory of Bessarabia. Although Rumania’s Communist Government has never reclaimed what is now Soviet Moldavia, more than 90 percent of its population is still Rumanian, with nationalist sentiments one reason for recent unrest in the republic.

Most of Mr. Ceausescu’s speech today, though, was dedicated to extolling the virtues and listing the achievements of the Government since he became General Secretary of the Rumanian Communist Party in 1965.

Only on two occasions did he abandon his prepared text and raise his voice almost to a scream to insure that Rumanians were in no doubt about his opinion of those East European Governments that are veering away from Communism.

”What do we say to those who want to lead the way to capitalism?” he asked. ”What were they doing when they were in positions of responsibility? The answer is they used their jobs to block socialism and did not serve their people.” Evils of Capitalism

To underline his point, he said that the capitalist world was characterized today by unemployment, homelessness and growing illiteracy. ”Adding to all this are crime and drugs, which have become national problems in many countries,” he said.

While Mr. Ceausescu’s orthodox stance came as no surprise, the long-scheduled party congress has underlined his hard-line Government’s growing international isolation as well as its heightened sensitivity to foreign criticism .

With the exception of Yasir Arafat, chairman of the Palestine Liberation Organization, no prominent foreign dignataries were present at the opening of the party congress, and other East bloc Communist parties sent low-level delegations. Western ambassadors boycotted the occasion to protest Rumania’s human rights record.

In the days leading up to the congress, the Government also tightened its borders with Hungary, Yugoslavia and the Soviet Union to the point of turning away ordinary tourists. A French journalist was expelled last Friday, numerous correspondents from Western newspapers were refused visas, and reporters arriving here Sunday saw all their papers mentioning Rumania seized by customs officers at Bucharest airport. Master in His Own House

At home, though, bolstered by a huge and notoriously effective security apparatus, Mr. Ceausescu still appears to be unchallenged, with dissidents numbering only a score of intellectuals and disillusioned party officials whose occasional protests are better known abroad than here.

Unlike other East European countries, Rumania also seems to be largely immune to pressure from the Soviet Union. Moscow has had no troops stationed here since 1957 and has viewed Mr. Ceausescu as something of a maverick ever since he criticized the Soviet invasion of Czechoslovakia in 1968.

Further, even though living conditions have steadily deteriorated over the last 15 years, the Rumanian economy is less dependent on the outside world than that of, say, Poland because of Mr. Ceausescu’s decision to dedicate the 1980’s to paying off the country’s $11 billion debt.

”The repayment of the foreign debt is a great success of our state’s policy, and it puts an end to this country’s long dependence on foreign monopolies and financial capital,” he said today. ”For the first time in its history, Rumania no longer pays either tribute or interest.”

And although the Rumanian leader has lost much of the international influence that he enjoyed when he was viewed by the West as a critic of Moscow, Mr. Ceausescu urged the superpowers to move rapidly toward disarmament. Specifically, he called for the denuclearization of Europe by 1995 and the elimination of all nuclear weapons by the year 2000.

photo of President Nicolac Ceausescu (Agence France-Presse) (pg. A9)

http://www.nytimes.com/1989/11/21/world/clamor-in-the-east-rumanian-leader-refuses-changes.html

Articles from the Belgian online archives of Le Soir:

CIAO SESCU

n.c.

Page 1;8

Mardi 21 novembre 1989

CARTE BLANCHE

Ciao Sescu

par Paul HERMANT, Yves-Luc CONREUR,

Vincent MAGOS et Jean-Pierre JACQMIN (*)

LE PARTI communiste roumain tient, ces jours-ci, à Bucarest, son 14e congrès dans une Roumanie cadenassée, affamée, maltraitée. Bucarest est sous état de siège, les plus célèbres dissidents poursuivent des grèves de la faim, les frontières sont filtrées.

N’y a-t-il rien de nouveau à l’est de l’Est? Ces derniers jours, cinq partis clandestins ont fait leur apparition. Ils ne pèsent pas tous du même poids. Mais l’arrivée d’un Front réformiste du parti communiste roumain ou d’un Front du salut national appelant de leurs voeux la non-réélection de Nicolae Ceausescu évoque quelque espoir. Quelque chose bougerait à l’intérieur même du parti. Hélas, rien de comparable avec les forums, les syndicats libres, les mouvements d’opposition qui ont ébranlé les pays voisins.

Le 14e congrès ouvre le champ des supputations. De la démission du Président à sa réélection jusqu’au-boutiste, de la constitution d’un axe dur «Roumanie – Chine – Corée du Nord» à la sortie de la Roumanie de son alliance militaire, de la jacquerie aux grèves en cascade, on peut tout imaginer.

La Roumanie sera-t-elle le seul des pays européens où le changement paiera le prix du sang? Nous pouvons le craindre. Car, à la fin, la question est bien celle-ci: Comment fait-on pour tuer un cadavre? Ceausescu et son stalinisme sont morts et seul le Génie des Carpates l’ignore. Mais les Roumains savent qu’ils vivent désormais à l’heure folle des morts-vivants.

Le recours à l’adjectif «fou», parlant de Ceausescu, n’est d’ailleurs pas raisonnable. Il n’y a pas de meilleure justification politique à une non-intervention que de décréter folle telle ou telle situation. Ce qui se passe au Liban est devenu fou: nous n’avons donc plus à nous en soucier. Celui qui tient le pouvoir en Roumanie est fou: nous n’avons donc aucune prise. Par contre, ce qui vient de se passer en RDA, en Pologne ou en Bulgarie, n’a pas été décrété fou mais simplement inimaginable.

La sémantique annonce une difficulté politique. Elle la souligne. Mais si l’institution préfère arpenter des chemins balisés, la société civile, elle, n’en a cure. Elle n’aime rien tant que le bras de fer avec l’impossible.

Etait-il raisonnable de penser, il y a neuf mois à peine, que deux mille deux cents communes d’une dizaine de pays européens – soit environ trente millions d’individus – se mobiliseraient pour faire pièce au «plan de systématisation» rural qui menace la moitié des villages roumains? Et pourtant, cela s’est passé, cela se passe, cela se passera encore tant que les autorités roumaines n’auront pas renoncé explicitement à leurs projets. Aujourd’hui, la Norvège a rejoint l’Opération, demain la Pologne (oui) et l’Italie feront de même. Ce que pense la société civile, c’est que Rome n’est plus dans Rome et qu’il est nécessaire que le devoir d’ingérence devienne un réflexe démocratique.

Précisément, pour ce qui concerne l’action humanitaire entamée avec l’opération «Villages roumains», nous pouvons avoir certains apaisements. Ce mouvement de pression international conjugué à d’évidentes difficultés économiques réussit à freiner considérablement le processus de systématisation.

Un très récent rapport de mission de l’Unesco soulignait tout ce qu’il y a encore d’alarmant dans la situation du patrimoine roumain. Mais nous pouvions y lire aussi que ce n’est «nullement s’ingérer dans les décisions d’un Etat souverain que des particuliers et des institutions puissent se soucier du sort d’un patrimoine culturel partie intégrante du patrimoine universel». La société civile avait donc doublé l’institutionnel. Mais après tout, n’est-ce pas son rôle de promouvoir toutes les notions neuves qui, comme le devoir d’ingérence, alimenteront le débat politique?

Elle sera aussi le lieu, sans doute, où l’on discutera, dans des forums nouveau genre, de tous ces changements qui affectent le cours de l’histoire et nous amènent à repenser, chez nous aussi, le fonctionnement de nos démocraties.

Suite en huitième page.

(*) Responsables, en Belgique, de l’opération «Villages roumains».

Ciao Sescu

Voir début en première page.

Elle se doit, toutes affaires cessantes, de devancer les frileux d’une démocratie à créer, les effrayés du changement, qui voudraient donner un répit à la barbarie en Roumanie prétextant que déjà «tout va trop vite» partout ailleurs et que les questions posées par la situation à l’Est sont déjà trop nombreuses.

Et il est temps, pour permettre à la Roumanie de prendre sa place dans l’espace démocratique, que les actions politiques et humanitaires se conjuguent. C’est même une question d’urgence. «La clémence accordée à la tyrannie, disait Saint-Just, est une forme de barbarie.»

PAUL HERMANT,

YVES-LUC CONREUR,

VINCENT MAGOS,

et JEAN-PIERRE JACQMIN.

http://archives.lesoir.be/ciao-sescu_t-19891121-Z024Z7.html?action=nav&nav=1&pos=7&all=520&queryand=front+du+salut+national&firstHit=0&by=10&when=-1&sort=dateasc&all=520

DOINA CORNEA: L’ESPOIR RENAIT

CONRAADS,DANIEL

Page 5

Samedi 14 octobre 1989

Doïna Cornea: l’espoir renaît

Ariadna Combes, la fille de Doïna Cornea, effectue actuellement un bref séjour en Belgique. Vendredi, elle a participé à une soirée «Roumanie», à Fléron, dans la banlieue liégeoise, et, ce samedi, elle assiste, à Floreffe, à une journée de soutien à l’opération «Villages roumains». La jeune femme (qui vit en France depuis 1976, où elle est devenue journaliste) en a profité pour donner les dernières nouvelles qu’elle a reçues de sa mère dont l’opposition publique et opiniâtre qu’elle mène depuis huit ans contre le régime de Ceausescu lui vaut d’être considérée aujourd’hui comme la figure emblématique de la dissidence roumaine.

Les dernières nouvelles qu’Ariadna Combes a reçues de sa mère (elles datent du mois d’août, mais ne sont arrivées qu’en septembre en Occident) sont plutôt encourageantes. Elle permettent, en effet, de penser que le sort que doit subir Doïna Cornea est quelque peu moins pénible. La pression de l’opinion publique internationale et les diverses tentatives émanant de journalistes et de diplomates occidentaux pour tenter – en vain – de rencontrer la dissidente portent leurs fruits. La situation de celle que les Roumains ont surnommé la «Dame de Cluj» s’est très légèrement améliorée, même si elle reste bien peu enviable. Il semble, en effet, qu’elle demeure toujours en état d’arrestation à son domicile.

Une prison ambulante

L’accès de la rue où habite ma mère reste toujours interdit aux étrangers, mais on l’autorise à se déplacer plus souvent, notamment pour acheter les 600 grammes de pain auxquels elle a droit par semaine. Ses déplacements s’effectuent cependant sous une stricte surveillance. Chaque fois qu’elle sort pour faire ses emplettes, elle est escortée par une quarantaine d’agents de la Securitate qui épient ses moindres gestes et qui l’empêche de communiquer avec les autres habitants de la ville. Elle est donc, en quelque sorte, contrainte de vivre dans une prison ambulante, s’inquiète Ariadna, qui ajoute que d’autres opposants à la dictature du «conducator» sont astreints à un traitement analogue. En Roumanie, une quarantaine de personnes subissent une situation identique. Elle sont soumises en permanence à une surveillance intensive. Leur téléphone a été coupé et leur courrier n’est plus distribué, explique Ariadna Combes.

Fissures au sein du PC

Le 20 novembre se tiendra le quatorzième congrès du PC roumain. A en croire la fille de Doïna Cornea, ce parti ne constitue peut-être plus un bloc monolithique soutenant le génie des Carpates sans aucune restriction. Un document émanant d’un «Front de salut national» composé de membres du comité central du PC roumain est parvenu en Occident voici une quinzaine de jours. Ce front (NDLR: dont on ignore encore à l’heure actuelle quelle peut être son importance numérique au sein du parti communiste) demande purement et simplement la démission de Ceausescu. Il estime, en effet, que le «conducator» ne dispose plus de toutes ses facultés intellectuelles, révèle Ariadna Combes qui se dit persuadée que la fièvre démocratique qui touche plusieurs autres pays de l’Est pourrait être contagieuse pour la Roumanie. Elle estime notamment qu’une éventuelle destitution de Honecker en RDA pourrait ne pas être sans répercussions sur l’évolution du régime stalinien toujours en place à Bucarest.

Propos recueillis par

DANIEL CONRAADS.

http://archives.lesoir.be/doina-cornea-l-espoir-renait_t-19891014-Z021YW.html?queryand=front+du+salut+national&firstHit=0&by=10&when=-1&sort=dateasc&pos=5&all=520&nav=1

Amnesty accuse

AFP; ASSOCIATED PRESS

Page 5

Lundi 18 septembre 1989

Amnesty accuse: Bucarest torture

les réfugiés roumains «récupérés»

Des réfugiés roumains arrêtés alors qu’ils tentaient de franchir illégalement la frontière ont été maltraités et torturés par les autorités roumaines, provoquant la mort d’au moins une personne, selon un rapport du groupe de coordination pour la Roumanie de l’organisation Amnesty International parvenu à Vienne.

Certains Roumains, qui ont illégalement franchi la frontière avec la Hongrie, ont été renvoyés dans leur pays par les autorités hongroises, comme Adrian Staicu et Emilia Popescu, 34 ans tous les deux et originaires de Bucarest. Ils ont été livrés le 15 mai 1988 aux autorités roumaines et sévèrement battus alors qu’ils attendaient leur procès dans la prison d’Oradea, au nord-est de la Roumanie. Ils ont été condamnés à un an et quatre mois d’emprisonnement.

Un cas plus récent s’est produit le 14 mars 1989: un groupe de sept jeunes Roumains d’origine hongroise a été arrêté près de la rivière de Crasna. Une fausse frontière simulée par des fils de fer à une certaine distance de la vraie frontière avait fait croire à ce groupe qu’il se trouvait sur le sol hongrois. Un membre du groupe a été déchiqueté par le chien d’un garde-frontière, un autre a été frappé avec la crosse d’un fusil, mais le rapport ne précise pas les circonstances exactes de la mort du réfugié dont elle fait état.

Cette semaine enfin, alors que le régime de Nicolae Ceausescu attaque avec une virulence chaque jour plus forte les expériences réformistes en cours à Varsovie et à Budapest, un groupe d’une trentaine de touristes polonais a été sérieusement malmené et expulsé par des gardes-frontières roumains.

Le groupe de coordination pour la Roumanie a indiqué que, selon des chiffres officiels hongrois, trois mille Roumains se sont réfugiés en Hongrie au cours du premier semestre 1989. Et, pour la même période, ils étaient environ six mille à passer illégalement la frontière avec la Yougoslavie. On ignore toutefois combien de Roumains ont été arrêtés alors qu’ils tentaient de quitter illégalement leur pays. Seule certitude: le délit de fuite illégale est sanctionné d’une peine de prison de 6 mois à 3 ans.

Fronde dans le parti?

Par ailleurs, selon la section roumaine de l’Association internationale pour la défense des droits de l’homme, un mouvement né au sein même du parti communiste roumain demanderait désormais la destitution du président Nicolae Ceausescu. Dans une lettre adressée au responsable de l’organisation, le Dr Preda Mihailescu, il est en effet fait état d’un «appel parvenu récemment à l’Ouest et qui s’adresse aux participants du XIVe congrès du Parti qui aura lieu à Bucarest en novembre».

Selon le Dr Mihailescu, «il y a des raisons sérieuses de soupçonner que le groupement qui lance cet appel et qui se donne le nom de «Front de Salut National» émane du sein même du Parti.

«Faisant allusion à la situation catastrophique du pays et s’inquiétant pour le futur qui peut attendre la Roumanie, les signataires de l’appel demandent aux participants au Congrès de devenir pour une fois ce qu’ils sont de par leurs attributions mais qu’ils n’ont jamais été en réalité: de vrais représentants des intérêts du peuple», poursuit la lettre.

L’appel énumère ensuite les maux qui, selon ses auteurs, accablent la Roumanie et dénonce «le régime incompétent et mégalomane» de Ceausescu, le «dé-sastre de la vie sociale, économique et politique du pays», le «culte de la personnalité, dégoûtant et très nocif, qui dépasse même celui de Staline», l’élimination des cadres compétents, la mainmise du président Ceausescu et de son épouse sur tous les secteurs de l’économie, de l’industrie, de la politique, de l’enseignement, de la science, de l’urbanisme, de la santé publique «et même du sport». Il stigmatise également «les discriminations nationales qui résultent de la politique d’homogénéisation forcée de la population», «l’arrogance de la politique internationale» et «la campagne d’hostilité à l’égard de la Hongrie». (D’après AFP, AP.)

http://archives.lesoir.be/amnesty-accuse_t-19890918-Z01ZL8.html?action=nav&nav=1&pos=3&all=520&queryand=front+du+salut+national&firstHit=0&by=10&when=-1&sort=dateasc&all=520

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Braila in zilele revolutiei (6)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 20, 2014

image0-001

Locotenent colonel Viorel Lazar:  Tot in noaptea de 23/24 decembrie a fost ucis si maiorul Milea Dumitru.  Se spune ca nu s-a supus soamtiei de a cobori din autoturismul cu care venise la Consiliu fara arma.  E adevarat, dar glontele n-a pornit din Consiliu, ci din directia Casei Tineretului sau de undeva de pe strada care separa Casa Tineretului de Consiliu.  Am facut a doua zi, pe lumina, reconstituirea.  Glontul, unul singur, a pornit dintr-o arma de profesionist, dotata probabil cu dispozitiv de ochire pe timp de noapte.  A lovit drept in inima.  A fost o arma de calibru mic, pentru ca orificile de intrare si iesire erau mia mici decit cele produse de armamentul obisnuit, calibrul 7,62 mm, aflat in dotarea noastra.

Marcela Pirlog:  “In perioada evenimentelor din decembrie ’89 am fost asistenta instrumentist la sectia chirurgie a Spitalului de urgenta Braila.  Noptile de 23/24 si 24/25 au fost de groaza.  Chirugrii au lucrat aproape 24 de ore din 24, pentru salvarea ranitilor.  Ceea ce m-a frapat este ca plagile aveau un aspect infiorator.  Aproape de la nici un pacient n-am scos gloante intregi, ci gloante inflorite la partea de virf.  La 10-15 cm de acestea, se gaseau schije din acelasi metal, care se vedeau pe ecran ca niste punctisoare cit babul de griu.  Mare parte din ? proiectile ciudate le-am spalat de singe si am ? in plicuri in dulapurile noastre.  Pe 27 sau 28 decembrie s-au prezentat trei persoane la spital, care le-au luat pentru cercetari. 

(N.A. Dupa aprecierile specialistilor au fost gloante dum-dum folosite si in Bucuresti si in alte orase.  Unele persoane ale caror nume nu le pot dezvalui deocamdata, sustin ca asemenea gen de munitii se afla in dotarea unor agenti straini.  Ce ne pot spune fostele organe de contrainformatii in acest sens?)

 

image0-003

Lt. Col. Fanica VOINEA ENE, “Braila in zilele revolutiei (6),” Libertatea (Braila), 7 noiembrie 1991, p. 1; p. 4.

Articole anterioare din serialul Braila in zilele revolutiei:

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/11/06/braila-in-zilele-revolutiei-5/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/11/05/braila-in-zilele-revolutiei-iv/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/10/22/braila-in-zilele-revolutiei-iii/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/10/20/braila-in-zilele-revolutiei-ii/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/10/18/braila-in-zilele-revolutiei-i/

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , | 6 Comments »

Video si Articole despre Revolutia din decembrie la Brasov

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 16, 2014

(purely personal views as always, based on two decades of prior research and publication)

În revolutia din Brasov 22/23 Decembrie 1989, pe lângà cei ràpusi de gloante cu dublà explozie, a fost întreruptà si viata tânàrului Vasile Nedelcu, Sportiv de performantà, Student la a doua Facultate, Academia de Stiinte Economice Bucuresti. 

Ilieanna NedelcouIlieanna Nedelcou   BRASOV 22/23 Decembrie 1989

The late journalist Maria Petrascu also knew:

Acum 20 de ani, în 21 Decembrie, `89, braşovenii, câteva sute, au ieşit în stradă pentru că nu mai voiau comunism. În 22 Decembrie au prins curaj mult mai mulţi, zeci de mii, şi li s-au alăturat. Puterea a reacţionat, fără excepţie, în forţă, punând la “treabă” tot aparatul de represiune : activul PCR, Securitatea, Armata. La  Timişoara, şi apoi la Bucureşti, se “contabilizau” deja  morţi: împuşcaţi sau călcaţi de tab-uri. La Braşov, măcelul a început în noaptea de 22 spre 23 Decembrie. După ce cuplul dictatorial al Ceauşeştilor fugise! Au fost peste 300 de morţi! Statisticile oficiale consemnează însă doar vreo 70 de victime la Braşov… Bărbaţi şi femei în putere, vârstnici, tineri şi tinere, adolescenţi şi chiar copii au fost asasinaţi mişeleşte. Cu gloanţe normale, cu gloanţe cu cap vidia, cu gloanţe explozive. Mulţi au fost împuşcaţi in frunte, cu puşti cu lunetă. Unora, nu puţini, proiectilele criminale le-au sfârtecat picioarele şi abdomenele. Alte victime au supravieţuit şi au murit mai tîrziu iar cei care mai trăiesc astăzi sunt mutilati pe viaţă. Familiile şi-au recuperat morţii sau au ajuns la răniţii lor cu greu. Morgile erau încuiate! Spitalele inaccesibile! Asasinii, adică teroriştii, nu de afară, inventaţi,  ci autohtoni, dispăruseră! Iliescu şi  FSN-ul său au ieşit public cu MAREA MINCIUNĂ:  “ Românii s-au împuşcat între ei, ca proştii !”.  De atunci au trecut 20 de ani. Iar MAREA MINCIUNĂ s- a perpetuat.

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2009/12/21/maria-petrascu-brasov-ireconciliere-cu-eroii-din-decembrie-89/

Vedeti si ascultati secventa 1:57 – 3:20–filmat pe 23 ianuarie 1990–in care vorbeste un medic brasovean despre cum au murit patru din sase soldati, impuscati cu gloante penetrante (cu alte cuvinte se pare:  gloante vidia)

Fullscreen capture 10182009 112904 AM

Fullscreen capture 10182009 113003 AM

un film de Maria Petrascu, Brasov partea 7-a Intervalul 1:58-3:17 gloante penetrante vidia

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2009/10/08/brasov-gloante-atipice-vidia-si-revolutia-romana-din-decembrie-1989/

“Misterele revolutiei, la Brasov. Dupa nopti de groaza si tortura, toti teroristii sint liberi.” Adrian Socaciu, Cuvintul, nr. 1-2 ianuarie 1991

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/08/02/misterele-revolutiei-la-brasov-dupa-nopti-de-groaza-si-tortura-toti-teroristii-sint-liberi-adrian-socaciu-cuvintul-nr-1-2-ianuarie-1991/

image0-001

Afirmatia ca in decembrie 1989 brasovenii ar fi tras unii in altii este atribuita de numerosi localnici generalului Florea:  se pare ca, intre timp, a intrat in folclorul local.  Dovedeste un umor macabru, in ton cu lozinca scandata prin Piata Universitatii:  21-22, noi am tras in noi!.  In realitate, afirmatia ar vrea sa insemne, de fapt, ca in orasul de sub Timpa n-au existat teroristi.  Cei 68 (cifra oficiala) sau peste o suta de morti, militari si civili, in majoritatea tineri, ar fi victima confuzilor sau a imprecisiei coordonari a operatiunilor.  Fireste, in asemena momente sint posibile si astfel de nefericite greseli.  S-au petrecut, si la Brasov, si prin alte parti.  Dar brasovenii nu se indoiesc ca, in orasul lor, cei pe care ne-am obisnuit sa-i numim teroristi au existat, au actionat dupa un plan dinainte pus la punct, au actionat in locuri bine alese, cu vizibilitate spre zonele cheie ale orasului.  Au existat acele arme speciale pe care unii le-au vazut, iar altii pastreaza si acum gloante inexistente in dotarea armatei romane, de calibru special, cu cap vidia sau exploziv.  In rindurile care urmeaza, vom incerca sa prezentam marturii ale unor localnici implicati in evenimente.  In jur de doua sute de persoane suspecte, unele capturate in lupta, cu arma asupra lor, au fost predate la fostul Consilu Judetean, la Politie, la Comisariat, la unele unitatii militare.  Nici macar unul nu a ajuns in fata instantei–sau daca totusi vor fi fost cazuri, au fost eliberati din lipsa de probe.  In Brasov, nimeni n-a fost condamnat pentru moartea atitor tineri si schilodirea altora.  Unii din cei contactati se tem inca, nu-s siguri ca fosta securitate a disparut cu adevarat….

image0-003

Intre orele 3,30-4,30, intr-un moment in care amindoi, Gheorghe Iosif si soldatul, aveau sub observatie fereastra, in cadrul aceasta au aparut doua miini, una purtind o arma care, in slaba lumina ce venea de-afara, parea scurta dar cu doua tevi, sau cu un tub de evacuare a gazelor, plasat lateral.  Apoi s-au ivit capul individului si umerii; era imbracat in negru si se pregatea sa sara inauntru.  Cum era clar ca nu-i militar si n-avea de ce sa intre cineva pe acolo in cladire, in vreme ce afara tirul era in toi, soldatul a tras doua focuri in plin, in fata individului….

Gloante explozive sau de calibru special

Cornel Vasile Macrinean, care a condus impreuna cu un prieten operatiunile la o baricada pe strada Lunga, isi aminteste si el cite ceva din acele zile.  Intii, ca primii civili care au sosit la Comisariatul Militar pentru a solicita arme–toti aveau stagiul militar indeplinit–au primit ZB-uri, arme depasite inca de pe vremea celui de-al doilea razboi mondial.  Aceasta se petrecea in noaptea de 22-23 decembrie, pe la ora 4,00.  Mai tirziu, dupa ora 6,00, la baricada au aparut adolescenti, unii sub 18 ani, cu arme automate AKM.

In noaptea urmatoare, pe la ora 1,00-1,30 pe strada Lunga trecea o masina cu numar de Italia.  Inauntru, un domn mai in virsta, cu cei doi fii ai sai.  Aflat pe bancheta din spate, tatal a fost lovit de un glont care a ricosat in omoplat, sfisiindu-i carnea pina in dreptul gulerului, apoi s-a oprit in tavanul masinii. D-l Macrinean a cercetat glontul:  calibrul curent 7,62, dar mai scurt si “inflorit” la virf.  Dupa aspectul ranii si al glontului, domnia sa e de parere ca acesta a fost exploziv:  unul normal gaureste, nu sfisie, iar la ciocnirea cu un corp dur (tavanul masinii) se tur*este (?) sau se indoaie, nu plezneste in *vantai (?).  Spre norocul italianului, e de parere dl. Macrinean, glontul c-a explodat la contactul cu parbrizul.  Altfel, putin probabil ca acela sa fi scapat cu o simpla rana.

Pe 24 decembrie, in jurul prinzului (orele 12.00-13.00), dl Macrineanu se afla la Comisariat, dupa munitie.  A asistat la sosirea a patru teroristi, romani (unul injura cit se poate de neaos), tineri, in jur de 18-19 ani, imbracat in civil, cu caciuli de schi prinsi, dupa cum declarau militarii care i-au adus, la Fabrica de Piine, dupa lupte, cu arme asupra lor.

Tot pe 24, dar seara, domnia sa a condus un grup de militari la o locuinta de pe strada Horea, nr. 65, asupra careia s-a tras.  Au gasit in ferestre gauri mici, iar in zid gloantele:  subtiri, cam de grosimea unui creion, de culoarea aluminiului, usoare si scurte.  Pe cind isi satisfacea stagiul militar, dl. Macrineanu a facut trageri cam cu toate armele din dotarea infanteriei.  Nu-si aminteste sa fi vazut ceva care sa semene, macar, cu acele gloante.

image0-006

In aceeasi declaratie e consemnat momentul cind, de la Consilul Judetean, cinci suspecti (trei arabi si doi romani) au fost expediati spre Politie, unde n-au ajuns.

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/08/09/misterele-revolutiei-la-brasov-au-ars-dosarele-procuraturii-despre-evenimentele-din-decembrie-romulus-nicolae-cuvintul-nr-32-august-1991/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/08/06/misterele-revolutiei-la-brasov-dupa-ce-au-tras-teroristii-au-abandonat-armele-adrian-socaciu-nr-4-ianuarie-1991/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/08/02/misterele-revolutiei-la-brasov-dupa-nopti-de-groaza-si-tortura-toti-teroristii-sint-liberi-adrian-socaciu-cuvintul-nr-1-2-ianuarie-1991/

http://www.mytex.ro/stiri-brasov/brasov-conducatorii-erau-de-cealalta-parte-a-baricadei-la-revolutie_337336.php

„Sunt foarte mulţi, chiar şi printre conducătorii ţării, care susţin că în 1989 în România nu a fost o Revoluţie îndreptată împotriva unui regim politic, ci doar o revoltă pornită nemulţumirile legate de nivelul de trai, ba chiar că ar fi fost o lovitură de stat. Probabil că ei erau atunci de cealaltă parte a baricadei!”, a acuzat Vasile Mardare, vicepreşedintele ALRUE Braşov.

200 de morţi, nici un vinovat

„Acum 23 de ani, pe 23 decembrie, chiar pe aceste locuri (Cimitirul Eroilor-Martiri, cuprins între Poştă, Prefectură, Teatru, dar şi porţiunea dintre Prefectură şi Modarom, Liceul Unirea – n.red) revoluţionarii au fost prinşi în mijlocul unui foc încrucişat. Atunci s-au înregistrat cei mai mulţi morţi şi răniţi. Vrem să spunem cu tărie că în 1989 în România a avut loc o revoluţie anticomunistă, împotriva dictaturii ceuşiste, pe care cei care îi erau fideli lui Ceauşescu au sperat s-o oprească, înăbuşind-o în sânge. S-a tras cu gloanţe dum-dum, care explodau după ce pătrundeau în corp, gloanţe interzise şi în război. La Braşov, din statisticile oficiale rezultă că au murit 87 de persoane, dar în mod real numărul morţilor de la Braşov se ridică la circa 200. Şi totuşi, nici un vinovat“, a mai spus Mardare.

The Dutch Nurse, Sister Roza, thinks Mr. Beres, who was shot in the foot on the night of 22 December 1989 in Brasov, was hit by a hollow-nosed dum dum bullet because of the nature of the wound (Harvey Morris, “When the workers of Romania said no,” The Independent (London), 13 January 1990)

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/10/01/the-dutch-nurse-sister-roza-thinks-mr-beres-who-was-shot-in-the-foot-on-the-night-of-22-december-1989-in-brasov-was-hit-by-a-hollow-nosed-dum-dum-bullet-because-of-the-nature-of-the-wound-harvey/

Cine cunoaşte derularea evenimentelor din decembrie 1989 din centrul Braşovului, mai ţine minte cum înregistrau securiştii din clădirea Modarom şi cum în mulţime se aflau securişti, la fel ca în noiembrie 1987.
MODAROM SI HOTEL CAPITOL

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2011/05/23/brasov-decembrie-1989-zona-modarom-hotel-capitol-in-decembrie-1989/

Brasov.

Cazul Cătălin Grigore Haidău

G.H.: Nu. Nici la această oră noi nu ştim unde a murit Cătălin. Ce ştim este doar că medicul a declarat că fiul nostru a fost împuşcat în cap cu glonţ dum-dum care la intrare a pătruns printr-un orificiu mic în tâmplă iar la ieşire a produs o gaură atât de mare că am fost nevoiţi să-l bandajăm cu tifon pentru a nu-i ieşi creierii prin ţeastă. În schimb asupra morţii lui Cătălin ni s-au servit mai multe variante. Că l-a împuşcat un coleg, atunci unde este colegul? Că a fost împuşcat pentru că nu a respectat un ordin, ce ordin? Că a fost împuşcat la consiliul popular pentru că plutonul lui a fost scos, din data de 20 până pe 23, pentru a păzi Consiliul Judeţean Braşov de elemente care ar fi vrut să destabilizeze ţara, alături de ei erau şi militarii de la vânătorii de munte. O variantă este că, pe data de 22, când a fugit Ceauşescu, Cătălin şi alţi doi colegi au ieşit să arboreze drapelul românesc, acela decupat, moment în care din Modarom s-a tras asupra lor şi au fost împuşcaţi mortal. Ultima variantă în ceea ce priveşte locul în care a fost împuşcat Cătălin a fost aceea că ar fi fost împuşcat în şcoală.

Adriana PERŞA
adriana.persa@graiu-gorjului.ro

http://www.graiu-gorjului.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=719%3Agrigore-haidu-nu-mai-am-ateptri-dar-vreau-s-cred-c-fiul-meu-i-cei-asemenea-lui-nu-au-murit-in-van&Itemid=37

Cazul Dorin Gheorghe Mitroi

În tot acest timp, la mormintele eroilor au vegheat rudele lor. „Am fost alături de el pe 22 decembrie. Eram amândoi la Modarom, când deodată a dispărut. S-a tras de sus, de pe clădire. Când l-am găsit era mort. A fost împuşcat cu gloanţe explozive, care I-au ciopârţit corpul. A lăsat în urmă o soţie îndurerată şi o fetiţă care avea numai opt luni. A murit în floarea vârstei, avea numai 25 de ani. Era un tânăr dornic de libertate, dornic de o viaţă mai bună. De atunci, la noi sărbătorile vin cu durere şi suspine, pentru că ne plângem morţii” a mărturisit Victor Zoica, un pensionar venit cu familia la mormântul eroului Dorin Gheorghe Mitroi, ginerele acestuia.

http://www.bzb.ro/html/print.php?id_stire=11051

De cealaltă parte, rămân semnele de întrebare ale revoluţionarilor, legate de muniţia folosită şi de numărul mare de victime împuşcate cu precizie în cap. „Civilii primeau arme de proastă calitate, însă în morga spitalului Judeţean au fost găsite persoane ucise cu gloanţe Dum-Dum, care nu au fost distribuite revoluţionarilor”, a povestit Vasile Mardare.De altfel, el a reamintit şi de episodul petrecut la sfârşitul lunii decembrie, când în spatele actualului Grup Şcolar Industrial „Astra”, se pare că ar fi fost rănit un terorist. „Acolo am găsit urme de sânge, dar persoana împuşcată de noi a dispărut”, a mai spus acesta.

Radu COLŢEA

La 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, braşovenii şi-au comemorat, marţi, eroii căzuţi începînd cu noaptea de 22/23 decembrie. Comemorarea a avut loc în Cimitirul Eroilor din faţa Prefecturii, oficialităţile, asociaţiile de revoluţionari şi partidele politice depunînd coroane de flori. Un sobor de preoţi militari a săvîrşit slujba de pomenire a eroilor. „Din păcate, nu avem o imagine clară a ceea ce s-a întîmplat în timpul Revoluţiei. Este de datoria noastră să rememorăm evenimentele din DEcembrie 1989, faptele eroilor căzuţi în acele zile nu trebuie să se piardă în ceaţa istoriei. În faţa Eroilor ne plecăm capetele şi pentru ei trebuie să dăm dovadă că sacrificiul lor nu a fost inutil“, a spus la coemmorare, prefectul Ioan Gonţea. Urmaşii eroilor căzuţi în decembrie ’89, îşi plîng şi azi morţii şi nu pot uita faptul că încă nu au aflat cine le-a ucis copiii, părinţii sau fraţii. Dacă în 20 de ani nu am aflat ce s-a întîmplat, nici nu mai sper ca cineva să-mi spună cine mi-a ucis soţul în 23 decembrie, el fiind unul dintre cei împuşcaţi cu gloanţe explozive. Am avut şansa să-l mai prind în viaţă, dar după zece zile s-a stins, iar eu, împreună cu cei doi copiii ai noştri am rămas să-l plîngem. Sper din tot sufletul că sacrificiul lui nu a fost inutil“, a spus soţia unuia dintre eroii căzuţi pentru victoria Revoluţiei.

de: H.O.

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=ultima_ora&p=ultora_local&a=citeste&s_id=84036

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=actualitate&s_id=84062

Procuratura Militara si Brasov…

“Misterele revolutiei, la Brasov. Au ars dosarele procuraturii despre evenimentele din decembrie.” Romulus Nicolae, Cuvintul nr. 32 august 1991

image0-007

In luna iunie, anul trecut [1990], s-a deplasat la Brasov domnul general Nicolae Constantin Spiroiu insotit de cinci ofiteri.  Au contactat grupul “Opinia” si alte persoane pentru a alfa cine ancheteaza evenimentele din decembrie 1989.  La sediul grupului “Opinia” domnul general Spiroiu a discutat mai bine de cinci ore cu Adrian Moruzi, Viorel Boeru, Viorel Nitescu, Alexandru Popescu si Katarina Peter.

Pe 14 iunie 1990 seara, generalul Spiroiu l-a sunat pe Adrian Moruzi interesindu-se ce se intimpla la Brasov.  S-a procedat la o deshumare a mortilor din decembrie 1989.  Totul s-a facut cu participarea Procuraturii care a prelevat gloantele ucigase.  S-au gasit in special gloante de calibrul 5,6 mm care nu sint in dotarea armatei.  Recent la sediul Procuraturii din Brasov s-a produs un incendiu devastator.  Au ars mai multe documente legate de Revolutie.  Incendiul a fost atit de puternic incit s-a calcinat peretii.  Ar fi interesant de aflat ce material inflamabil a putut produce o astfel de putere calorica.  –Romulus Nicolae

 

General Magistrat (r) Ioan Dan, Teroristii din ’89 (Lucman, 2012)

In dosarele intocmite de comisia de ancheta condusa de colonelul magistrat Anton Socaciu, pe atunci sef adjunct al Procuraturii Militare Brasov, care, ulterior–la propunerea mea–a fost numit sef, in ciuda incercarilor disperate din partea celor de la Ministerul de Interne de a impiedica aceasta promovare, invocand chiar si originea lui etnica, nu tocmai ‘pur romaneasca.’

image0

[martie 1990] In realitate, masa a fost orgaizata de seful Militiei; au participat doi sau trei ofiteri de Militie din conducerea Inspectoratului.  Acestia, foarte direct, mi-au cerut ca nu cumva sa fie numit sef al Procuraturii Militare din Brasov colonelul Anton Socaciu.  Aceasta interventie mi-a intarit convingereaca Socaciu trebuie numit sef….

image0-001

La un moment dat, procurorul militar sef de la Brasov mi s-a plans ca ‘treaba nu merge’, pentru ca cei doi subalterni ai sai sunt ‘dinamovisti.’  Aceasta era expresia folosita in cazul celor cunoscuti ca sustinatori ai fostei Securitati.  Ulterior, s-a mai incadrat un procuror militar la Brasov si am incercat sa-l consolez pe sef ca macar va exista egalitate, doi dinamovisti si doi stelisti.  Nu a trecut multa vreme si acelasi procuror militar sef mi s-a plans ca atunci avea trei dinamovisti.  Cred ca aceasta era proportia, din trei procurori militari, cel putin doi erau ‘dinamovisti’.

image0-002

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Brasov, 15 November 1987

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 15, 2014

(purely personal views as always, based on two decades of prior research and publication)

Videos on the Brasov revolt of 15 November 1987

http://www.youtube.com/watch?v=QdDOE95K_Oo

Rumanians Riot Over Pay Cut and Shortages

Published: November 22, 1987

BUCHAREST, Rumania, Nov. 21— Several thousand rioting workers ransacked the city hall in the industrial city of Brasov last Sunday, driven to the streets by severe pay cuts and the prospect of a third consecutive winter of food and energy shortages.

It was the first major industrial violence since coal miners went on strike 10 years ago, and the first ripple of discontent over drastic national policies praised by economists here as designed to boost productivity and eliminate almost all Rumanian foreign debt by 1990. A Rumanian familiar with the events said the workers marched on city hall from factories where they had gathered to vote in local elections, protesting a decision by party officials to enforce laws mandating pay cuts for unfulfilled production quotas. Factories Missed Quota

The big tractor and truck works in Brasov, roughly 100 miles north of Bucharest, were 20 percent under quota in October, and wages were to be cut equivalently.

Rumanian newspapers ignored the riots, but there were reports that food supplies had subsequently been increased. An editorial in the Monday edition of Scinteia, the party newspaper, while omitting any mention of Brasov, slapped the fingers of local officials, calling for ”fruitful cooperation between citizens and elected officials.”

Diplomatic specialists blamed the production shortfalls in Brasov on the kind of shortages and mismanagement that helped produce a third year of acute energy shortages.

This month, the Government ordered a 30 percent cut in energy use in homes and ”non-productive industries,” a term Rumanians said evidently applied to institutions such as schools and hospitals. The effects are visible everywhere in barely heated and dimly lit homes and public places. Street lights burn only on major thoroughfares, spreading an aura of obscurity about the city. Television is restricted to two hours in the evening. Theater productions, concerts and the opera begin at 6 P.M. Brave audiences bundle in scarves and overcoats in unheated theaters, and orchestra members wear fingerless gloves. A Policy of Austerity

In a broader sense, though, the shortages are the result of the resolve of the 69-year-old President, Nicolae Ceausescu, to repay all of the country’s foreign debt, accumulated by costly and uneconomical industrial investments during his early years in power. Since 1981, Rumania has more than halved its debt, to about $5.5 billion. To do so, it has run up six consecutive annual trade surpluses, the last, in 1986, of $2 billion. Rumanian economists suggest this was primarily the result of increased exports that resulted from timely investment in the production of higher-value manufactured goods, such as electronic components, fine mechanical products and computer-driven machinery.

But trade statistics show that much of the surplus came at the price of a basic disregard for consumer needs and, at times, for supplies for industry. While exports rose 11.6 percent in 1986, imports fell 5.6 percent.

Moreover, business people and diplomats say, much of the energy crisis is due to bad planning and to coal-driven generating stations that often do not work because of poor design and lack of spare parts and maintenance. Except for the outburst in Brasov, voices of discontent are barely whispered. With television broadcasts limited, Rumanians flock to the theaters. In one recent production, the audience laughed heartily as actors mimicked industry managers involved in the complex rite of preparing instant coffee. Few Rumanians ever see instant coffee.

Again, in a student theater in Iasi, near the Soviet border, visitors reported peals of laughter when a woman on stage picked up a phone to order meat from a butcher. Staples such as ham, salami and canned meats are now only found for hard currency, which Rumanians, unlike citizens of other Eastern bloc countries, are still forbidden to hold.

————————————————————

I was lucky enough to have visited beautiful Brasov and its environs while backpacking in July 1987

image0-001

Lower left picture, near Castle Bran, has a sign in the distance reading “The Party!  Ceausescu!  Romania!” or PCR, which also conveniently stood for the initials in Romanian of the Romanian Communist Party.  Below, several articles on the state of Romania during this period.

Gary Lee, “Austerity Leaves Romanians Short of Food, Fuel, and Fun,” Washington Post, 24 August 1987

image0-005

Gary Lee, “In Romania, Kents as Currency.  U.S. Cigarettes Buy a Range of Goods and Services,” Washington Post, 29 August 1987

(Like many a Western traveller, I didn’t smoke, but bought and brought a carton of Kents with me.  I ended up giving many packs away, as the concepts of offering bribes and knowing how to do it effectively proved to be very foreign to this  particular then 20 year old Westerner.)

image0-003

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Fragmente din Revolutia Romana in Direct 22.08.1991 (Mostenirea Clandestina, Episodul 8): Gheorghe Trosca, USLA, si MApN

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 14, 2014

(punct de vedere strict personal)

EPISODUL 8 -“Episodul al optulea este dedicat evenimentelor din decembrie 1989 şi include un interviu în exclusivitate cu col.(r) Filip Teodorescu, fost locţiitor al şefului Direcţiei a III-a, Contraspionaj. Acesta dezvăluie aspecte controversate legate de izbucnirea Revoluţiei de la Timişoara, de culisele procesului ce a urmat şi de diversiunea “securişti-terorişti”, căreia i-a căzut victimă şi colonelul USLA Gheorghe Trosca, ucis în mod barbar în noaptea de 23 spre 24 decembrie în faţa Ministerului Apărării, spre avertizarea cadrelor Securităţii care i-au identificat şi urmărit pe agenţii KGB din România.”  [un film de Monica Ghiurco; postat de catre Remus Satala pe dailymotion 8.Moștenirea clandestină 10,463 views “România pentru Români” Published on Feb 26, 2015]

1) Gelu Voican Voiculescu, min. 41:59-42:24 si 44:32-46:02 (preluat de la Revolutia Romana in Direct 22 August 1991)

Gelu Voican Voiculescu memoriaza din Expres  (Brindusa Armanca). 17-23 septembrie 1991 (nr. 86)

image0-009

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2013/12/22/cine-a-tras-dupa-22-cine-au-fost-teroristii-inca-o-dovada-de-adevar-ce-lipseste-din-cartea-lui-marian-romanescu-fost-uslas/

pentru articolul intreg:  http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2009/12/10/decembrie-1989-usla-bula-moise-teroristii-si-fratii-musulmani-dan-badea-marian-romanescu-expres-iulie-1991/

semnificativ, se pare ca Marian Romanescu era si el arestat/suspectat de a fi un terorist:  http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2009/12/12/u-s-l-a-in-stare-de-hipnoza-dan-badea-expres-1991/

2) Relatarea in presa romaneasca despre convorbirile intre Trosca si Bleort (de exemplu, de catre Dan Badea si Ioan Itu) este gresita.  Semnificativ,

NU Gheorghe Trosca la fata locului, ca martor ocular, a raportat lui Bleort (la dispeceratul) ca erau militari care trageau in sediului MApN-ului, dar in schimb Bleort care i-a raportat lui Bleort.  (de la bun inceput, mi s-a parut ca era vorba de o informare despre dispozitia fortelor armatei in zona MApN-ului fiindca nu exista nici o alta constatare despre militari care ar fi tras impotriva Ministerului zece minute)

27:10-28:33

Fullscreen capture 11132014 75403 PM

Fullscreen capture 11132014 75707 PM

Gheorghe Trosca: Permiteţi să raportez.

Ion Bleorț: Da.

Trosca: Transmite prin stație lt. col Vânătă că la MApN a apărut o coloană de şapte-opt TAB-uri, două camioane cu militari şi două ARO, au tras circa zece minute asupra Ministerului şi s-au oprit acum…

Bleort: Cum, mă?!
Trosca: …asupra Ministerului.
Bleort: Cum au tras?
Trosca:Au tras asupra MANului!
Bleort: Nu se poate!
Trosca: Asta e.
Bleort: Asupra Ministerului, măi?
Trosca: Asupra Ministerului Apărării Naţionale, timp de zece minute, şi acum
s-au oprit.
Bleort: S-au oprit?
Trosca: Da.
Bleort: După ce opriţi în dreptul ultimului tanc, ne comunicaţi nouă, ca să luăm legătura cu Ministerul. (…)
 

image0-011

Ideea lui Constantin Isac (despre acest personaj vedeti aici: http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2010/12/12/constantin-isac-intre-14-si-22-decembrie-dinamovist-de-judo-la-iasi-prezent-in-zona-crematoriului-cenusa-si-martor-in-piata-universitatii/ ) la 32:15 ca peste noapte, ABI-urile erau intoarse cu fata spre Minister, sugerind directia unui presupus atac!, este o minciuna ieftina (cititi mai jos cei spuneau militarii si civilii din blocurile in jur in 1990).

3) Mihai Lupoi 46:07 incearca sa nege existenta teroristilor arabi (degeaba, fiindca ei au existat: http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2014/09/25/rebeca-doina-cercel-revolutionar-cc-pcr-decembrie-1989-erau-intr-adevar-dosare-pe-care-era-scris-strict-secret-si-in-care-am-vazut-ca-erau-mentionate-bazele-de-antrenament-antiterorist/ )

Fullscreen capture 11132014 85008 PM

———————————–

alte detalii:

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/usla-bula-trosca-militaru-m-ap-n/

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2011/08/03/destituirea-romanian-revolution-usla-attack-vidia-bullets/

Incidentul M.Ap.N. (23/24 decembrie 1989): detalii importante

Unde sint teroristii? PE STRADA, PRINTRE NOI (II) (Romania, decembrie 1989)

Romania 1989: Unde sint teroristii? PE STRADA, PRINTRE NOI (I) 13 iunie 1990

Cine l-a nominalizat pe Trosca? (cazul MApN, 23-24 decembrie 1989)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on March 28, 2010

Dezinformare despre Cazul M.Ap.N. 23-24 decembrie 1989…dejucata de catre uslasii ei insusi

pe pagina 116 Ardeleanu admite ca el insusi–nici vorba de Militaru sau altcineva–l-a nominalizat pe Trosca pentru misiunea faimoasa…

pe pagina 153 uslas-ul Soldea admite ca dupa incidentul sangeros, el a fost anchetat pentru informatii despre subunitatea lui…si pe pagina 155 ca i s-a supus o analiza de urina…ca sa verifice daca el a fost drogat…

“Defense Ministry Incident” Redux:  the USLA on 23/24 December 1989

What we know is that this requested “fall-out” of USLA cadre never took place.  We also know from the mouth (Romanian Television, 1991) and hand (a directed report dated 8 January 1990) of USLA Commander Gheorghe Ardeleanu himself that, on that evening of 23 December 1989, Army General Ion Hortopan broke into a meeting of Ardeleanu with generals and other officials of the Front leadership and announced that “Near a military objective, on the outskirts of the capital, that was being fired upon, an armed Plutonier Major Popa Ion Stefan from the USLA was captured.”[123] Clearly, it would appear, based on this, that this USLA member was not part of some team dispatched in the “defense of the Revolution.”  According to Mihai Floca writing in August 1990, the objective in question outside the capital was the CITc (?), the USLA member claimed he was coming to the military unit to “surrender,” and Ardeleanu, “upon receiving the news played dumb, [saying] ‘I think it is [USLA] Chief of Staff Trosca’s doing, he did this to me’.”[124]

Floca and others have maintained that at this point, late on the night of 23 December 1989, while at the Defense Ministry, General Militaru called upon Ardeleanu to bring the entire personnel of the USLA (757 officers and ncos) to the Defense Ministry to root out the “terrorists” who were firing upon it.  As “30 were on guard at [various] embassies, and 80 had been dispatched to Sibiu with a Rombac [aircraft] from 20 December 1989 upon ‘orders from on-high’,” this left 647.  Of these, Militaru supposedly wanted 600 to report.  Instead, only 18 came in 3 ABIs.[125]

It has always seemed unusual, and this has been highlighted by others, in the serious situation that prevailed on the night of 23-24 December 1989, that in order to clear these blocs of “terrorists,” the units that came were led by the Chief of Staff Gheorghe Trosca.  Why send your leadership out to do this job?

The Securitate apologists and conspiratorialists have, of course, sought to suggest that General Nicolae Militaru nominated them because precisely these individuals had surveilled him for alleged links to Soviet intelligence.  But, as I have written elsewhere, Ardeleanu himself, upends all of this when he freely admits that it was he who selected Trosca for this mission.[126] It, of course, seems to make a lot sense when one considers his apparent attempt to lay what was happening at the feet of Trosca.  That he ordered Trosca and the others to the scene, under absurd circumstances, and they ended up getting killed, appears to be something for which many former USLA personnel—some of whom appear to have genuinely resented the boorish and vindictive Ardeleanu for his slavish behavior toward Elena Ceausescu and Tudor Postelnicu—were never able to forgive Ardeleanu.

I won’t tax the patience of my readers with another rehash here of what happened when two of three USLA ABIs arrived out front of M.Ap.N. headquarters (Defense Ministry).  I have previously discussed it extensively elsewhere.[127] It is important to note, however, that the USLA officers who survived the incident admit that they were beaten up, interrogated about the makeup and duties of their unit, and forced to take urinalysis tests to determine if they were drugged—all things which suggest they were hardly considered the innocent victims of an unfortunate accident at the time it occurred.  Army officers involved in the confrontation who were interviewed in spring 1990 maintained that they witnessed gunfire from the guns on the USLA vehicles, three of the machine guns recovered from the USLA vehicles showed signs of having been fired, the gun barrel of one the tanks had been blocked, and on the top of another tank a machine gun and signal lantern were found.[128] These officers then claimed that after their recollections were published in June 1990, they were “warned to think long and hard since they have families and to stay on their own turf if they do not want to have problems.”[129]

Residents of the apartment blocs surrounding the Defense Ministry also claimed harassment and intimidation.  One family maintained that they had been visited in May 1990 by two individuals flashing “Militia” identity cards, inquiring what had happened in December 1989 in that location, and insisting that different parts of the Army had merely fired at one another—there had been no “terrorists.”  Another resident who requested anonymity since he had “had enough problems in the past with the Securitate” said he was visited on 21 May by a “police major who called himself Popescu [a common Romanian last name, commonly used as a cover by Securitate personnel]” and wanted to talk about the “terrorists,” but that the resident should not inform the Army of his visit.  Some residents maintained that a neighbor suspected of being a Securitate collaborator had been going around suggesting “how to ‘correctly’ interpret the incident with the two armored personnel vehicles [i.e. the USLA unit] on the night of 23/24 December.”  The Army journalists concluded in June 1990 based on these interviews that “therefore, ‘the boys’ [a common euphemism for the Securitate] are [still] at work.”[130] It has been particularly frustrating that neither Siani-Davies nor Dennis Deletant—both of whom have written on this key episode—has apparently ever taken the time to read the disclosures in Armata Poporului, and hence completely ignore the descriptions of what happened and claims of harassment and intimidation of citizens from these blocs.

Mihai Floca’s credibility on the issue of what happened on the night of 23-24 December with the USLA units at the Defense Ministry, what happened on the other nights of the period of the Revolution in the same location, and on the claims of residents of these blocs—as noted, witness accounts that other publications simply ignored—is enhanced by the fact that his articles from late December 1989 through 1990 clearly do not show someone out “to get” the USLA or tarnish their reputation.

What is particularly notable is that after writing the (in)famous 26 December 1989 Romania Libera article (“Ucigasii de meserie al teroristului nr. 1,” p. 3) claiming that these USLA personnel in the Defense Ministry incident were “terrorists,” Floca wrote articles demonstrating how the USLA collaborated with the Army in certain actions during December 1989, at the CC building (“Actiune concertata impotriva pericolului,” Romania Libera 29 December 1989, p. 4) and at the Television Station (“Reportaj la U.S.L.A.,” Tineretul Liber, 5 January 1990, p.4).  Only in June 1990, did he begin publishing interviews with the Army soldiers involved in the 23-24 December incident with the USLA at the Defense Ministry and with the residents of the surrounding blocs.  These articles were as he noted prompted by two developments:  the articles in the opposition publication Zig-Zag rehabilitating the USLA and claiming they were innocent victims in the Defense Ministry incident (authored by the Securitate’s number one cheerleader, Angela Bacescu), and articles in the French press arguing that the “terrorists” had not existed.  It was thus not as Siani-Davies suggests a response prompted first by a letter from the widows of the dead USLA officers.[131]

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2010/10/04/orwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-8-usla-and-friends/

Destituirea: “Romanian Revolution USLA Attack” (vidia bullets)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on August 3, 2011

Added: 3 years ago
From: destituirea
Views: 16,343

image-14

Sort by time | Sort by thread (beta)

see all

All Comments (31)

Sign In or Sign Up now to post a comment!
  • Evenimentul Zilei also conducted a poll about the worst Romanians and the results were:

    Ion Iliescu (the first president after 1989)

    Nicolae Ceauşescu (the last communist president before December 1989)

    Gigi Becali (controversial businessman, party leader and chairman of the football club Steaua Bucharest)

    Adrian Năstase (the Prime Minister of Romania between 2000 and 2004)

    sursa: wikipedia – 100 greatest romanians

    destituirea 2 years ago
  • – Armata le-a dat peste cap toate planurile si in loc sa-i aresteze ia lichidat pt ca au schimbat parola necomunicando la celor din FSN si pt ca USLA au inceput sa traga si disperati sa intre rapid in unitate. Pt ei nu conta viata ci “misiunea implinita”

    destituirea 2 years ago
  • – Trosca nu a avut legatura cu Moscow cum uni au dat din gura si au vorbit. Trosca venise in Unitate cu o zi in urma (el patrula in MAP zile si zile in urma si cunostea perfect tot echipajul) si stia foarte bine de legatura cu Moscow dar el se facea ca ploua si ca FSN e de partea lui – Iliescu a aflat si stia ca pt el Trosca nu era un om de incredere

    destituirea 2 years ago
  • – Gloantele Vidia erau marca secreta a Romaniei impotriva unui atac sovietic de care Ceausescu se tot ferea inca de la invadarea Cehoslovaciei in 1968.

    destituirea 2 years ago
  • – Trosca a mirosit de la bun inceput ca e o lovitura de stat si nici nu a vrut sa destainuie multe din unitatile secrete USLA unde stateau si comunicau in ascuns. USLA era ca o armata invisibila dar nu in volum ci in inteligenta si profesionalism technic de un grad foarte inalt (sa nu uitam ca Mossad era # 1 si USLA era pe locul…ghici: LOCUL 2)

    destituirea 2 years ago
  • – Trosca a mirosit totul si avea planul lui (2) sa intre in unitate si in loc sa distruga vezi Doamne agentii straini (care ambii FSN si Trosca stiau ca nu exista in unitate), sa puna stapanire pe intreaga unitate pt ca el era LOCOTENENT-COLONEL si stia ca la ordine ii se vor supune multi – regimul Ceausist inca era la putere si puterea de grade si ordine inca exista (uslasii de la ABI 3…si alte unitati secrete care existau si care Iliescu nu putea sa stie unde erau localizate inca DEJA STIAU)

    destituirea 2 years ago
  • sa recapitulez putin ca sa stie intreaga tara in 2 parti ce s-a intamplat. deja am primit warnings ca o sa fiu…

    – Trosca stia deja de documente si stia ca nu exista teroristi in unitate

    – USLA (nu toti) stiau ca teroristii trebuiesc expulzati si ca comunica cu “sovieticii” (agenti straini)

    – Iliescu + FSN vroia ca Trosca sa intre in Unitate ca sa-l aresteze si sa puna stapanire pe comunicatia secreta a USLA care avea frecventa radio total diferit de a armatei sau a organelor de militie

    destituirea 2 years ago
  • sarmanul PLOSCA a murit nevinovat si e inmormantat in cimitirul eroilor revolutiei

    thaminiclip 2 years ago
  • ai dreptate in felul tau sarcastic spus. dar asta denota ca Iliescu nea tras de 3 ori pe sfoara: 1) a omorat pe USLA 2) pe Trosca 3) a pacalit si folosit armata + lumea cum ca USLA sunt teroristii…ca sa iasa frumos din unitate cu tot ceea ce el vroia sa CHIPURILE DISTRUGA spundu-le USLAsilor ca SUNT TERORISTI IN UNITATE…DAR SPUNANDU-I LUI TROSCA…VEZI DOVEZILE ASTEA TREBUIESC DISTRUSE.DAR CATI DIN CE AM SPUS EU AICI O SA INTELEAGA: MOMEALA A FOST USLA…DAR ADEVARUL S-A PETRECUT IN UNITATE.

    destituirea 2 years ago
  • Nu vei fi uitat! Vei ramane pentru totdeauna in inimile noastre! Te iubim! You will not be forgotten! You will always be in our hearts! We love you! For always and forever. Odihneste-te in pace! Rest in peace! Viata ta frumoasa ce urma sa traiesti ti-a fost luata brusc. Your beautiful life whas taken away from you. Rusine tiganilor! Shame on gipsys!Condoleante familiei,prietenilor si iubitei lu Marian, Condoleances to Marian’s family,friends and Marian’s girlfriend.Imi pare foarte rau!I’m sorry!

    doru1coman 2 years ago
  • …nici teroristi n-au existat la rev..pt k e logic…a inceput totul spontan…cand ii aducea Ceausescu in tara imediat.?..cand el a fugit cu coada intre picioare…atunci au tras unii in altii…si de ce?…pt k s-a creat o mare dezinformare…evident tot din interesele unora…

    fideitos2003 2 years ago
  • deci…aveam 8 ani la rev, dar stiu mai mult decat credeti pt k m-am info…dar nu pot sa inghit asemenea kkturi…agigatori si pers care au schimbat realit. si cursul evenimentelor au fost si mai sunt inca dar sa nu invinuim niste persoane care nu aveau nicio treaba cu asta…cum sa-i faci pe cei din USLA “teroristi” cand treaba lor era sa previna si sa elimine terorismul

    fideitos2003 2 years ago
  • ce este interesant e ca o persona zice: CUM POATE O MANA DE OAMENI SA ATACE SEDIUL UNEI INSTITUTII?

    iar alta persoana zice: CUM SA II FACI TERORISTI DACA EI NE APARAU DE ANTI-TERORISM? Stai ca nu inteleg pai o mana de oameni ne aparau de TERORISTI…sau o mana de oameni care se credeau ZEI omorau pe ORICINE ca sa omore pe FALSII TERORISTI…armata ?!

    destituirea 2 years ago
  • Col Trosca, care era in A.B.I., inainte cu cativa ani de la tragicul eveniment, l-a avut in “lucru” pe gen. Militaru (care in acea noapte era la comanda armatei). vreti sa stiti de ce a fost chemat echipajul USLA la MApN? Trosca a fost tinta ! Dumnezeu sa-l odihneasca !

    catzaveicu 2 years ago
  • Dupa atata timp…iata un om care vorbeste adevarul. Ai dreptate. FOARTE MARE !

    destituirea 2 years ago
  • sustii ca au venit sa atace ministerul? cu doua aro? in fata ministerului erau tancuri. si inca ceva…unde sunt grenadele si tot ce inseamna armament?

    ser4all 2 years ago
  • da susin asta. cu 2 arouri. USLA erau dementi. nu le era frica de nimeni. nu tancurile au iesit in fara portilor dupa somatie. care grenade si ale cui…hai ca mai zapacit de cap…ori vrei sa faci spulberare de ideii ca sa creezi diversiune. lasa ca grenadele si armamentul numai traiesc…sau te referi cine le-a ridicat…pai…daca nu apar in poze inseamna ca au fost ridicate. normal ca nu lasi armament pe trotuar…cati ani ai ?

    destituirea 2 years ago
  • Si acum sa revenim la USLA. Si col. Trosca. asta era printre putinii care stia ca Militaru e agent sovietic si care avea legatura cu unitatea 0110 anti KGB a Securitatii..avand dosarul lu’ Militaru si probabil si pe a lu Ilici (ca agenti de influenta ai Moscovei) putea sa vorbeasca si sa deconspire usor operatiunea sovietica “revolutia” din Romania.

    liviums 2 years ago
  • pai se cam stie si ce-i cu astia..toata luna decembrie 89 prin Romanica au inceput sa curga coloane de turisti sovietici cate 3-4 in masini Lada..monitorizati “atent” de securitate.astia au stiut ce avea sa se intample, dar stiau ca nu se pot pune de-a curmezishul istoriei.

    liviums 2 years ago
  • Deci treaba cu revolutia se cam stie, a fost o lovitura de stat impotriva lui Ceausescu menita sa ne aduca si pe noi in randul noilor “democratii” gorbacioviste..Polonia, Cehoslovacia, Ungaria etc…ca noi ramasesem ultimii..schimbarea venea de la Moscova si se numea “glasnost” si “perestroika”..cum doctrina Brejnev evoluase si ea (adica schimbarea nu se mai facea cu tancul ca in cehoslavacia 68) uneltele erau mai perfectionate adica trupe speciale, diversionisti, razboi electronic, etc.

    liviums 2 years ago
  • Those poor USLA guys received and order and without any doubt they wanted to fallow it. But the army men who were inside the Ministry of Defense buildings had their orders too: “Protect the building!”. And that’s what they did. But i don’t feel sorry for USLA. Their role in the represive actions against the Revolution has been proved.Plus, soldiers died due to miss-informations too (remember the Otopeni episode). Anyway this happened almost 20 years now.How come u only post this now?

    haiducs 2 years ago
  • I cannot answer to you last question. Unfortunatelly I am not alone.

    At least now…than never.

    destituirea 2 years ago
  • Habar nu ai ce vorbesti destituirea , la pregatirea lor niciodata nu ar fi facut acea eraoare tactica de atac frontal cind erau tone de posibilitati sa ajunca inauntru fara batae de cap . daca ai vazut un ABI de aproape ai sti ca este cam greu sa deschizi focul din el inspre fata vehicolului si plus ca tre sa fi cam imbecil sa ataci cu un ABI blindate ,si trosca nu era imbecil. Trosca a participat la ancheta de spionaj impotriva lui Militaru cu 6 luni inainte sa fie revolutia

    Awalance 2 years ago
  • trebuie sa te educ putin aici. nu s-a tras din ABI. Al treilea ABI a ramas in urma cica defectiune..adica Trosca planuise un mic backup ca nu avea incredere in FSN. Un ABI s-a apropiat brusc sub tunul tancurilor..ATAT DE RAPID CA NU VEZI NICI IN FILME OMULE.

    lupta si trasul nu a luat mult timp

    Trosca avea harta intregii unitai. Cu o zi in urma el deja viztase unitatea.

    -end of part 1-

    destituirea 2 years ago
  • USLA AVEAU PLANUL SA INTRE IN UNITATE RAPID NU SA IASA DIN ABI si sa fie lichidati. EI STIAU CUM SI CARE SA SE APARE UNUL PE ALTUL.

    AU FOST NEVOITI SA IASA CA SA MENTINA CONTROLUL INTRARII. IAR SUB TANK..TANKUL E CA SI FACUT PT CA NU ARE TUN…NU ARE CUM SA DISTRUGA UN ABI BLINDAT DIN OTEL.

    –end part 2–

    destituirea 2 years ago
  • USLA MAI AVEAU 2 OAMENI LA BALCOANE IN FATA MAPN…CEL DE-AL DOILEA BACKUP…SI CARE COMUNICAU TOT CE SE INTAMPLA prin RADIO CU ABI 1 si 2. ARMATA A FACUT DE CAPUL EI..ADICA MILTARII AU GANDIT LOGIC SI AU INTORS TANCURILE SI AU STRIVIT ABI 1, ATUNCI BAIETII DIN ABI 2 AU IESIT CA SA TRAGA SI SA AJUTE ABI 1. AU FOST MACELARITI…MILITARII AVAND INFRA ROSU VEDEAU TOT DIN UNITATE

    –end of part 3–

    destituirea 2 years ago
  • trosca si adjunctul sau care se afla si el in ABI au facut parte in 87 dintr-o acheta despre spionaj pt rusi unde era implicat gen militaru , cel care i-a chemat la mapn .Cind au trecut de razoare militaru a dat ordin sa fie schimbata parola si au fost prinsi intre punctele de control .Trosca a ramas cu miina pe statie si toate unitatile USLA au auzit “” sariti sariti fratii nostrii ne omoara “.Au fost orice numai teroristi nu .Dumnezeu sa ii ierte

    Awalance 2 years ago
  • opa….cineva care stie. opa…fi atent….ca nu sunt singur aici. sunt perplex.

    destituirea 2 years ago
  • Mama a fost acolo! Au fost agitatori in multime! Oameni, cu geci de piele negre si foarte bine imbracati. A fost o mega regie, au fost agitatori si agitatia s-a imprastiat in multime, provocand haos. Tancurile erau chiar in spatele manifestantilor, nu au facut nimic. A FOST O REGIE!!! REGIZOR: Sergiu Nicolaescu, CAMERAMAN: Adrian Sarbu, PROTAGONISTI: Iliescu, Roman, Dinescu, Dan Iosif si toata sleahta de labagii! Trezirea fratzica, chiar nu v-ati dat seama??? Nici macar pana acum??? Yank’s hand!

    shockolanu 2 years ago
  • For people with interest. I recomand a documentary with I saw on ARTE. I saw the german version. The name is: “Schachmatt. Strategie einer Revolution” or french title “Échec et Mat. La révolution roumaine”

    There are maybe some answers to diferent questions. I don´t say that there in this film there is only truth, but if some things there are true, than maybe you see who is friend and who maybe “friend” :)

    I found the film on “veoh”

  • sa nu uitati!bucurestenii de a doua zi care au scris cu creta pe abi-uri “teroristi”,au dat foc soldatilor morti,au stins tigarile pe ei,i-au scuipat si s-au pisat pe aceasi soldati,au 100% vina ca si cei care au tras si i-au condamnat din umbra!asta-i romania !

    ceapadincarpati 2 years ago
  • uite ca am uitat de comentariul tau. cum de nu l-am citit. ok. nu vreau sa te supar dar nu e bine sa spui lucruri care nu s-au intamplat care de fapt sunt ZVONURI. Nu oamenii au scris cu creta. Asta vroia Iliescu sa faca la TV propaganda ca uite ei sunt Teroristi….si el sa vina de la F SALVARII NATIONALE .. VA SALVEZ EU (dupa ce v-am omorat).. SI DECI…EROUL MARE SI TARE RAMANE IN PICIOARE: ION CEL FARA DE TARA. Armata a scris cu creta. Din pacate nu oamenii au scris ci armata spre dimineata

    destituirea 2 years ago
  • asadar cei care se luptau cu armata noastra erau niste arabi care erau mercenarii luyi ceausescu? si USLA era cu noi romanii sau cu ei?? sincer eu nu pricep nimic…scz

    alexut576 3 years ago
  • pai cam asa ceva. a fost intr-adevar o unealta ruseasca si multa diversiune. deci: 1. aramata era controlata de armata si avea ordine de la iliescu (fsn). 2. arabii au fost angajati. de cine? asta e intrebare de baraj. uni zic de ceausu alti de rusi si americani. trbuie sa citesti ca sa afli adevarul. eu unul am vazut pe arab…asa ca asta pot sa o spun cu mana pe inima. 3. usla – am explicat in alt coment cu cine erau si ce tel aveau

    destituirea 3 years ago
  • USLA=Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista=DIAS, brigada antitero SRI etc.

    Eu unul nu cred ca USLA a participat la revolutie pt ca era subordonata securitatii si, deci, nu a participat. Teroristii sunt de fapt agentii straini. “Straini” pt ca erau trimisi de alte state, ei fiind romani care au fugit din Romania si care voiau sa cada regimul comunist. Adevarul gol-golut il gasiti in cartea “Un risc asumat” de Filip Teodorescu(cmd. contraspionaj in acea vreme)

    oby115 3 years ago
  • —-partea a doua—

    Tata i-a dat o haina militara pt ca pe vremea aia era frig si ningea. Nu vorbea Romaneste dar avea accent si silabisea intr-o limba araba care nu am putut la vremea respectiva sa o descifrez a fiin Iraniana, Libaneza, Siriana sau Irakiana. L-am lasat in bloc pe scari singur. A doa zi nu l-am mai vazut. FSN nu era inca infiintat. Blocul era langa cimitirul de pe strada Antiaeriana (Calea Rahovei) ci nu langa MAPN

    destituirea 3 years ago
  • Aveam 4 ani atunci, dar am o poveste: in 22 sau 23 seara s-a intrerupt curentul in bloc(doar blocul si scara mea). A doua zi erau urme de sange in casa scarii pana in strada, usa de acces pe acoperis era deschisa. Curentul a fost intrerupt din tabloul de contoare sau cum ii zice, fara sa fie fortata usa. Intrebarea mea

    este cine l-ar fi vanat pe individul ala?

    Blackthorn2323 3 years ago
  • Am fost de asemenea intrebat daca stiu sau am dovezi mai clare despre Mercenarii lui Ceausescu.

    —partea intai—-

    Ce pot sa zic e ca personal nu am dovezi. Dar am vazut cu ochii mei impreuna cu tatal si fratele meu un mercenar ARAB ascunzanduse la bloc fara haine groase pe el.

    destituirea 3 years ago
  • pt ca cineva m-a intrebat prin mail cine e acel USLAS din Oradea am sa indic aici informatia respectiva:

    Nume: Filip Teodor.

    Carte/Articol: “secretele usla”

    Tiparit ca: ISBN 10: 9739778267 ISBN 13: 9789739778268

    Publicat de: Editura Obiectiv

    Scos pe piata: 1999

    Se gaseste pe internet mai peste tot. In special pe site-ul rapidshare unde are nr de file 24703033 si este de tip PDF

    destituirea 3 years ago
  • Intamplarea asta nu a fost cumva filmata ?? Am vazut in alta parte o galerie de vreo 5 poze pe care aparea un format de data tipic camerelor video de pe vremea aia.

    Bagacios 3 years ago
  • orice posibil. am vazut ca exista si alte poze din alte surse. considerand ca erau oameni la ora respectiva care se plimbau pe strazi. orice este posibil.

    destituirea 3 years ago
  • i wish i knew what you guys are sayin, i dont know how to speak romanian, but my

    ak-47 was made there : )

    treeisabeast 3 years ago
  • we’re just commenting pro and against our own thoughts. nothing really major. the movie is the major proof.

    destituirea 3 years ago
  • din surse sigure stiu ca O PARTE DIN USLA care detinea armament acasa permanent i-au fost retrase armele .asta a fost un semn dupa parerea celui care mi-a descris o parte din evenimente.ulterior ..parasind tara si facind anumite declaratii nu tocmai pe placul unora a scapat de la 2 atentate..politia locala si-a dat verdictul.. e calibrul .; preferat a l fostilor tai ‘angajatori’ ..

    fane5fast 3 years ago
  • orice se poate. exista un om care a scris un intreg articol – un USLAs din Oradea. Am pus link-ul in film asa ca poti sa da-i o fuga si sa-l citesti. E in Romaneste dar e cam lungusor. O sa-ti ia cam cateva ore bune. Dar e bun de citit. Omu nu minte. Dar ca oricine mai arunca si el cu cate o parere pe aici si pe acolo..asa ca nu 100% e adevarat.

    destituirea 3 years ago
  • Parerea mea e ca intreg teatrul asta grotesc de intamplari a fost orchestrat foarte bine de cateva figuri cheie ale asa zisei revolutii, care, spre nefericirea lor (si mai ales a noastra), s-au grabit sa puna mana pe putere si sa manipuleze in fel si chip informatii din cele mai bizare (ex. scenariilor cu terorirsti arabi) cu scopul de a se proteja sau a sterge urme compromitatoare (Stanculescu, Militaru, Gusa, si, cu voia dvs, ultimul pe lista, Ilies…)

    lucianghita 3 years ago
  • cu voia DVS fiind a cui? Poti sa vorbesti ca doar esti pe You TUbe. Cam ai dreptate zic eu dar nu uita ca a fost o lupta intre 3 forte: USLA, Iliescu+FSN, si mercenarii lui Ceausescu. Iliescu nu a planuit sa-i distruga pe USLAsi ci a avut nevoie de ei…dar datorita unor intorsaturi USLAsi au facut de capul lor si a lui Trosca. Ei au fost mai mult cu Ceausescu decat cu Iliescu. Ceausescu la acea ora era inca in viata. I-ti amintesti ?!

    destituirea 3 years ago
  • ce bah ti-e frica sa spui numele lu nenorocitu ala , comunist borat, iliescu baga-mi-as pula in masa si in tot neamu lui de gunoaie.el a planuit tot. sa ia locul lui ceausescu nu sa faca democratie.dar nu a iesit chiar cum a vrut…pe aproape. ce sa zic si de mineriade? l-as scuipa intre ochi daca as avea ocazia. mori in mortii matii odata ca la puscarie nu te baga astia ca sunt intr-o oala cu tine jegos nenorocit.mi se face greata cand il vad pe la TV. ION ILIESU MUIE!!

    keliosbox 3 years ago
  • Frumos, foarte frumos, nu as fi putut spune asta, mai bine decat tine!

    shockolanu 2 years ago
  • In comentariile mele de mai jos nu iau apararea nimanui. Sesizez doar penibilul unui “documentar” facut de un pustan care habar nu are in ce a fost implicat taica-sau (asta daca intr-adevar tatal lui e cine pretinde el ca e). E greu si ne-etic sa proiectezi vina celor intamplate in zilele de dupa 22 dec in corpore asupra undei singure institutii, fie aramata, fosta securitate sau mai stiu eu cine.

    lucianghita 3 years ago
  • Nimeni nu proiecteaza nici o vina…ci o realitate.Daca te supara faptul ca USLAsii au fost omorati – nu esti singurul. Daca te supara faptul ca USLAsii au incercat sa intre PRIN FORTA in unitate denota 2 adevaruri: asa erau ei (intrau si prin foc pt ca erau antrenati si capabili) si bineteles ca isi iubeau tara (nu Sovieticii) si vroiau sa distruga lagatura cu Moscova din MAPN. Imi pare rau ca ma numesti pustan. Dar eu nu ma supar. Iliescu m-a facut golan in 91. Eu imi voi iubii tara mereu!

    destituirea 3 years ago
  • Mie insa mi s-ar fi parut mult mai nimerit

    sa atace noaptea,prin surprindere. Aia erau profesionisti,nu amatori! Foarte dubioasa toata drama!!!!

    varain2 3 years ago
  • pai asa s-a intamplat. au atacat noaptea spre dimineata. era inca intuneric.

    destituirea 3 years ago
  • După film un tovarăş securist a luat cuvântul şi i-a asigurat pe cei prezenţi că “Mama Rusie” nu-i va uita niciodată.

    În acel moment am crezut că visez, refuzam să acept realitatea. Ulterior m-am convins pe propria piele de “profunzimea” vorbelor tovarăşului securist.

    securatu 3 years ago
  • Aşa cum au fost intoxicări în 1989, sunt intoxicări şi astăzi. Nu trebuie să puneţi botul chiar la toate… Adevărul este cunoscut doar de cei implicaţi direct în evenimente.

    Prin 2000 am văzut un film despre implicarea uslaşilor în revoluţie, conform căruia aceştia mai aveu puţin şi deveneau îngeraşi…

    securatu 3 years ago
  • mai “destituirea” uita te si tu la filmul Hartia Va Fi Albastra”. Ce a fost acolo ? Niste creteni au dat ordine ca sa vina USLA-si si amaratii de soldati nu stiu nici pe lume traiesc(nici unu nu cred ca trasese cu arma in toata armata lui)si daca nu au avut o convirmare de parola a iesit ce a iesit.Un colonel niciodata nu umbla in tanc,abi,tab(el este comandant de garnizoana,perimetru sau obiectiv)..

    mury1974 3 years ago
  • ce zici tu aici este tot ceea ce in acest filmulet cu exceptia ultimei propozitii. “Un colonel niciodata nu umbla in tanc,abi,tab(el este comandant de garnizoana,perimetru sau obiectiv)..” Din pacate un ex-colonel (facut colonel dupa moarte) a fost imbracat in haine de trening + militare si a avut ordin special. Din pacate…aste e realitatea.

    destituirea 3 years ago
  • O minciuna ordinara!Uslasii au fost chemati

    in ajutor si au fost macelariti.Nimeni nu ataca in plina zi,cu blindate usoare,o cladire aparata de tancuri si TAB-uri.Cretina idee,ca si cretinul care a pus clipul!

    varain2 3 years ago 3
  • imi pare rau ca esti suparat. dar iti raspund la cele afirmate: tatal meu a fost acolo.

    nu s-a tras in plina zi. evenimentul sa desfasurat in timpul noptii spre dimineata. Uslasii au fost chemati facandusi datoria ca USLASI: cred ca toata lumea stie asta. Ca au fost macelariti asta denota cauzei. Pe scurt: Au venit rapid langa tancuri crezand ca vor lua institutia pe de-antregul. Din pacate tancurile s-au intos si iau facut zob. Apoi a inceput tragerea. Have a nice day!

    destituirea 3 years ago
  • super tare!

    tovarasultau 3 years ago
—————————————————————–

Crima ? [Adevarul, Cazul MApN 23-24 decembrie ’89 si sosirea uslasilor…] Maior Mihai Floca, Armata Poporului, 6 iunie 1990, p. 3

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on April 17, 2010

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ziaristii_Revolutiei-20_de_ani_fara_regrete_0_245375855.html

si totusi…

Faptul ca, de la Revolutie incoace, armata este tinta unor atacuri bine dirijate si din ce in ce mai insistente, il poate constata oricine.  Prea putini dintre ziaristii care isi pun semnatura sub articolele defaimatoare care apar in unele publicatii, mai sint interesati de aportul armatei la apararea Revolutiei, la victorie.  Jertfa celor 267 de ofiteri, maistri militari, subofiteri, elevi si soldati, nu mai are, acum, nico o importanta!  Tot ce-i preocupa pe respectivii “oameni de bine” este sa arate ca armata a contribuit la genocid, eventual sa demonstreze ca aceasta contributie a fost cit mai mare.

Iata, insa, ca, in ultima vreme, concertul dirijat impotriva ostirii si-a largit repertoriul.  Au aparut voci distincte–unele caracterizate prin tonalitatii foarte inalte.  Acum armata este acuzata, incriminata si pentru ce a facut dupa 22 decembrie.  In cadrul acestei orientari noi, in mod deosebit se remarca articolul “O crima ce trebuie neaparat dezvaluita” semnat de doamna Angela Bacescu in revista de actualitati si reportaje “ZIG-ZAG MAGAZIN” numarul 9, din 23-29 aprilie 1990.  Nu stim in ce redactie si-a facut doamna Bacescu ucenicia in ale scrisului.  Un gazetar oricit ar fi el de tinar, isi alege cu grija cuvintele, nu se joaca cu ele.  Or cuvintul “crima” — folosit cu atita nonsalanta, chiar in titlu, presupune si un subiect.  Pe cine acuza doamna ziarista, in ce directie trage?  Spre armata, bineinteles.  Insa autoarea merge mult mai departe cu insinuarile.  Acuza “populatia isterizata de pericolul terorist”,  sustine ca pe teroristi “nu-i vazuse nimeni…”.  “Daca acestia au fost”.  De unde este asa de bine (dez)informata?  Sau vrea sa strecoare subtil, ideea ca cei din sediul M.Ap.N. s-au luptat cu propriile inchipuiri, iar locatarii blocurilor din zona Orizont au fost bintuiti de halucinatii?  Numai ca toate argumentele pe care le aduce provin doar de la una din partile participante la ceea ce s-a intimplat in cumplita noapte de 23/24 decembrie.  Concret, aduce o singura marturie — a sergentului-major Stefan Soldea, unul dintre uslasii supravietuitori — restul informatiilor avind o provenienta dubioasa.  Ca doar n-a fost prezenta, in acea noapte, la sediul M.Ap.N.  (Eu, insa, am fost !)  Se pare ca dictonul latin “audeatur et altera pars” (asculta si partea cealalta) ii este strain.  Tocmai de aceea, in cele ce urmeaza, vom exprima punctul de vedere al militarilor care au urmarit sau au luat parte mijlocita la acel “macel stupid”  — ca o sa citam pe doamna Bacescu.  Am mai scris despre acest subiect.  De aceea m-am hotarit sa reiau firul evenimentelor.  N-am dreptul sa tac.

Au venit pe furis…

Capitan Victor Stoica:  Noi — cei care ne aflam in Centrul de Calcul al M.Ap.N. — au putut urmari in intregime, ca dintr-un amfiteatru, acel spectacol zguduitor.  Pina acum, nu am luat atitudine, desi eram la curent cu stradaniile unor ziaristi de a-i face eroi pe cei de la U.S.L.A.  Am tacut deoarece ne-am gindit ca in urma celor cazuti au ramas sotii, copii –care nu au nici o vina.  Dar acum–pentru ca am fost acuzati de crima, sin in nici unul din ziarele civile nu s-a prezentat punctul nostru de vedere–avem obligatia sa spunem ce am vazut.  Observatorii nostri au fost contrariati de faptul ca cele doua A.B.I.-uri, venind de pe strada Ho Si Min, au stins farurile cu 20-30 metri inainte de a vira la dreapta, pe Drumul Taberei.  Nici o masina blindata–tanc sau T.A.B.–nu procedase, pina atunci astfel.  Eram la etajul intii.  Am vazut clar cum cele doua autovehicule blindate, s-au furisat intre tancuri, unde au stationat, pret de 20-30 minute.  Nici vorba de steagul alb, pomenit de doamna ziarista!  Daca au venit cu ginduri curate, de ce s-au oprit intre tancuri si nu s-au indreptat spre poarta ministerului?  Probabil din cauza ca — asa cum s-a constatat dimineata — nici un uslas nu avea asupra sa documente de identitate –iata un raspuns care contine alta intrebare!  De ce nu au incercat sa ia legatura cu noi?  (In A.B.I.-uri, dimineata s-au gasit doua portavoce).  Dar sa continuam cu faptele.  Am fugit repede la postul meu de lupta, schimbul de focuri incepuse si am vazut, cu ochii mei, cum mitraliera de pe un A.B.I. tragea spre unul din blindatele noastre.  Pe unul din tancuri am vazut o umbra — mi s-a parut ca cineva incearca sa foloseasca mitraliera a.a.  !!  Pentru mine nu este clar nici cum au ajuns cei trei supravietuitori in blocul A.1.  Probabil ca ei debarcasera inainte — focul nostru era prea dens ca sa mai scape cineva.  Oricum, din felul cum au actionat cele doua echipaje, este clar ca nu au avut intentii prietenesti…Si inca ceva.  La aproximativ o ora dupa incetarea focului am vazut vreo zece indivizi care au iesit — cu mare dexteritate — pe unul din geamurile de la parterul blocului B.3…

Colonel Romulus Antonescu:  Si eu vazut, pe unul din tancuri — inainte de a trage A.B.I.-ul din fata lui — o umbra:  mi-era chiar teama sa nu fie lovita de tragatorii nostri.  Afirmatia din Zig-Zag — ca cei de las U.S.L.A. “n-au tras nici un foc” — nu este adevarata.  Pe toti ne-a mirat lumina alba de la teava mitralierei de pe A.B.I. (ei trageau fara trasoare):  dovada ca se tragea, din turela tancului sareau scintei asemeni artificiilor de la pomul de iarna.

Capitan Mihai Munteanu:  Este oare, intimplator ca din echipajele respective faceau parte doi fost ceisti?  De unul dintre acestia destul de dur le era frica multora dintre ofiteri armatei din Bucuresti…iar faptul ca in noaptea respectiva, aceeasi persoana purta uniforma de -a noastra –avind la manta epoletii de locotenent-colonel de geniu si la vestonul de fresco (!) epoleti de maior inginer — cum poate fi interpretat?

Locotonent-major Cristian Costache:  Ca ofiter de control si comanduire, asiguram traficul in sediul ministerului.  Era acalmie, liniste deplina.  Nu fusesem preveniti de sosirea A.B.I.-urilor.  Primul care le-a zarit — “doua mogildete” intre tancuri — a fost colegul meu Radu Dragos, capitan post-mortem.  A fost impuscat in seara de 24 decembrie…

Ce zic tanchistii?

–Domnule capitan Gheorge Tanase, sinteti comandantul companiei de tancuri care, in acea noapte ocupa dispozitiv de lupta in fata Centrului de Calcul.  Ce s-a intimplat, de fapt?

–In primul rind, am fost total surprinsi de venirea — la orele 0,10 — si stationarea celor doua A.B.I.-uri intre tancurile noastre.  Incepind cu noi — cei din linia intii — si terminind cu grupa centrala, care conducea actiunile in sediul M.Ap.N. Nu am fost in nici un fel avertizati, nu ni s-a comunicat semnele de recunoastere si cooperare.  N-am deschis focu de indata ce i-am remarcat — cumne acuza doamna ziarista.  Intre venirea lor si deschiderea focului a trecut aproape o jumatate de ceas!  Initial ni s-a ordonat sa asteptam pina se vor face cercetari.  Prin statie am auzit ca cei din A.B.I.-uri au raportat ca sint trimisi de un oarecare maior Roman de la F.G.M.S. (Din cite am inteles acest ofiter nu exista).  Ni s-a cerut sa vedem ce-i cu ele si, la nevoie sa procedam conform situatiei in care ne aflam, adica de lupta.  Nu a fost nici eroare, nici crima.  Noi am tras fiind convinsi ca nu avem de-a face cu prieteni…

–In afara de modul –interpretat ca suspect–, in care au patruns in dispozitivul dumneavoastra, ce dovezi mai aveti?

–Faptul ca, la teava unuia dintre tancuri, tabla de protectie a fost rupta in doua locuri, trei din pistoalele mitraliera pe care le-am “capturat” (cu teava scurta si incarcator de 20 cartuse)  aveau tevile afumate, turela tancului de comandat de locotenentul maior Vasile Barbu a fost blocata, iar dimineata plutonierul Butoi a gasit pe tancul sau un pistol mitraliera si o lanterna de semnalizare…Cit despre dotare, sa nu-mi zica mie cum am citit intr-un ziar de mare tiraj– ca era jalnica, in nivelul armatei.  A doua zi, am recuperat, din cele doua autoblindate, radiotelefoane Telefunken, veste antiglont, pistoale de 9 mm, pumnale, binoclu cu infrarosu — care pentru noi constituiau noutatii absolute.  Si, pentru ca tot am fost provocati, sa va mai spun ceva.  Dimineata, cind l-am intrebat “de ce ai tras, ma?” unul dintre cei trei supravietuitori, pe care i-am gasit in blocul de vizavi mi-a raspuns:  “Ce p. mati, si eu execut acelasi ordin ca si tine!!!”  E clar ca nu au venit ca prieteni!

–In Zig-Zag, sub o poza, sta urmatoarea explicatie:  “A.B.I.-il dupa ce s-a tras in ei cu tunul”…

Locotenent Liviu Lita: Nu ma mai mira nimic, din moment ce o ziarista se amesteca in probleme de armament si munitie.  Noi o informam — daca vrea, intr-adevar, sa stie adevarul — ca greutatea unui proiectil nu este cu mult sub 20 kilograme, iar viteza cu care paraseste teava depaseste 800 pe secunda.  in asemenea conditii — avind in vedere si distanta mica de tragere — A.B.I.-ul ar fi fost facut praf.  Dar noi nu am folosit tunul pentru ca, la citiva pasi, erau blocul de locuinte…La fel de gogonata este si minciuna ca am fi tras cu mitraliera de 12,7 mm.  Folosirea acesteia presupune ridicarea deasupra turelei, ori nimeni nu era nebun sa puna in pericol viata servantiilor, atita vreme cit teroristii misunau prin blocurile de peste drum!

Partea civila

Trei din membrii celor doua echipaje, ramasi in viata s-au refugiat in blocul A.1., la scara B.  Redam mai jos ce ne-au declarat doua dintre locaterele imobilului:

Maria Sincai (apart. 34):  In jurul orei 02,00 am auzit ca in usa a batut cineva, nu tare, tare.  Apoi a sunat.  nu am raspuns.  Jos se tragea.  Numai cind a inceput sa piriieyala am deschis.  Pe prag — lac de singe:  erau trei oameni in niste uniforme mai deosebite, un fel de combinezoane kaki, unul singera la stomac si picior.  Am aflat ca a mai ramas unul ranit in mijlocul strazii, si carea ajutor, dar fiind mai corpolent, nu l-au putut trage.  Ne-au rugat sa stergem singele de pe scare spunind:  “astia de jos stiu ca sintem aici si ne iau ca din oala.”  Am intrebat daca exista posibilitati — pe la subsol sau prin pod — ca sa poata parasi blocul pe partea cealalta.  Nu stiu cind au ascuns pistolul sub covor.  Baiatului meu i-au cerut haine civile.  Unul din ei, Romica a telefonat de vreo doua ori, la seful lor, probabil.  Au si primit un telefon.  La un moment dat, spre dimineata, spune cam asa:  “Ce faceti, domnule, cum ne scoateti de aici, ca ne fac praf?  Ei ne-au luat drept altii”…  “Sa stit ca sint foarte bine pregatiti.  De la Favorit la poarta de intrare sint tancuri pe amindoua partile.  Ne-au facut zob”…

Stela Baila (apart. 25):  Dimineata, eu am cules doua pistoale de pe scari si le-am predat tanchistilor.  Cind baiatul doamnei Sincai a coborit (in pijama), eu am anuntat armata ca avem “oaspeti”.  Apoi, au venit militarii, i-au ridicat.  unul din cei trei ne-a zis rizind:  “O sa vedeti, sintem armata, sintem romani, nu teroristi.”

In loc de concluziile, sa redam si opinia unui alt martor ocular, locontenent-colonelul Vasile Tintas:  Stim acum, ca U.S.L.A. era o unitate formata in principal din cadre din foarte buni profesionisti.  Ei trebuiau sa-si dea seama ca aici vor intilni tot profesionisti.  Or, prin modul in care s-au comportat, chiar in varianta ca au fost chemati — si au facut dovada celui mai pur amatorism, daca nu este vorba de altceva.  Pentru ca toata conduita lor — incepind cu parasirea cazarmii de catre seful de stat major intr-un moment in care comandantul unitatii lipsea, apoi stingerea farurilor etc. –  a contrazis modul firesc de actiune.  Asa ca in nici un caz accidental nu a fost generat de trupele aflate in dispozitiv.

Deci lucrurile nu stau asa de simplu, pe cit incearca sa le prezinte doamna Bacescu.  Declaratiile redate mai sus isca o multime de intrebari.  Cei patru uslasi care au supravietuit — locotenent-major Romulus Girz, plutonierul Petre Gainescu, sergentii-majorit Stefan Soldea si Ionel Paduraru — speram sa ne fie in curind interlocutori.

Maior MIHAI FLOCA

“Crima?!” Armata Poporului, nr. 23 (6 iunie 1990), p. 3.

Romania 1989: Unde sint teroristii? PE STRADA, PRINTRE NOI (I) 13 iunie 1990

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on March 30, 2010

Ziarul armatei–deci al unei institutii situate, gratie Revolutiei din Decembrie, in afara politicii–nu este, in mod deliberat, o publicatie polemica. Asa cum este si organismul din care faceum parte, noi, ziaristii militari, am optat pentru o atitudine sobra, echilibrata, pe cit posibil obiectiva, constienti de faptul ca, prin lispa materialelor sezationale, de scandal vom avea, pentru inceput, o audienta mai redusa in rindul cititorilor. Fericiti ca, in sfirsit, ne putem vedea de treburile noastre–ca si armata in ansamblul el, de altfel–noi nu ne-am propus deci, in mod programatic, sa ne luam la harta cu diverse organe de presa din tari, nici vorba de cele din strainatate. Iata, insa, ca saptaminal independent “Expres”–nr. 18, mai 1990–ne pune la curent cu dezvaluirile senzationale ale revistei franceze “LE POINT”, din 21 mai 1990. Initial, ne-am gindit ca-i treaba politicienilor sa dezamorseze, sa combata continuntul incitantului articol, intitulat “In Romania, complotul iese la iveala.” Dar cind am aflat, de la niste ziaristi straini, ca armata noastra “a tras si asupra propriilor rinduri, astfel ca, in confuzia generala, au murit aproape la fel de multi ostasi si civili,” nu am putut ramine in expectativa. Pentru ca este vorba de o incalificabila ofensa adusa eroilor pe care armata i-a jertfit pe altarul Revolutiei. Noi nu cunoastem meseria armelor din carti, ci am deprins-o in poligoane, pe cimpurile de instructie. Daca accidentele se pot produce si pe timp de pace–lucru de care ne-au convins viata, practica militara pe care am trait-o, vreme de peste doua decenii–acestea au fost pe deplin posibile, si chiar s-au produs, si pe timpul Revolutiei, cind inamicul era peste tot si nicaieri. Dar de aici si pina a afirma ca cei 267 de morti si 674 raniti ai armatei s-au impuscat intre ei e o cale atit de lunga, pe care nici un om cu buna credinta n-ar face-o. Nu punem la indoiala buna credinta a jurnalistilor francezi, desi ideea promovata de ei convine de minune celor care se dau de ceasul mortii sa ne demonstreaza ca, de fapt, teroristii n-au existat. Fie-ne, insa, permis sa aratam ca documentarea celor de la “Le point” a fost, cel putin, incompleta. O spunem noi, care am fost tot timpul aici, reporteri printre gloante, in punctele fierbinti ale Revolutiei. O spunem si o argumentam, pentru inceput, cu fapte petrecute in zona sediului Ministerului Apararii Nationale.

DIVERSIUNE SI INTIMIDARE.

Nu ne vine sa credem! Desi a trecut peste o jumatate de an de la consumarea
evenimentelor, oamenii sint speriati. Este vorba de locatarii celor trei
blocuri–A1, A2, B3–dispuse in fata Centrul de Calcul al M.Ap.N. In urma cu
citeva saptamini, erau deschisi, raspundeau la orice intrebare, relatau faptele,
imprejurarile extrem de grele prin care au trecut, iar acum sint prudenti, retinuti, tematori. Mai mult, o doamna–cu mina pe inima si vocea tremurinda–ne
sfatuieste sa o lasam balta, ca riscam prea mult…

Ce s-a intimplat de fapt? In ultima vreme, pe la usile unor apartamente, au
batut citeva…persoane de bine, care, cu destula discretie–si
subtitlitate–s-au straduit sa le explice oamenilor cum s-au petrecut, cu
adevarat, lucrurile in perioada 22-25 decembrie 1989. De exemplu, in blocul A.1,
apartamentul 27, o doamna–banuitaj de a fi avut, in trecut, relatii cu
securitatea de trist renume–le a sugerat gazdelor cum sa interpreteze ,corect’
incidentul cu cele doua A.B.I.-uri din noaptea de 23/24 decembrie.

Alti vizitatori n-au avut nici macar inspiratia de a-si disimula identitatea
(sau poate ca chiar asta au facut). Domnilor, mie sa nu-mi dati numele la ziar,
ne roaga alt locatar. Am avut destule necazuri cu securitatea. In 21 mai, a fost
la mine un maior de politie, Popescu zicea ca-l cheama. S-a interesat despre
teroristii care au tras din blocul nostru. I-am spus ca, daca vrea sa loveasca in armata, nu are nici o sansa: au tot adevarul ii voi
spune. In final mi-a adresat o rugaminte: sa nu stie cei de la armata de vizita
lui… A revenit peste 2-3 zile, dar mi-a fost frica sa-i mai deschid…”

Cine-o fi misteriosul maior si de ce pastreaza atita discretie? Se pare insa ca
persoanele cu pricina manifesta un mare interes pentru blocul B.3. Domnul Stancu
Varzan are mai mult curaj.

–Dumneavoastra nu stiti ce nopti de cosmar am trait noi: se tragea si din fata
si din spate, de la gunoaie. Totul a inceput in 22 decembrie, pe la orele 22.00:
la inceput sa auzeau focuri izolate. Apoi–ca la razboi. Numai in baie ne
simteam oarecum in siguranta. La un moment dat, am si ris. Fata mea a plecat
pina la bucatarie si, cind s-a intors, ne-a spus sa fim linistiti ca, de sus, de
pe bloc, trage o mitraliera si ne apara! Era vorba, de fapt, de o
pusca-mitraliera, care executa foc spre Centrul de Calcul…Si de pe casa
scarilor s-a tras, in aceasi directie. Teroristii au incercat sa intre la mine in apartament, dar noi avuseseram grija sa blocam usa cu un cuier
greu. Sint bolnavi astia care vor sa ne convinga ca a tras armata in noi si ca,
de fapt, nici nu au existat teroristi. Dar i-am auzit discutind precipitat,
tropaind: in jurul blocului, pe scari, pe acoperis.

In acelasi bloc, stam de vorba si cu sotii Florica si Gheorghe Petrut. Sint
revoltati.

–Au fost la noi doi civili, spune doamna. Ne-au fluturat pe sub nas niste
legitimatii, din care am retinut ca sint de la militia din Turnu-Severin. Cind
noi am intrebat cine a tras, ei ne-au informat: “armata a tras.” Bine, dar in
armata cine a tras?–am continuat noi–doar in parcul din fata blocului au fost
impuscati studenti militari. “Au tras unii in altii”–ni s-a raspuns.

Si in incheiere, gazdele noastre ne avertizeaza:

–Fiti cu mare bagare de seama, domnilor ofiteri. Astia au tot interesul sa va
compromita!!!

Deci ,baietii’ lucreaza. Fara voie ne gindim la povestea cu lupul care se
intoarce la locul unde a mincat o oaie. Si a criminalului care se intoarce la locul faptei…

(Maior Mihai Floca si Capitan Victor Stoica, Armata Poporului, 13 iunie 1990, p. 3)

Unde sint teroristii? PE STRADA, PRINTRE NOI (II) (Romania, decembrie 1989)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on March 30, 2010

Armata Poporului, nr. 26, 27 iunie 1990

Mult incercatul bloc A1

Prinsi intre focuri–ale teroristilor, dintr-o parte, si cele ale militarilor aflati in dispozitivul de aparare al M.Ap.N., din cealalta parte–locatarii blocului A1 (Drumul Taberei, 16) au trait, in zilele Revolutiei din Decembrie, nopti de groaza.  Sa-i ascultam.

–Eu, pur si simplu, nu inteleg domnilor, cum unii ziaristi pot fi asa de rai si palavragii.  Distrug omul, nu alta!  S-au scris in presa fel de fel de minciuni despre ce s-a intimplat aici, in zilele si noptile ce au urmat fugii lui Ceausescu.  Unii s-au apucat sa arate–culmea nerusinarii!–ca nici n-au fost teroristi.  Pe noi, insa, nu ne-a intrebat nimeni:  ce am trait, ce am simtit atunci, cum am supravietuit…

Si spre a fi mai convingatoare, doamna Stela Baila (scara B, apart. 26) ne arata o cutie cu…gloante (18 la numar), pe care le-a strins din camere.

–Cum a inceput lupta?

–Era pe 22 decembrie.  In jurul orei 21,00 am vazut, aproape de poarta Centrului de Calcul, un TIR mare, un fel de sa lunga.  Soldatii nici nu apucasera sa ia pozitie de lupta.  De sub masina s-a deschis focul:  atit spre Ministerul Apararii Nationale, cit si spre noi.  Tirul era foarte intens, cred ca de sub masina trageau peste 20 de indivizi.  Un glont mi-a trecut pe deasupra capului si s-a infipt, uitati-i urma, sub tavan.  Ce a urmat, nu va mai spun.  Ne-am refugiat in camera din spate, dar nici acolo n-am avut parte de liniste:  din parculet, se auzeau multe strigate, apoi a inceput rapaiala.  De pe toate blocurile se tragea!  Tocmai umblam la televizor, il reglam, cind un glont a lovit in perete, deasupra televizorului, la citeva zeci de centimetri de capul meu.  M-am ales doar cu o rana la mina stinga.  Dupa ce teroristii ne-au mai “onorat” cu un glont, am fugit in baie.  Dimineata, geamurile erau faramitate.

Din aceeasi directie, dinspre blocul B4, s-a tras si in apartamentul vecin.  Gaura din geam se afla la aceeasi inaltime cu cea de pe perete:  1,45 m.  Dat fiind ca apartamentul se gaseste la etajul 1, este evident ca teroristul a deschis foc dintr-un loc situat la aceeasi inaltime.  De la locatarii acestui apartament (27), aflam ca teroristii erau imbracati intr-un fel de salopete, probabil de culoare gri.

–Da, i-am vazut cu ochii nostri.  Alergau ca niste speriati prin parculet, de la un bloc la altul, isi aminteste doamna Maria Cotofana.  Dupa miezul noptii, in careul format din cele trei blocuri a avut locu un violent schimb de focuri.  Apoi, am auzit batai puternice in usa.  “Deschideti, sintem armata, avem raniti!”–auzeam de pe scari.  Am primit si noi un ranit–il cheama Cristian Popescu si niste student la Academia Tehnica Militara–impreuna cu un coleg.  Imedia cei doi tineri s-au repezit la balcon, sa traga in teroristii care le-au ucis colegii.  Foarte greu i-am determinat sa renunte, le-am explicat ca teroristii ne “avertizasera” deja si ne vor face zob apartamentul.  Ii vedeam cum se chinuiesc privind neputinciosi cum banditii scuipau moarte si foc de pe blocul B3…

“Au tras din blocul meu!!!”

Exista locatari care i-au vazut foarte de aproape pe teroristi, au discutat cu ei. Unul din acesti oameni a acceptat sa ne povesteasca patania sa, dar cu conditia sa nu-i precizam identitatea. Intimplarea a avut loc in aceeasi noapte: 22/23 decembrie 1989.

–Sa tot fi fost 12,30-1,00, cind am auzit “poc, poc, poc”–cineva umbla pe balcon. Fiindca am instalatie electrica acolo, am aprins lumina. Am deschis prima usa ce dadea spre balcon si am vazut un tinar de 24-25 de ani: brunetel, creol, cu parul andulat, slabut. Purta of gluga bej, iar pe deasupra un fel de veston kaki. Inapoi lui, pe lada mai era unul. Grozav m-am speriat: “Deschideti, deschideti”–mi-a strigat brunetul. Am raspuns instantaneu: “Nu se poate, e militia la mine, e militia la mine!” si am inchis usa la loc. El a scos ceva din buzunar–un corp rotund–si a spart geamul usii din exterior. Am fugit, iar in urma mea au rasunat focuri de arma.

Intr-adevar, pe peretele opus balconului sint citeva gauri: acestea nu puteau fi provocate decit de gloante trase din balcon. Din acest balcon–asa cum ne-a relatat locotenentul Marius Mitrofan–s-a tras si asupra studentilor de la Academia Tehnica Militara.

–L-ati recunoaste pe cel care a tras?

–L-am si recunoscut! Dar ma opresc aici, ca si asa am spus prea multe!

Sa mai adaugum ca, pe 23 decembrie, cind gazda noastra a povestit scena cu balconul, un vecin, “binevoitor,” i-a spus: “ti s-a nazarit.”

Foc concentrat asupra Centrului de calcul!

Spre Centrul de Calcul al M.Ap.N. teroristii si-au indreptat cu predilectie armele. Oricine poate constata asta. Daca s-ar fi inarmat cu putina rabdare, gazetarii revistei “Le Point” ar fi putut numara, in peretele frontul al cladirii, circa 300 urme de gloante.  La care trebuie adaugate si gaurile care se mai vad, inca, in geamuri.  Sigur, geamurile ciuruite au fost schimbate, dar,–prevazatori si rigurosi–, cei din Centrul de Calcul, au avut grija sa le fotografieze.  Avem, la redactie, cliseele respective si le putem pune la dispozitia oricui.  Ne este imposibil sa credem ipoteza cu “confuzia generala” a confratilor francezi.  Pentru ca aici nu este vorba de doua, trei focuri–scapate, la un moment dat, intr-o directie gresita–, ci de sute de gloante trimise cu buna stiinta, nopti de-a rindul, asupra unui obiectiv militar.  Si vizind cu prioritate birourile cadrelor cu functii de raspundere.

S-a tras nu numai din strada, ci, in special, de la etajele superioare ale cladirilor de peste drum.

–Noi nu avem caderea sa acuzam pe nimeni–arata colonelul Marcel Dumitru.  Dar nu ne putem mira indeajuns de faptul ca nimeni din cei in drept nu a initiat pina acum o cercetare.  Nu stim cine a tras, dar stim, cu destula precizie, de unde s-a tras in noi.  Cind copacii erau desfunziti, privind prin gaurile produse de gloante in geamurile noastre–avem geamuri duble–vizam tocmai acoperisul, balconul, fereasta de unde s-a tras?

De altfel, cu pricepere de artilerist, pe baza observatiilor facute in acele vile de decembrie, maiorul Vasile Savu a intocmit o schema cu locurile de unde s-a tras asupra Centrului de Calcul.  Numaram pe schema peste 25 puncte de foc, citeva din acestea coincid cu cele indicate de studentii Academiei Tehnice Militare.  In “Le Point” se arata:  “Desigur, citiva securisti, infierbintati, au tras pe strada, de pe acoperisuri.  Dar nu era decit o mina de oameni, cei multi fiind falsii “teroristi”…armata a amplificat roulu securistilor si a plasat ea insasi falsi teroristi in diferite cartiere ale capitalei.”  Ce om cu mintea intreaga poate accepta ideea ca armata a ordonat unor membri ai ei sa traga asupra proprilului minister?!!

Centrul de Calcul este doar una din cladirile aflate in localul M.Ap.N.  Nu vom sti niciodata, cu exactitate cite gloante s-au tras asupra integrului complex.  Oricum, in comparatie cu cele ce au tintit Centrul de Calcul, acestea sint mult mai multe, ele producind victime mai ales in rindurile personalului neadapostit.

Sa mai amintim ca in 22/23 decembrie, tot inainte de a intra in sediul M.Ap.N.–deci in aceleasi conditii, ca si cei cinci studenti–au cazut un ofiter, un subofiter, si doi soldati dint-o unitate de parasutisti.  Tot aici Regimentul de Garda a avut 9 mortii–doi ofiteri si sapte soldati–toti impuscate dupa ce intrasera in dispozitivul de aparare constituit in curtea ministerului.  Deci au cazut, in total, 18 eroi.  Vom afla, vreodata, cine-i are pe constiinta?

(Maior Mihai Floca si Capitan Victor Stoica, “Unde sint teroristii?  PE STRADA, PRINTRE NOI (II), Armata Poporului, 27 iunie 1990, p. 3)

—————————————————————————————————————————————————

cateva articole mai vechi de catre Mihai Floca:

from http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2010/04/03/orwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-8-usla-and-friends/

Mihai Floca’s credibility on the issue of what happened on the night of 23-24 December with the USLA units at the Defense Ministry, what happened on the other nights of the period of the Revolution in the same location, and on the claims of residents of these blocs—as noted, witness accounts that other publications simply ignored—is enhanced by the fact that his articles from late December 1989 through 1990 clearly do not show someone out “to get” the USLA or tarnish their reputation.

What is particularly notable is that after writing the (in)famous 26 December 1989 Romania Libera article (“Ucigasii de meserie al teroristului nr. 1,” p. 3) claiming that these USLA personnel in the Defense Ministry incident were “terrorists,” Floca wrote articles demonstrating how the USLA collaborated with the Army in certain actions during December 1989, at the CC building (“Actiune concertata impotriva pericolului,” Romania Libera 29 December 1989, p. 4) and at the Television Station (“Reportaj la U.S.L.A.,” Tineretul Liber, 5 January 1990, p.4).  Only in June 1990, did he begin publishing interviews with the Army soldiers involved in the 23-24 December incident with the USLA at the Defense Ministry and with the residents of the surrounding blocs.  These articles were as he noted prompted by two developments:  the articles in the opposition publication Zig-Zag rehabilitating the USLA and claiming they were innocent victims in the Defense Ministry incident (authored by the Securitate’s number one cheerleader, Angela Bacescu), and articles in the French press arguing that the “terrorists” had not existed.

image-89

image-88

I.  Suspecting/Blaming the USLA:  Cloaking a Coup, Creating a Revolutionary Halo for a Bloodstained Army, or Accidental?

a) Where could the idea that the USLA was hostile to the Revolution have possibly come from?

To believe the revisionists, the idea that during the December events there existed “terrorists” and that the Securitate’s anti-terrorist special unit was behind the “terrorism” originated in the minds and announcements of Romanian Television reporters Teodor Brates and Alexandru Stark, General Nicolae Tudor and other military officials at the Television station, and/or General Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Ion Iliescu and other members of the National Salvation Front.  A popular belief among revisionists is that they were all in on this deception, the new political officials and televsion personalities.  At their most charitable, revisionists will argue that the suspicion regarding the existence of “terrorists” and of the USLA specifically was based in an understandable and rational fear regarding the Ceausescu regime—but that ultimately these fears were misplaced, and that the suspicion of the USLA actually played a large role in contributing to needless bloodshed after Ceausescu fled.  As in so many controversies surrounding the Revolution, little effort has been made in “process tracing,” working backwards to find the roots of claims and ideas.

It is significant that in 1990, the infamous Securitate cheerleader, Angela Bacescu, blamed all of the above personalities for creating “imaginary terrorists,” but also added another culprit.

“Among those [who showed up at Television on the afternoon of 22 December after Ceausescu fled] was this Cirjan, an ordinary thief, who entered with a false ID.  He had been thrown out of the USLA, several years earlier, because he was stealing from passengers’ baggage, was dealing on the black market, and other such things, and [here] he is from the first moment shouting ‘Death to the Securitate’ and ‘The USLA are coming to shoot us’.” (Bacescu, “Romania Mare” 7 September 1990, p. 5a; see also her allegations against Cirjan in the 21 August 1990 edition)

A “Constantin Cirjan” appears on the list of the 38 “founding” members of the National Salvation Front read out on Television by Ion Iliescu.  And, although I cannot verify that they are one and the same, it is possible that this Constantin Cirjan is the same as a Captain Constantin Cirjan of Romania’s special “mountain hunter” forces, whose recent training exercises are discussed on a web page (see geocities.com/romanianspecialforces/vanatoridemunte).  It would certainly make sense, given that the “mountain hunter” forces were affiliated with the Securitate before the Revolution, and USLA training would likely have had many similarities with the current training of these “mountain hunter” forces.

This is signficant.  In other words, the point that so many revisionists highlight—how was it that even before the “terrorists” appeared, Television was warning about their appearance?—appears to have an explanation.  We must ask:  what would lead Cirjan to suspect this?  From where would he have such information?  Even if we assume for a minute that Bacescu has made up this episode, the question is why?  Afterall, she already targets Brates, Stark, etc. for this allegedly false, intentional “rumor” about the existence of “terrorists” and the USLA’s contribution to them.  True, Bacescu could be wrong, misinformed, or determined to find a scapegoat or settle scores with this individual.  But the point is that she identifies the source of the USLA rumor as a former member of the USLA—in other words, someone with access to such knowledge.  In other words, the “USLA rumor” appears to have originated not with Brates, Stark, or others, but from a former USLA member.

b) But what evidence exists to believe that Front officials at the time suspected the USLA?  Were the public statements that the USLA were involved merely for public consumption, and did not reflect their actual beliefs—particularly in the event that they were lying to begin with and knew the USLA was innocent?

Despite expressions of suspicion of the USLA on TV and elsewhere, regime forces followed the so-called “Special Action Plan” that called for the combined participation of Army units alongside USLA and other Securitate units.  In Bucharest and elsewhere, the USLA were sent out on patrol in pursuit of the “terrorists” (for example, Buzau and Arad, see Armata Romana in Revolutia din Decembrie 1989, p. 192, 209).  With USLA Commander Ardeleanu having “joined” the Revolution from early on, and with the appearance of USLA cooperation, Front officials found it hard to believe that the USLA were the “terrorists.”

Yet they kept on getting reports that something was not right.*  At the very least, Securitate Director General Vlad and USLA Commander Ardeleanu were not putting all their cards on the table, unwilling or “unable” to fulfill requests for maps of Securitate safehouses and architectural plans of key buildings that might have clarified from where the shooting was coming and what exactly was going on (Ardeleanu himself seems to have admitted this obliquely in a document drafted on 8 January 1990, see its reproduction in Dan Badea, “Cine au fost teroristii?,” “Expres,” 15-21 October 1991, p. 15).  In theory, the USLA had either surrendered their registered arms on the 22nd, and/or were performing joint missions with the Army to root out the “terrorists.”  The straw that appeared to break the camel’s back was the arrest of an armed USLA sergeant, Ion Popa Stefan, in the neighborhood of the Defense Ministry—he claimed he was on his way to the Defense Ministry to “surrender”.  Commander Ardeleanu is said to have played dumb upon being confronted with the news:  “I think it’s the hand of my chief of staff Trosca, he’s done this to me” (Lt. Col. Mihai Floca and a group of Army officers, “Eroi, victime sau teroristi?” “Adevarul,” 29 August 1990).  Senior Army officers and Front leaders had had enough.  They would try to call Ardeleanu’s bluff and give them a “loyalty test” of sorts.

One important admission from Commander Ardeleanu—one that has little alternative explanation given his accusations toward Army General Nicolae Militaru who instructed Ardeleanu to order USLA units to the building—severely undermines much that underlies revisionist accounts that Trosca and his men were intentionally lured into a diabolical ambush:

“…When I reported at the Defense Ministry [during the late evening of 23 December], I was asked to give details regarding the organization of the unit, its subdivisions, responsibilities, and attributes.  After this, I was told that the Defense Ministry was being attacked from all around…Then, General Militaru announced that in the “Orizont” building terrorists had barricaded themselves and were firing on the Defense Ministry, ordering me to transmit to my unit an order that 3 intervention groups come to annihilate the terrorists.  He warned me that the order I would transmit would be recorded and that I should proceed with this in mind. I transmitted the order to Colonel B.I. [Ion Bleort] who reported to me that by his side was Colonel Gheorghe Trosca, the unit’s chief of staff, who would take measures to execute the order.  Keeping in mind the importance of the mission I gave the order.  I know that I pronounced the name of Colonel Trosca, and therefore those present knew that he would lead the group.”  [interview from 1991, in Bacescu 1994, p. 116]

This passage is critical for two reasons in terms of the revisionist accounts:  a) it was Ardeleanu, not Militaru or anyone else, who chose Col. Trosca, and b) it was known that the USLA transmissions would be recorded.  Furthermore, the passage testifies to the suspicion of Front leaders:  why all the questions to Ardeleanu about the composition and activities of his unit?

The understanding of what followed, the famous so-called “Defense Ministry incident,” in which seven USLA members lost their lives after Army units out front of the building opened fire upon them, became even more confused after exchanges from the tape of USLA transmissions appeared in the press in early 1993 (Ioan Itu, “Armata Trage in Propriul Minister,” “Tinerama” 8-14 January 1993, p. 7—pretty much the entire article and discussion of this important incident shows up in Deletant, pp. 360-362).  Those exchanges show Trosca communicating to an uncomprehending Bleort back at USLA headquarters—Trosca repeated himself several times—that “a column of six-seven TABs, two trucks with soldiers and two ARO, fired for ten minutes on the Ministry and then stopped.”  In other words, Army units were firing on their own ministry.  A few minutes after Trosca’s announcement to headquarters, Trosca reported that Army tanks guarding the ministry had opened up fire on his USLA team’s armored personnel carriers (ABI).  The impression one gets after that is that the USLA personnel became tank fodder and that they never event fired a shot in response.  The journalist Ioan Itu concluded from this, and Deletant appears to accept, that the USLA detachment had been attacked “because they had to disappear, having accidentally witnessed one part of the Army at war with another part of the Army.”

Of course, there is more to this story.  It was not just a few minutes between the arrival of the USLA detachment at the scene, their report of what was going on, and their coming under attack.  Instead, they had stationed themselves in between tanks—as they had been instructed—for almost a half hour, without making contact with anyone among the Army personnel out front of the Ministry, a fact which caused obvious suspicion for those personnel.  Moreover, according to officers interviewed in spring 1990, they witnessed gunfire from the guns on the USLA vehicles, three of the machine guns recovered from the USLA vehicles showed signs of having been fired, the gunbarrell of one the tanks had been blocked, and on the top of another tank a machine gun and signal lantern were found (Major Mihai Floca, “Crima?” “Armata Poporului” 6 June 1990, p. 3).

What is amazing, of course, if we take Trosca’s transmission about the Army forces firing on their own ministry at face value, is that somehow this occurred “for ten minutes” and yet there is no report that the USLA detachment or the Army units defending the Ministry were hit or returned fire.  And when the USLA detachment is attacked it is from the units guarding the Ministry…because they are embarrassed ?, afraid ? that the USLA personnel witnessed something they should not have seen?  And why or how did these rebel Army units stop attacking the Ministry and what became of them? Furthermore, as Army General Tiberiu Udrareanu relates:

“Personally, I have serious doubts regarding the use of  ‘7-8 TAB-uri, two trucks of soldiers (two platoons) and two AROs’ in a mission of this type, to be able to operate in the center of the Capital and to not be seen by a single person.  And the survivors, because we are talking about hundreds of people, have kept this secret so tightly for over seven years?” (Udrareanu 1996, p. 143).

Indeed, the latter point is significant, as one could imagine how once the content of the tapes were made public, that some lips might have loosened.  And I ask the reader:  which is more plausible, that Trosca—knowing his words were being listened to—was lying or trying to communicate something in code to his headquarters, or that hundreds of soldiers—including draftees and students at the military academy—could or would keep quiet about Army units intentionally attacking their own Ministry?

What happened after the firefight is even more intriguing as evidence of the genuine suspicion of the USLA on the part of Front leaders.  USLA Lieutenant Stefan Soldea who survived the firefight outside the Defense Ministry relates what happened when he was taken to the building.  Remember, here is an USLA officer, who participated in this key incident and his clearly defending his own actions and those of his unit, talking about his experiences in the pages of the Securitate mouthpiece “Europa,” so hardly in a position to, as is soften alleged, be somehow serving the Front leadership:

“A civilian, Gelu Voican Voiculescu, was in the office surrounded by the other generals [Army General Nicolae Militaru, Militia General Cimpeanu, Securitate General Iulian Vlad, and Securitate Fifth Directorate General Neagoe]…he began to interrogate me, ordering that my USLA commander, Colonel Ardeleanu go outside.  He demanded information about the organization, make-up, and functioning of  the unit, its address, what the unit’s members were doing at that moment, my personal information, after which he confronted me with Colonel Ardeleanu and asked me to identify who he was…”(“Crime care nu se prescriu,” interview with Angela Bacescu, “Europa” 28 July-5 August 1992).

Among the many interesting details that come out of Soldea’s interview is his complaint that the next day of his detention he “was forced to take a urinalysis test to see if I was drugged.”  What does all this tell us?  At the very least, it tells us that Voiculescu and other Front officials suspected that the USLA were the terrorists and suspected that—as the rumor circulated at the time (it turned out to be correct, but that is an issue for a different discussion)—they were drugged.**

This was an incredible and inexplicable charade to go through at the time if Voiculescu, who is always portrayed as one of those at the center of the alleged Front “staged war,” was attempting to stage such a confrontation.  If the Front “controlled” the “terrorists,” why do this?  Who exactly were Front leaders trying to impress/convince with this incident?  Moreover, if this truly was a charade—such as is alleged of the Ceausescus’ trial and execution—why is there no record/tape of it?  Would not this have been a great bit of counter-propaganda to the revisionists that could have been given to the media to protect their reputations and credibility?

http://atomic-temporary-3899751.wpcomstaging.com/2010/09/26/the-1989-romanian-revolution-as-geopolitical-parlor-game-brandstatter%E2%80%99s-%E2%80%9Ccheckmate%E2%80%9D-documentary-and-the-latest-wave-in-a-sea-of-revisionism-part-six/

Dupa 20 de ani: Adevarul vinde…minciuni…fabricate de catre fosta securitate (Angela Bacescu, aprilie 1990)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on March 30, 2010

Cazul Angela Bacescu

image-57image-58image-59image-60

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

“The Wall Will Fall. Beliefs Become Reality. W. Oz.” (Photo) and the 9 November Washington Post on East Germany

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on November 9, 2014

Some non-descript Kodak automatic camera (“idiot camera” in German, as  I was to learn from an ethnic German in Romania in 1990) photos from my backpacking through communist Eastern Europe in the summer of 1987.  From my photo album, these are from 9, 12, and 13 August 1987, the latter two days being spent in East Berlin (13 August 1987 was the 26th anniversary of the construction of the Berlin Wall).  The most memorable–although it is hard to see here–is in the far upper right hand corner.  I took it in West Berlin on 9 August 1987 and I am sure locals and tourists remember it (only today, 8 November 2014, did I learn US President Ronald Reagan apparently invoked this in his now-famous speech of 12 June 1987 in West Berlin–an event, which, at the time, during that summer of 1987, seemed like a non-event and got relatively little lasting coverage as I remember, http://en.wikipedia.org/wiki/Tear_down_this_wall! ).  It seemed like pie-in-the-sky crazy talk at the time, and even on 9 November 1989 itself, as the newspaper from that morning suggests below (a realization that momentous things were happening, but no real expectation of the watershed event that was to occur later that day).

“The wall will fall.  Beliefs Become Reality W. Oz. [presumably a graffiti artist, conjuring the Wizard of Oz] 10/10/86

image0-007

image0-001

image0-009

image0-010

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , | 6 Comments »