The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

Posts Tagged ‘decembrie 1989 teroristii’

Oh, what a tangled web we weave…: Secretele din Crematoriul Cenușa

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on June 15, 2013

[documentary evidence in support of the publication entitled:  Bullets, Lies, and Videotape:  The Amazing, Disappearing Counter-Revolution of December 1989, strictly personal research, not for reproduction without prior author authorization] SEE ALSO http://www.scribd.com/doc/52568421/ORWELLIAN (Submitted to CIA’s PRB July 2006, cleared without redactions September 2006)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/05/18/colonel-ion-baciu-pe-20-12-89-la-orele-1010-la-crematoriu-a-venit-lt-col-voinea-dan-pe-care-l-cunosc-intrucit-inainte-a-lucrat-la-departmentul-securitatii-statului-directia-cercetari-penale/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/12/26/decembrie-1989-cc-ul-si-sibiu-dan-voinea-corneliu-pircalabescu-si-ilie-ceausescu-v-aurel-dragomir-si-victor-stanculescu/

According to former Prosecutor Voinea, he learned from an interrogation of Nicolae Ceausescu’s Interior Minister Tudor Postelnicu on Saturday 23 December 1989 about the incineration of the corpses of Timisoara demonstrators who had been killed by regime forces.  He says the next day, he had already formed a team from the Prosecutor’s office and, without specifying, an exact date, seems to suggest that shortly after, he and his team went to the Cenusa Crematorium.  The evening of the day he arrived there he claims to have arrested both Iosif Emilian (Zamfir), head of the cremation facility, and Gheorghe Ganciu, director for the administration of Bucharest cemeteries.

Atunci [Postelnicu] mi-a spus de morţii de la Timişoara, că au fost aduşi la Bucureşti la ordinal „trădătoarei” şi arşi la crematoriu. I-am luat declaraţia, i-am dat mandate de arestare şi l-am trimis în arestul Miliţiei Capitalei. Eram în ziua de 23 decembrie şi aflasem despre morţii de la Timişoara.  Probabil eraţi primul şi singurul care ştia de morţii Timisoarei Da, probabil. A doua zi, când s-au făcut echipele la Procuratură, am arătat declaraţia unui coleg. Îmi era şi frică, toată lumea se întrebă unde sunt morţii. Am hotărât împreună să mergem la Crematoriu. Am luat şi un caporal cu arma de la Cătălin Voicu…. Câţi muncitori erau?  Erau şapte ei şi cu femeia de serviciu, fiindcă şi pe ea au închis-o, opt. În seara aceea l-am arestat pe Iosif şi pe şeful său, unul Ganciu, care era şeful de la Administraţia Cimitirelor pe Capitală. Culmea, şi asta tot ofiţer de Securitate, colonel.  Generalul Voinea: Lui Iliescu i s-a făcut rău când a văzut dovezile | VIDEO > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/generalul-voinea-lui-iliescu-i-s-a-facut-rau-cand-a-vazut-dovezile-video-1016836.html#ixzz2WJCmdVlL

In court in March 1990 (see below), however, Iosif Emilian testified that “between 20 December 1989 and 10 January 1990, no one questioned me in relation to the operation to burn the corpses.”  Instead, he claimed that on 10 January 1990 he gave his first statement as a witness, on the 11th his residence was searched, on the 12th men from the Prosecutor’s office came and photographed the exterior and interior of the crematorium, and only on 13 January 1990 did he turn himself in at the General Prosecutor’s office and he was presented with a warrant for his arrest.

image0-001

image0

In court in March 1990 (see below), Gheorghe Ganciu testified that on 29-30 December 1989, he attempted to get in touch with General Jean Moldoveanu (new head of the police), and that on 7 January 1990, he was received by Moldoveanu and gave him a written report.

image0-002

image0-003

(Iosef Emilian-Zamfir’s statement of 10 January 1990 seems to corroborate what Ganciu said in court in March)

Moreover, in a statement from 21 January 1990 (see below), Marin Gostin tells a very different story of how officials in Bucharest found out on 22-23 December 1989 about the events at the Cenusa Crematorium, and it in no way involves Voinea and Postelnicu…

Petre Moraru, locțiitor al șefului IGM, who was found hanged in the jail’s toilet on 31 January 1990, suggested in his statements prior to his death that indeed on 23-24 December 1989 he had sought out the new Defense Minister General Nicolae Militaru

Ion Baciu, șef al Direcției Economice din IGM, told a similar story regarding 23-24 December 1989, in keeping with the Marian Gostin and Petre Moraru claims, but he also came with a significant claim about whom else he saw on 20 December 1989 at Crematoriul Cenusa…

image0-004image0

image0-001

from Ion Baciu’s hearing 12 March 1990 http://www.banaterra.eu/romana/files/procesul_de_la_timisoara_volumul_II.pdf

Baciu’s courtroom testimony (no reference made to his 23 January 1990 handwritten testimony above) was discussed by Vasile Surcel in the following article:

http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012122081426/Actualitate/Ion-Baciu-in-procesul-Timisoara-procurorul-Dan-Voinea-a-verificat-personal-pe-20-decembrie-1989-incinerarea-mortilor-la-Crematoriul-Cenusa.html

——————————————————————

Generalul Dan Voinea continuă să facă destăinuiri incendiare despre dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, demonstrând cum a fost împiedicat să le finalizeze

EVZ: Domnule general, cum aţi ajuns să instrumentaţi dosarele Revoluţiei? De ce dumneavoastră şi nu altul?
Dan Voinea:
Am făcut un fel de… „prestări de servicii” la Revoluţie! În 22 decembrie, când revoluţionarii au pătruns în CC, aceştia au găsit acolo demnitari de partid şi de stat. Postelnicu, Dincă şi alţii. Pe la ora 4 după masa cineva a dat un telefon la Procuratura Generală să vină un procuror ca să îi aresteze pe aceşti demnitari. Am fost desemnaţi noi, eu şi colegul meu Mircea Lubanovici. Probabil fiindcă eram cei mai tineri. Am plecat amândoi pe jos şi am ajuns la CC. Nu se mai putea intra pe poartă, era blocată, şi a trebuit să intrăm pe geam! Culmea era că tipul care organiza intrarea era chiar de la Miliţie. Îl ţineam minte fiindcă lucrasem cu el

Miliţian care trecuse de partea poporului, cum s-ar zice
Pe dracu, de partea poporului, nu au trecut niciodată de partea poporului… Dar ocupaseră tot spaţiul de acolo şi se ocupau de organizare. Cine intră, cine iese, cine rămâne în CC. Pe scări, erau unii care se ocupau de cei care aveau voie să meargă pe acolo.
Miliţianul ne-a prezentat şi am urcat pe acolo. Ne-au condus la etajul I, într- o cameră cu vestibul şi ne-au rugat să aşteptăm acolo. După un timp, a venit un revoluţionar cu o mitralieră atârnată de gât, însoţind un cetăţean. Mi-a spus că l-a adus pe Postelnicu. Dar acela nu era Postelnicu, ci o altă persoană! Abia a doua oară l-au nimerit şi l-au adus pe adevăratul Postelnicu.

Şi l-aţi arestat?
Pe 23, nu pe 22, fiindcă nu aveam la mine mandate de arestare. Atunci l-am audiat dar a început să se tragă şi Dan Iosif zbiera să nu aprindem ţigări că vom sări cu toţii în aer fiindcă erau scurgeri de gaze. Ţin minte că populaţia de sub balcon îi răspundea lui Iosif „Nu fumăm, nu fumăm, dar de-aicea nu plecăm!”

Cum a fost audierea lui Postelnicu?
Cu peripeţii. În primul rând, a doua zi când am venit la CC s-a tras în noi, ţin minte că mi-a căzut tencuiala în cap… La etajul I era un cadavru… Am parcurs culoarul principal în fugă cu gloanţele şuierând pe la urechi, că în filme. Când l-au adus pe Postelnicu l-am întrebat în primul rând cine trage. S-a jurat că nu sunt ai lui. Nu l-am crezut şi i-am spus că îl punem în geam.
Dacă nu se mai trăgea însemna că sunt ai lui, dacă se trăgea şi îl nimerea, însemna … că a avut dreptate! S-a agăţat de calorifer şi nu i-a mai dat drumul! A venit apoi un securist transpirat, cu arma mirosind a praf de puşcă, proaspăt folosită şi ne-a spus să îl întrebăm pe Postelnicu ce a adus din China. Abia atunci Postelnicu s-a liniştit şi a început să ne povestească.
Din „trădătorul” şi „trădătoarea” nu i-a scos pe soţii Ceauşescu. Toate declaraţiile lui sunt aşa. Atunci mi-a spus de morţii de la Timişoara, că au fost aduşi la Bucureşti la ordinal „trădătoarei” şi arşi la crematoriu. I-am luat declaraţia, i-am dat mandate de arestare şi l-am trimis în arestul Miliţiei Capitalei. Eram în ziua de 23 decembrie şi aflasem despre morţii de la Timişoara.

Probabil eraţi primul şi singurul care ştia de morţii Timisoarei
Da, probabil. A doua zi, când s-au făcut echipele la Procuratură, am arătat declaraţia unui coleg. Îmi era şi frică, toată lumea se întrebă unde sunt morţii. Am hotărât împreună să mergem la Crematoriu. Am luat şi un caporal cu arma de la Cătălin Voicu

Care Voicu? Parlamentarul?
Da, pe vremea aceea era căpitan la armată, la Transmisiuni parcă. S-a prezentat şi a zis că are sarcina să apere Procuratura. De cine, dracu ştia. Aşa a rămas el prieten cu procurorii. A fost un fel de gardă de corp pentru procurorul general Popovici şi apoi la Robu. Toţi care vroiau să intre la ei vorbeau cu Cătălin… Când era vorba de o arestare, ceva, el … trafica. Aşa a ajuns el în lumea asta…

Deci, Crematoriul…
Ne-am dus direct în biroul lui Iosif, şeful de acolo. Era doar o tipă acolo, secretară. Am găsit nişte dosare din care rezultă că directorul, Iosif ăsta, era ofiţer de securitate. Am mai găsit opt plicuri cu câte 2.000 de lei şi câte un angajament al fiecărui muncitor de la Crematoriul „Cenuşa” că nu va spune niciodată ce s-a întâmplat acolo, fiindcă era secret de stat. Am întrebat secretara cine mai era acolo, s-a schimbat la faţă şi mi-a spus că mai sunt doar muncitorii. I-am găsit închişi în camera unde sunt cuptoarele. Au stat acolo din data de 19 decembrie până în 27! Când am deschis uşa s-au luminat la faţă. Mi-au spus că au ars la două cuptoare supravegheaţi de Iosif şi de un alt ofiţer de la Securitate, unul Baciu.

Câte cadavre au ars?
Mi-au arătat, pentru fiecare mort trăseseră câte o linie, cu cuiul, pe perete. Erau 41 de linii…

Câţi muncitori erau?
Erau şapte ei şi cu femeia de serviciu, fiindcă şi pe ea au închis-o, opt. În seara aceea l-am arestat pe Iosif şi pe şeful său, unul Ganciu, care era şeful de la Administraţia Cimitirelor pe Capitală. Culmea, şi asta tot ofiţer de Securitate, colonel. De aceea primea ordine direct de la generalul Macri.

Era vreunul să nu fi fost ofiţer de Securitate?
Dracu ştie, vă daţi seama câţi or mai fi ars ăştia acolo şi nu ştie nimeni de ei… Am trimis dosarul finalizat la Timişoara. Au primit cu toţii condamnări, a fost primul meu dosar al Revoluţiei. Ciudat însă, o parte din cei implicaţi, cum au fost colonelul Moraru şi generalul Macri, au murit în arest.

Citiţi mai mult: Generalul Voinea: Lui Iliescu i s-a făcut rău când a văzut dovezile | VIDEO > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/generalul-voinea-lui-iliescu-i-s-a-facut-rau-cand-a-vazut-dovezile-video-1016836.html#ixzz2WJCmdVlL
EVZ.ro

——————————————————————–

http://dosarelerevolutiei.ro/volumul-203/

23.01.1990 Declaratie:  Colonel Ion Baciu, șef al Direcției Economice din IGM,

(my thanks to researcher Mircea Munteanu, formerly of the CWIHP at the Woodrow Wilson Center, for helping me with the following transcription)

Pe 20.12.89 la orele 1010 la crematoriu a venit Lt. Col. Voinea Dan [[proc mil — procuror militar]] din D.P.M., pe care-l cunosc intrucit inainte de activare, a lucrat la Departmentul Securitatii Statului, directia cercetari penale.

Era imbracat civil, insotit de un procuror militar in uniforma.  Au discutat cu o femeie, Geta, nu-i stiu numele care i-a spus:  “[[Bine]] ca ati venit.  Toata noaptea au ars aici si [[oamenilor]] le este teama.”  Nu am auzit alte vorbe.  Au discutat cu aceia femeie [[ca. –circa]] 15 minute dupa care au plecat.

Cred ca au fost trimisi acolo fie de Popovici, fie de Diaconescu, pentru a vedea cum decurge incinerarea.

Solicit sa fie audiati Popovici Nicolae, fost procuror general, Diaconescu Gh, adjunctul acestuia si cei doi procurori militari…

Iosif Emilian’s lawyer (in September 1991) indeed suggested the involvement of the Prosecutor General in giving the cremations legal cover/legitimacy, hence explaining the presence of Dan Voinea and his colleague at Crematoriul Cenusa on 20 December 1989 (he also references Geta on p. 725).  This is from the seventh volume of “Procesul de la Timisoara” available on the banaterra site.

image0-001

image0

But my use of the term “Orwellian” in the title of this paper is not only designed to capture Voinea’s uncanny ability to make definitive statements that are demonstrably wrong, to argue that black is white and white is black—from his denial of the use of gunfire simulators in December 1989, to his claim that the only “lunetisti” who acted after 22 December were from the Army, to his denial of the existence of weapons and (especially “vidia”) bullets not in the arsenal of the Army, to his denial of the existence of “terrorists,” to his denial that any military unit was attacked during the events, to his denial of the role of foreigners in the events….

I use the term “Orwellian” here as much to describe the ease with which he has gotten and gets away with errors, misunderstandings, and falsehoods that could easily be challenged, if not combated by his interlocutors in the Romanian media and intelligentsia.  For it is the fact that he has been able and is able to get away with all this that is truly “Orwellian” and that is indeed a tragedy for Romania’s citizens.  The tragedy is thus less the predictable “supply side” of the post-authoritarian lie, than the enthusiastic consumption and appetite for it.  This is why I believe, accurately I would argue, that “December 1989” long ago became more about post-Ceausescu Romania than about what happened in December 1989.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/10/05/%E2%80%9Corwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-9-orwellian-sanitywont-get-fooled-again/

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Revisiting the Myths of the Revolution: “Romania’s TV Revolution had only one side…everyone had been on it.”

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on April 20, 2013

Previous material on the same general topic (strictly personal views as always):

Revisiting the Myths* of the Romanian Revolution.  Part I:  The Hegemony of Conspiratorial and Postmodernist Explanations https://romanianrevolutionofdecember1989.com/revisiting-the-myths-of-the-romanian-revolution-part-i-the-hegemony-of-conspiratorial-and-postmodernist-explanations/

Myth 1:  The “Timisoara Syndrome” or the “False Timisoara Grave (the Paupers Cemetery)/Massacre” https://romanianrevolutionofdecember1989.com/revisiting-the-myths-of-the-revolution-part-ii-the-timisoara-syndrome-or-the-false-timisoara-grave-the-paupers-cemeterymassacre/

Myth 2:  The water is posioned!  (Apa este otravita!) https://romanianrevolutionofdecember1989.com/revisiting-the-myths-of-the-revolution-part-iii-the-water-is-poisoned-apa-este-otravita-dr-heyndrickxs-toxicology-report/

Myth 3:  The Romanian Television building is in danger, danger of an explosion!   (TVR e in pericol–Pericol de explozie!) https://romanianrevolutionofdecember1989.com/revisiting-the-myths-of-the-revolution-part-iv-the-romanian-television-building-is-in-danger-bomba-in-subsolul-televiziunii/

image0

“Romania’s TV Revolution had only one side…everyone had been on it.”

So told us Andrei Codrescu in a Harper’s Magazine article–“Big Chills:  My High School Reunion in Romania,” an apparent play on the 1983 reunion film, The Big Chill–published in November 1990 (see the link below for an online version).  Codrescu’s article is unintentionally a tour de force in relaying to English-language readers Securitate (the Romanian secret police of the communist era) disinformation regarding their role in December 1989.  I was, ironically, myself in the same city, Sibiu, during the same month (mid-late July 1990), and heard many of the same details and arguments from Romanians that Codrescu recounts in the article.  Of course, I have learned an awful lot since then…

https://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:R0rgBuN52mUJ:alina_stefanescu.typepad.com/files/big-chills-my-high-school-reunion-in-romania-by-andrei-codrescu-1.pdf+romania+big+chills+codrescu+one+side&hl=en&gl=us&pid=bl&srcid=ADGEESgdk_7CPbEjBWbb_Qu0X-f8DTaCv4LzfLkp32-9uQ0FM5IQBPrp55QzDOlUlRa8ATqFHD_zuf5-Duji83oZsMIOxFtpCGqm1v1-MUq52PRv6HSrazFkl6oYCZeVKT6N24DvX_by&sig=AHIEtbT7nr99RVabjfFfuNQpOD5okuapCA

There are many ways to disprove the myth that “Romania’s TV Revolution had only one side…everyone had been on it.”  I choose here one that has gone unmentioned inside Romania and in the English-language literature on December 1989–and one of which so few people appear to be aware:  the statements of senior military officials of a neighboring country attesting to the fact that Romania’s TV Revolution did not have only one side, but had an adversary, Securitate forces.  In fact, the Hungarian military relayed to the Romanian military the locations of Securitate transmitters, allowing the Romanian military to neutralize those facilities.

(26 December 1989 1730 GMT Budapest Domestic Service in Hungarian,FBIS-EEU-89-247, p. 39)

Colonel Gyorgy Keleti, head of the Hungarian People’s Army Press Department:

“…I would like to say that a progressive weakening of the Securitate has been experienced.  We ourselves can see this, because our radio searching and locating units which were in Hungary a few days ago were monitoring broadcasts from 31 Securitate radio centers–yesterday 19, and today only 5.  We of course put this data at the disposal of the Romanian military leadership.”

The Hungarian Defense Ministry repeated this claim in a statement released on 11 January 1990:

1990. január 11., csütörtök 18:55


A Honvédelmi Minisztérium közleménye (4. rész) (OS)
A kezdeti időszakban, amikor a diktátorhoz hű Securitate a
forradalom vérbe fojtására jelentős erőket vetett be, a Magyar
Néphadsereg speciális képzettségű rádióbemérő alakulatainak egy
részét átcsoportosította a magyar-román államhatár közelébe a
Securitate rádióállomásainak bemérésére, helyeinek meghatározására.
Ezeknek az adatoknak az átadásával, az adók bemért földrajzi
helyeinek megjelölésével feltehetően segítséget nyújtott a Magyar
Néphadsereg a Securitate-bázisok felszámolásában, megsemmisítésében.
Szinte napról napra érzékelhető volt ezek számának csökkenése, ami a
magyar szakértők szerint arról tanúskodott, hogy a diktátorhoz hű
erők törzseit a román hadsereg folyamatosan számolja fel. Ezt
példázza, hogy a december 26-án nyilvánosságra hozottak szerint
24-én még 31, 25-én már 19 és 26-án csupán öt
Securitate-rádióközpont működését rögzítették és mérték be a magyar
rádiófelderítő és bemérő alegységek.

 

and Ferenc Karpati, Hungarian Defense Minister at the time of the Romanian Revolution of December 1989, maintained this claim in an article published in Historia in 2000:

Ferenc Karpati:  “A Securitate erői ellen hosszú, küzdelmes harcot folytattak a hadsereg és a forradalom más erői. Felszámolásuk érdekében a Magyar Honvédség speciális képzettségu rádióbemérő egységeinek egy részét átcsoportosítottuk a román államhatár közelébe, s így sikerült rádióállomásaikat bemérni, álláshelyeiket pontosan meghatározni. Az adatok átadásával jelentősen elősegítettük a Securitate-bázisok felszámolását.”  KÁRPÁTI FERENC: A román forradalom és Magyarország, 1989. Egy volt miniszter emlékezése

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Let’s Go to the Videotape (IV) “Instead of denying access to the rest of the tunnels…the authorities now deny their very existence” (Ted Koppel, Bucharest, Romania, March 1990)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on June 24, 2011

[ca intotdeauna e vorba de un punct de vedere STRICT PERSONAL]

I know of no better metaphor for what has happened to research on the Romanian Revolution of December 1989 than Ted Koppel’s surreal experience in Bucharest in early 1990 recounted below.

from 2 April 1990, ABC News Special.  The Koppel Report:  Death of a Dictator.

Monday, March 5 (1990). 

Bucharest.  Among the many art forms that have atrophied during the past 45 years in Romania, is that of dissembling.  Confronted by questions they don’t like, a number of military officers and officials whom we encountered, simply lied.  Stupid lies; the kind that speak of a society in which no one ever dared to question an official pronouncement.

We had requested a tour of the complex of tunnels that radiate out from beneath the old Communist Party Central Committee building in Bucharest.  An army colonel escorted us along perhaps 50 yards of tunnel one level beneath the ground and the pronounced the tour over.  I asked to be shown the second and third levels, videotape of which had already been provided us by some local entrepreneurs.  “There is no second or third level,” said the colonel.  I assured him that I had videotape of one of his own subordinates, who had escorted us on this tour, lifting a toilet that concealed the entrance to a ladder down to the next level of tunnels.  The colonel went off to consult with his man.  When he came back he said, “my officer says he’s never seen you before.”  “True,” I replied, but then I’d never said he had, only that we were in possession of the videotape I’d described.  “There are no other tunnels,” said the colonel.

Ted Koppel, “Romanian Notebook.  The week Lenin got the hook.” The Washington Post, 13 March 1990, A25.

The former military prosecutor, General Dan Voinea, claims no unusual munitions were used in December 1989–most certainly not explosive dum-dum bullets–and yet when told that videotape exists to the contrary Let’s Go to the Videotape! (I) “To the Army it’s confirmation that they’ve been dealing with a specially-trained force…because it’s the type of bullet they’ve never seen before” (ITN UK Television, Timisoara Romania, December 1989) (plus Irish Television, The Tragic Fate of Florica Sava)


Romania’s intellectuals and journalists–not to mention Romanianists abroad–repeat Voinea’s claim:  “there were no unusual munitions, no explosive dum-dum bullets used in December 1989.”

The former military prosecutor, General Dan Voinea, claims there were no “terrorists” in December 1989–most certainly not “foreign terrorists”–and yet when told that videotape exists to the contrary Let’s Go to the Videotape! (II) (Romania December 1989) Was the Press of the Time Really So Wrong (about the “terrorists”)?

Romania’s intellectuals and journalists–not to mention Romanianists abroad–repeat Voinea’s claim:  “there were no terrorists and definitely no foreign terrorists in December 1989.”

The former military prosecutor, General Dan Voinea, claims there was nothing unusual about the tunnels beneath Bucharest in December 1989–just what you would normally find, tunnels for sewage, water supply, and electricity and thus they couldn’t have been used by the non-existent “terrorists”–and yet when told that videotape exists to the contrary Let’s Go to the Videotape! (III) (BBC1 December 1989) A Labyrinth of Lies

Romania’s intellectuals and journalists–not to mention Romanianists abroad–repeat Voinea’s claim:  “there were no secret tunnels beneath Bucharest, just the normal tunnels you would find under any large city, and so they couldn’t have been used by the “terrorists” because the “terrorists” didn’t exist.”

———————————————————————————————————————————————————————–

So can you imagine what Romania’s intellectuals and journalists–not to mention Romanianists abroad–would say about the claims made in an article from 1990 talking about a secret underground river in one tunnel and inflatable boatsoh what cheap disinformation put out by TVR, by Ion Iliescu and those who seized power, how ridiculous, how gullible, how manipulative…of course, since the beginning of time the strategy of those thirsting for power is to create an imaginary enemy, then say he operates at night and operates beneath the earth, the epitome of evil…so would go the “sophisticated” postmodern deconstruction of such a claim…without any apparent need to confirm whether or not there was any basis to this “rumor”…instead just eliminate it out of hand…

After all, what had Dan Voinea said about such things:  He had inspected the tunnels himself and could assure people that what was in question was a simple canal for drinking water!  He thus could state unambiguously that other claims are a lie.

Dan Voinea despre “tunelurile secrete ale mincinosilor”  (un extras dintr-un interviu luat de catre Romulus Cristea in decembrie 1005)  http://rcristea.blogspot.com/2007/11/nici-simulatoare-de-tragere-nici.html:

Tunelurile secrete ale mincinosilor
– Ani de zile s-a tot vorbit despre tunelurile secrete pline de teroristi care ieseau si ucideau oamenii de pe strada sau din diverse institutii… Exista vreo marturie credibila, vreun document?
– Nu putem califica aceste informatii nici macar ca tinand de domeniul legendei. E o minciuna! O alta minciuna! Bucurestiul, ca de altfel toate marile orase, e brazdat subteran de tot felul de tuneluri, unele pentru canalizare, gospodarirea apei, electricitate si alte scopuri. De altfel, Capitala are in subteran tuneluri realizate in urma cu sute de ani. Aceste tuneluri nu au constituit adaposturi pentru teroristi. Recent, am participat la o reconstituire pe teren, la asemenea asa-zise tuneluri secrete folosite de teroristi. Era un simplu canal pentru distribuirea apei potabile. Deci am constatat ca a fost vorba de o minciuna.
—————————————————————————————————————————————-
Let us return to the revelations of the group that explored those tunnels in December 1989, however:

Cai de navigatie secrete sub Bucuresti

La 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se circula cu barca

La 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se circula cu barca. E vorba de culoare betonate, cu latimea de aproximativ doi metri, prin care curge un rau subteran adanc de un metru. Cu apa curata. Debitul raului secret e aproximat la 1,5 metri cubi pe secunda. La intrare, aceste cai navigabile care stabat Capitala sunt utilate cu barci pneumatice. Informatiile ne-au fost furnizate de Dan Falcan, seful sectiei de istorie a Muzeului Municipiului Bucuresti. Istoricul a cules toate datele existente despre catacombele Bucurestilor, mai vechi si mai noi, si le-a pus cap la cap pentru a-si face o imagine asupra istoriei orasului.

(IMG:http://news.softpedia.com/images//news/1913_6.jpg)

Capitala Romaniei are o traditie de secole in materie de tainite si coridoare secrete. Din datele pe care le detin istoricii, primele coridoare subterane demne de luat in seama au fost beciurile producatorilor de vinuri. Acestea aveau zeci de metri si erau atat de largi incat se circula cu carele. In secolul al XIX-lea au aparut edificiile care aveau tuneluri de refugiu, cum e tunelul care leaga Palatul Ghica Tei de Manastirea Plumbuita, lung de mai bine de un kilometru. In nordul Parcului Cismigiu, Biserica Schitu Magureanu e legata prin subterane de Palatul Cretzulescu .

Sub Palatul Golescu, situat langa stadionul Giulesti, a fost depistat un coridor subteran care da inspre lunca Dambovitei . Coridorul a fost folosit si de Tudor Vladimirescu. “De pe la 1826 ne-au ramas
cateva relatari care ne dau o imagine asupra catacombelor de sub capitala Tarii Romanesti. La acea vreme haiduceau in zona vestitii Tunsu si Grozea. Timp de multi ani, ei au bagat spaima in boierii din Bucuresti, in special in cei care aveau casele in zona actualei sosele Panduri. Ii calcau mereu, iar poterele nu puteau face nimic. Desi reuseau sa ii localizeze si sa-i incercuiasca, cand sa puna mana pe ei haiducii dispareau “intrand in pamant”, adica coborau in subteran. Astazi putem afirma ca sub aceasta sosea erau o multime de coridoare subterane, late de trei metri si inalte de doi metri. Dar toate datele acestea au palit atunci cand am intrat in contact cu alte informatii recente. Labirintul subteran vechi al orasului pare neinsemnat pe langa cel construit din ordinul lui Ceausescu. Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat in subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat la Romaniei, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolae Grigoras, de la unitatea speciala de lupta antiterorista. Ei au intrat in aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, impreuna cu un grup de genisti si pirotehnisti”, explica muzeograful Dan Falcan.

Conform relatarii militarilor, la subsolul cladirii au gasit un tunel, nu prea lung, care coboara intr-un fel de cazarma. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducand chiar pana la etajul II al cladirii. Pe un alt culoar se poate ajunge la un buncar mai larg, la 7 metri adancime. Se trece apoi de o usa blindata si se ajunge la un apartament spatios, la adancimea de 9 metri. Militarii au cautat apoi camera in care se afla sistemul de ventilatie si s-au trezit pe un nou culoar. Dupa ce au strabatut aproximativ 30 de metri au gasit o nisa cu o lada mare, in care erau 16 barci din cauciuc, cu pompe de umflare.

from 2 April 1990, ABC News Special.  The Koppel Report:  Death of a Dictator.


Dupa alti 20 de metri militarii au observat ca peretii tunelului au alta culoare, sunt mai noi si sunt acoperiti cu un fel de rasina sintetica. Dupa inca 10 metri culoarul se infunda. Chiar la capat se afla un piedestal din lemn pe care era asezat un capac de WC. Au ridicat capacul iar sub el au gasit un chepeng de fier. L-au ridicat si au gasit… un rau cu apa curata, care curge intr-o matca artificiala din beton. Are latimea de circa 1,5 metri si adancimea de aproximativ un metru. Raul se afla la aproximativ 12 metri sub platforma Pietei Revolutiei . Cele 16 barci erau folosite de fapt pentru acesta cale de navigatie.

from 2 April 1990, ABC News Special.  The Koppel Report:  Death of a Dictator.

Albia amenajata are pe lateral bare metalice facute pentru oprirea sau impulsionarea barcilor. “In opinia militarilor, raul secret duce catre un lacurile din afara orasului, in nord, si Dambovita, in sud-est” , subliniaza Falcan. Ofiterii au vorbit insa de existenta unui alt canal similar, la capatul unui alt tunel, precum si de un sistem de inundare a labirintului, pe sectiuni. In cazul in care un eventual fugar e urmarit, el poate inunda portiuni de tunel in spatele lui pentru a opri urmaritorii. A mai fost gasita o gura de iesire din labirint in curtea interioara a fostului CC, de unde, printr-o retea de canale, se poate intra in canalizarea orasului, de unde se poate iesi catre Dambovita. Reteaua are guri de iesire in Palatul Regal, Biserica Cretzulescu si magazinul Muzica. “In urma unor cercetari ulterioare a reiesit ca ramificatiile subterane au corespondenta cu circa 80 de obiective din Bucuresti, cum ar fi cladirea ASE, Casa Enescu, Opera Romana etc. Subliniez, relatari sunt ale unor ofiteri din cadrul armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neaga existenta acestor cai de navigatie secrete, dar cand am incercat sa le exploram, nu ni s-a permis pe motiv ca… nu se poate”. Despre aceste galerii ale lui Ceausescu ne-a vorbit si Radulescu Dobrogea, presedintele asociatiei Ecocivica, fost inspector de mediu in Primaria Capitalei, omul care s-a ocupat multi ani de panza freatica a orasului. El sustine ca stie de aceste galerii ale lui Ceausescu si ca apa limpede care curge prin ele este panza freatica de sub oras.

Administratorii Senatului au vazut numai intrarea in catacombe

“Pot sa va spun ca am auzit despre aceste lucruri, dar nu le-am vazut. Exista o cale de comunicatie subterana care pleaca din Senat catre Piata Revolutiei, o cale care pleaca de la Palatul Regal catre Piata si inca una, tot din Palatul Regal, catre Biserica Cretzulescu. Intrarile in aceste cai de acces le-am vazut, dar unde se opresc, nu stiu, nu este treaba noastra sa cotrobaim pe acolo”, ne-a declarat inginer Constantin Bratu, directorul tehnic al administratiai cladirii Senatului Romaniei.

Sorin Golea (Libertatea 2005)

—————————————————————————————————————————————————————————–

Voinea’s conclusions have been enshrined, in fact sacralized, as the centerpiece of the Chapter on December 1989 of the Final Report of the Presidential Commission for the Study of the Communist Dictatorship in Romania, also known as the Tismaneanu commission after its chairman, Vladimir Tismaneanu.

(Dan Voinea este slavit de catre Sorin Iliesiu asa: Justiţia română a dovedit diversiunea “teroriştii” şi nu a găsit nici un terorist printre morţi, răniţi sau arestaţi. D-l gen. Dan Voinea spune clar: “Teroriştii nu au existat. S-a minţit pentru a-i ascunde pe adevăraţii criminali”….Rechizitoriul Justiţiei române, spiritul acestora regăsindu-se în Raportul [Raport Final CPADCR]…)

http://www.acum.tv/articol/7423/

Prin televiziune s-au făcut majoritatea diversiunilor, cea mai eficientă fiind reprezentată de „pericolul de moarte” omniprezent întruchipat de „teroriştii fideli dictatorului Ceauşescu”; acesta a fost arestat în 22 decembrie, într-o unitate militară din Târgovişte. Pericolul părea total credibil întrucât în perioada 22-27 decembrie au fost înregistraţi 942 de morţişi mii de răniţi. Majoritatea au fost ucişişi răniţi pe străzile din centrul capitaleişi al altor oraşe martirizate ca urmare a acestei diversiuni. Ulterior nu a fost acuzatşi judecat nici un terorist. (p. 625)

http://www.scribd.com/doc/35934916/Raport-Final-Cpadcr

————————————————————————————————————————————————

Vladimir Tismaneanu wrote on 18 May:  “I remember the documentary of Ted Koppel perfectly”

Vladimir Tismaneanuspune:

Imi amintesc perfect documentarul lui Ted Koppel

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/scoala-falsificarii-ion-iliescu-si-spiritul-revolutiei-din-1989/

Related topics…no doubt “perfectly recalled”:

decembrie 1989, CC-ul, si Sibiu: Dan Voinea, Corneliu Pircalabescu, si Ilie Ceausescu v. Aurel Dragomir si Victor Stanculescu

Timisoara si Mostenitorii Revizionismului Securist (despre Grigore Cartianu la IICCMER)

Marturii (intre 1990 si 1992) din zilele fierbinte in CC-ul (decembrie 1989): Doru Teodor Maries, Mircea Boaba, Sergiu Tanasescu, si Ernest Maftei  (Teodor Maries)

Constantin Isac intre 14 si 22 decembrie: dinamovist de judo la Iasi, prezent in zona “Crematoriului Cenusa,” si martor in Piata Universitatii…

Cine este Constantin Isac (“martor la moartea lui Trosca”)?

To understand how it is that Tismaneanu, who warns or criticizes others about consuming former Securitate disinformation, nevertheless praises Grigore Cartianu’s writings on December 1989 (strongly influenced by the previous work of Alex Mihai Stoenescu), is oblivious to the fact that Dan Voinea has erased the Securitate’s primary responsibility for the post-22 December bloodshed, and ignores (or is ignorant of) the fact that Doru Maries testified on behalf of the former head of the Securitate at Iulian Vlad’s trial in 1991 and gave an interview to the Securitate mouthpiece Europa absolving the Securitate of responsibility for the post-22 December bloodshed, praising Ceausescu as “A GREAT PATRIOT,” and claiming foreign agents were responsible for Ceausescu’s overthrow, or that one of the star members of Asociatia 21 decembrie, Constantin Isac, claims to have been present in Iasi, outside the Cenusa crematorium, and in University Square between 14-22 December (!) and also gave interviews to Angela Bacescu of Europa in 1991 absolving the former Securitate of responsibility for the post 22 December bloodshed, please refer to my Fall 1999 East European Politics and Societies article “The Uses of Absurdity” which explains how it happened (and continues to happen!) and gives numerous examples:   https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/the-uses-of-absurdity-romania-1989-1999/

————————————————————————————————————————————————————————————————————-

Posted in decembrie 1989, raport final, Uncategorized | Tagged: , , , , , , , , , , , | 2 Comments »

Let’s Go to the Videotape! (III) (BBC1 December 1989) A Labyrinth of Lies

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on May 15, 2011

According to former Military Prosecutor, General Dan Voinea, whose claims form the foundation of the Chapter on December 1989 in the Final Report of the Presidential Commission for the Study of the Communist Dictatorship in Romania (CPADCR), also known as the Tismaneanu Commission after its president Vladimir Tismaneanu, there was nothing special about the tunnels found beneath Bucharest in December 1989–they were merely for sewage, water supply, and electricity, and could not have been used by “the terrorists” since, just like unusual munitions (for example, explosive dum-dum bullets), these most definitely did not exist….

However, according to videotape from December 1989, ventilation/oxygen filtration systems (not to mention an elevator to a bunker, fully-stocked refrigerators, gas masks, etc. see below screen captures from French TV–seems those may have been taken from BBC1 Michael Stewart’s report from 27 December 1989 below) happened to turn up in what Voinea claims are the typical underground tunnels that span beneath any large city…

Tunelurile secrete ale mincinosilor
– Ani de zile s-a tot vorbit despre tunelurile secrete pline de teroristi care ieseau si ucideau oamenii de pe strada sau din diverse institutii… Exista vreo marturie credibila, vreun document?
– Nu putem califica aceste informatii nici macar ca tinand de domeniul legendei. E o minciuna! O alta minciuna! Bucurestiul, ca de altfel toate marile orase, e brazdat subteran de tot felul de tuneluri, unele pentru canalizare, gospodarirea apei, electricitate si alte scopuri. De altfel, Capitala are in subteran tuneluri realizate in urma cu sute de ani. Aceste tuneluri nu au constituit adaposturi pentru teroristi. Recent, am participat la o reconstituire pe teren, la asemenea asa-zise tuneluri secrete folosite de teroristi. Era un simplu canal pentru distribuirea apei potabile. Deci am constatat ca a fost vorba de o minciuna.

http://rcristea.blogspot.com/2007/04/subteranele-oraului.html

—————————————————————————————————————————————————————————————

The press of 1990 and later has told us of these tunnels and their features–including the ventilation/oxygen filtration systems–now confirmed by video, for many years.

“Echipa lui Gh. Grigoras “curata” in continuare subsolul ajungind la alta instalatie de aerisire.  Filtre de aer ultramoderne, oxigen din belsug, ba chiar o mica… fabrica de oxigen, aflata la perfecta stare de functionare.  Instalatia de ventilatie e super-sofisticata, iar dubla ei functionalitate consta in posibilitatea folosirii traseului secret pe care il ofera.  Prin tunelele de ventilatie…”

“Labirintul subteran vechi al orasului pare neinsemnat pe langa cel construit din ordinul lui Ceausescu. Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat in subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat la Romaniei, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolae Grigoras, de la unitatea speciala de lupta antiterorista. Ei au intrat in aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, impreuna cu un grup de genisti si pirotehnisti”, explica muzeograful Dan Falcan. Conform relatarii militarilor, la subsolul cladirii au gasit un tunel, nu prea lung, care coboara intr-un fel de cazarma. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducand chiar pana la etajul II al cladirii. Pe un alt culoar se poate ajunge la un buncar mai larg, la 7 metri adancime. Se trece apoi de o usa blindata si se ajunge la un apartament spatios, la adancimea de 9 metri. Militarii au cautat apoi camera in care se afla sistemul de ventilatie si s-au trezit pe un nou culoar.”

Sorin Golea (Libertatea 2005)

___________________________________________________________________________________________________

for older posts on this topic, see for example…

decembrie 1989: Doar despre CC-ul, tuneluri, subterane, “trupa speciala” (MI-securisti), si “sportivi” la Clubul Dinamo (dinamovisti)

O minciuna dejucata de o jumatate de adevar…(lipseste adevarul despre teroristii)

https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/11/20/doar-despre-tuneluri-buncare-ziduri-duble-si-subterane-decembrie-1989/

“O reţea de tuneluri, considerată ultra-secretă, străbate Capitala şi uneşte puncte strategice din oraş.”

http://www.tvr.ro/articol.php?id=96287

Mirel Curea, nr. 317, 9 iulie 1993, p. 3

WHY, OF WHY SO MANY YEARS AFTER DO WE NOT KNOW THE TRUTH ABOUT DECEMBER 1989 (DE CE NU STIM ADEVARUL DESPRE DECEMBRIE 1989?)

THE ANSWER CAN BE FOUND IN A PASSING COMMENT OF MIREL CUREA’S IN THIS JULY 1993 ARTICLE:

“Pentru a nu se crea probleme cu implicatii diplomatice internationale, nu insistam asupra acestei ultime etape.”

(In order not create any problems with international diplomatic implications, we won’t insist [upon discussing] this final stage [involving the role of foreign states]”

“ORWELLIAN…POSITIVELY ORWELLIAN:” PROSECUTOR VOINEA’S CAMPAIGN TO SANITIZE THE ROMANIAN REVOLUTION OF DECEMBER 1989 (Part Seven, Foreign Involvement)

(Romania decembrie 1989) “Asta nu este pentru urechile publicului…”: despre teroristii, Planul Z-Z, si arme Stecikin


https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/21/marturii-intre-1990-si-1992-din-zilele-fierbinte-in-cc-ul-decembrie-1989-doru-teodor-maries-mircea-boaba-sergiu-tanasescu-si-ernest-maftei/

https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/23/joc-pe-calculator-versiunea-lui-dan-voinea-a-durat-pana-in-mijlocul-ianuariei-1990-despre-razboiul-radio-electronic-autohton-din-decembrie-1989-bonus-les-souterrains-de-bucarest-ja2-20h/

https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/12/constantin-isac-intre-14-si-22-decembrie-dinamovist-de-judo-la-iasi-prezent-in-zona-crematoriului-cenusa-si-martor-in-piata-universitatii/

https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/10/dinamoviada-iasi-decembrie-1989-si-sportivi-in-treninguri-cu-acelasi-de-tip-geanta-cazati-la-unirea-traian-si-moldova/

http://www.ina.fr/histoire-et-conflits/revolutions-et-coups-d-etat/video/CAB89054565/les-souterrains-de-bucarest.fr.html

Les souterrains de Bucarest

JA2 20H – 27/12/1989 – 01min55s
385 vues

Reportage sur le réseau souterrain de Bucarest, véritable ville parallèle créee par Ceausescu pour assurer sa défense et où se sont réfugiés les rebelles de la Securitate, la police secrète du régime, après la chute du dictateur. – Soldat roumain explorant un souterrain l’arme au poing. Soldat ouvrant une porte d’un coup de botte. GP Visage du soldat tendu par la peur de se trouver face à face avec un agent de la Securitate. Soldat prenant un ascenseur qui les ammène dans le bunker personnel du dictateur Ceausescu. Restes d’un repas sur la table. Réfrigérateur plein de viande. Soldat fouillant un agent de la Securitate qui vient d’être arrêté dans un tunnel du réseau souterrain. On examine ses papiers. GP Oranges découvertes sur lui, indice supplémentaire confirmant son appartenance à la Securitate. Soldat explorant un tunnel le long duquel s’écoule une rigole d’eau.

…dar ce spune Dan Voinea http://rcristea.blogspot.com/2007/11/nici-simulatoare-de-tragere-nici.html:

(pentru mai multe minciuni ale lui Dan Voinea va rog sa consultati capitolul despre “decembrie 1989” din Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România–scris de catre Vladimir Tismaneanu, Ruxandru Cesereanu, Sorin Iliesiu, si altii…despre Voinea si Raportul Final sunt multe de spus https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/18/raport-final-si-revolutia-reciclare-sau-rotatia-de-texte/ , https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/09/28/orwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-one-groundhog-day/ , https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/09/28/%E2%80%9Corwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-2/ )

Arhitectul bucurestean Camil Roguski, fost angajat al Ministerului Afacerilor Externe, dar si la Unitatea de întretinere si decorare a palatelor prezidentiale din perioada ceausista a fost unul dintre putinii civili care au avut privilegiul sa vada si sa participe la cartografierea, la construirea si decorarea unor tuneluri secrete din mai multe localitati

Cum se „teleporta” Ceausescu

În perioada 1970-1975, Calea Victoriei a fost blocata. Se efectuau lucrari la un tunel care facea legatura între Comitetul Central, Muzeul de Arta si Sala Palatului. Arhitectul Roguski isi aminteste ca : „Era un tunel elegant, foarte bine realizat, cu toate dotarile necesare. Era astfel construit, cu sursa de apa proprie, încât în cazuri de urgenta, se putea ramâne la interior cel putin trei zile fara interventii exterioare. Ceusescu venea de la CC, direct în loja de la Sala Palatului, prin tunel, fara paza, lucru care îi contraria pe multi care nu îl vedeau traversând Calea Victoriei. La Revolutie, soldatii consemnati aici au început sa iasa la suprafata si au fost luati drept teroristi. Trebuie cunoscut faptul ca toate clsdirile catalogate strategice din Bucuresti aveau buncare antiatomice sau antiaeriene construite foarte bine (chiar placate cu placi de plumb)”. Buncare de acest gen exista la Ministerul Afacerilor Externe (folosit pâna prin anii 1950 ca depozit de valori, pentru decoratii nemtesti si românesti), Ministerul Apararii Na]ionale, Palatul Victoria, Palatul Cotroceni, fostul Comitet Central etc. La Casa Poporului au fost construite doar doua masive buncare antiatomice si exista o retea de legaturi prin tuneluri spre anumite zone. Arhitectul a refuzat sa ofere alte amanunte, argumentând ca „anumite persoane ar fi deranjate”, multe constituie secrete de stat dar, subliniind ca exista foarte multe legende, fara fundament, legate de aceasta constructie.

„Sub fostul CC exista mai multe cai de acces, la nivelul subsolului doi. In decembrie 1989, tunelul care era liber, accesat cu un lift personal ,si care ar fi trebuit sa-i asigure iesirea lui Ceusescu trecea pe sub CC, CC-UTC, Bdul Magheru, Intercontinental si facea legatura cu tunelurile tehnice de langa statia de metrou <<Universitate>>. Nu este un secret ca majoritatea statiilor de metrou au fost astfel construite încât sa poata fi folosite ca adaposturi antiatomice. Sub tunelul propriu – zis exista o retea de buncare si tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un paienjenis sub Bucuresti. Prin aceste tuneluri se poate circula comod cu un anumit mijloc de transport electric. Se putea ajunge, urmând paralel traseul metroului, pâna la Palatul Primaverii unde exista un buncar central, de coordonare strategica . Din acest buncar, legatura era un tunel secret la care a lucrat, timp de trei ani, prin anii 80, o echipa de mineri de la Petrila. Legatura subterana ajungea la o amenajare de la Lacul Herastrau unde exista permanent o salupa rapida pregatita sa-l transporte pe un alt mal si unde astepta o masina cu destinatia Clinceni – aerodrom. Daca Ceausescu ajungea în subteranele de sub CC, avea posibilitea sa ajunga, foarte usor si rapid, în orice punct de la periferia Capitalei”, a precizat Roguski. Conform documentelor de arhiva si a marturiilor militarilor, de asigurarea securitatii la tunelurile din zona CC (adapost pentru conducerea PCR) se pare ca se ocupa direct, in acea perioada, generalul Ioan Geoana, seful Apararii Civile, tatal lui Mircea Geoana, actualul presedinte PSD.

buncarele au fost descoperite “destul de tirziu…dupa 24 decembrie”

image-5image-3

U.S.L.A.C.

Sergiu Tanasescu (medicul echipei de fotbal Rapid Bucuresti) = S.T.
Ion K. Ion (ziarist, Cuvintul) = I.I.

I.I.: S-a vinturat prin presa ideea prezente unor teroristi straini…

S.T.: Imi veti ingadui sa nu ma priveasca aceasta problema ea tine de competenta
istoriei. De acord?

I.I.: O.K.

S.T.: Pe un terorist l-am prins chiar eu, mina mea. Avea 26 de ani si doua
legitimatii, una de student in anul IV la Drept si alta data de Directia a V-a
U.S.L.A.C. Unitati Speciale de Lupta Antiterorista si Comando. Era drogat. Am
gasit asupra lui si a altor teroristi un fel de cicolata, tipul “Pasuma” si
“Gripha”. Era un drog extraordinar de puternic ce dadea o stare de euforie,
axata insa pe agresivitate si distrugere, si o independenta fata de somn de cel
putin 10 zile. Aveau un armament supersofisticat, cu infrarosii, cu sistem de
auzire la distanta etc. Am capturat o arma din asta si am tras trei gloante
intr-o tinta aflata la vreo suta de metri. Arma n-avea nici un recul si,
controlind apoi, am constatat ca toate cele trei gloante se infipsesera unul in celalalt. Ne-am facut si
noi treaba apoi cu pusca asta pina s-a terminat munitia.

I.I. : Ce se intimpla cu teroristii prinsi?

S.T.: Noi i-am predat organelor de procuratura militara. Pe foarte multi i-am
prins in primele zile, identitatea lor fiind stabilita de mai multi, de
colonelul Octavian Nae, Constantin Dinescu (unchiul lui Mircea), Guse, dar mai
ales Vlad care strig la prinsii astia ca de ce nu i-au ascultat ordinul sa se
predea, ei faceau pe sfintii, dar teava armei era inca destul de calda de la
ispravile lor. Dupa ce suportau interogatoriul acesta sumar, celor mai multi li
se dadea drumul.

I.I.: De ce?

S.T. Asa ordona Vlad. Pe 22 decembrie am prins un maior de securitate care a
fost dezarmat si pus in libertate, a doua zi l-am prins din nou, i-am luat
armamentul si munitia si iarasi Vlad a garantat pentru el, numai ca a treia zi
l-am prins din nou. Ne-am enervat si atunci i-am arestat pe toti, inclusiv pe
Vlad si pe colonelul Nae, cu atit mai mult cu cit pe ultimul il surprinsese o fata de a noastra la subsol I,
unde era Termoficarea, transmitind nu stiu ce la un aparat de emisie-receptie.

I.I.: Cum si cind au fost descoperite buncarele?

S.T.: Destul de tirziu, in orice caz dupa 24 decembrie. Unele intimplator, cele
mai multe insa datorita insa a doi indivizi….

(Sergiu Tanasescu, cu Ion K. Ion, “Dinca si Postelnicu au fost prinsi de pantera
roz!” Cuvintul, nr. 9 29 martie 1990, p. 15.)

se pare ca acesti doi indivizi au fost “maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolae Grigoras, de la unitatea speciala de lupta antiterorista”…

Cai de navigatie secrete sub Bucuresti

La 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se circula cu barca

La 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se circula cu barca. E vorba de culoare betonate, cu latimea de aproximativ doi metri, prin care curge un rau subteran adanc de un metru. Cu apa curata. Debitul raului secret e aproximat la 1,5 metri cubi pe secunda. La intrare, aceste cai navigabile care stabat Capitala sunt utilate cu barci pneumatice. Informatiile ne-au fost furnizate de Dan Falcan, seful sectiei de istorie a Muzeului Municipiului Bucuresti. Istoricul a cules toate datele existente despre catacombele Bucurestilor, mai vechi si mai noi, si le-a pus cap la cap pentru a-si face o imagine asupra istoriei orasului.

(IMG:http://news.softpedia.com/images//news/1913_6.jpg)

Capitala Romaniei are o traditie de secole in materie de tainite si coridoare secrete. Din datele pe care le detin istoricii, primele coridoare subterane demne de luat in seama au fost beciurile producatorilor de vinuri. Acestea aveau zeci de metri si erau atat de largi incat se circula cu carele. In secolul al XIX-lea au aparut edificiile care aveau tuneluri de refugiu, cum e tunelul care leaga Palatul Ghica Tei de Manastirea Plumbuita, lung de mai bine de un kilometru. In nordul Parcului Cismigiu, Biserica Schitu Magureanu e legata prin subterane de Palatul Cretzulescu .

Sub Palatul Golescu, situat langa stadionul Giulesti, a fost depistat un coridor subteran care da inspre lunca Dambovitei . Coridorul a fost folosit si de Tudor Vladimirescu. “De pe la 1826 ne-au ramas
cateva relatari care ne dau o imagine asupra catacombelor de sub capitala Tarii Romanesti. La acea vreme haiduceau in zona vestitii Tunsu si Grozea. Timp de multi ani, ei au bagat spaima in boierii din Bucuresti, in special in cei care aveau casele in zona actualei sosele Panduri. Ii calcau mereu, iar poterele nu puteau face nimic. Desi reuseau sa ii localizeze si sa-i incercuiasca, cand sa puna mana pe ei haiducii dispareau “intrand in pamant”, adica coborau in subteran. Astazi putem afirma ca sub aceasta sosea erau o multime de coridoare subterane, late de trei metri si inalte de doi metri. Dar toate datele acestea au palit atunci cand am intrat in contact cu alte informatii recente. Labirintul subteran vechi al orasului pare neinsemnat pe langa cel construit din ordinul lui Ceausescu. Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat in subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat la Romaniei, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolae Grigoras, de la unitatea speciala de lupta antiterorista. Ei au intrat in aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, impreuna cu un grup de genisti si pirotehnisti”, explica muzeograful Dan Falcan.

Conform relatarii militarilor, la subsolul cladirii au gasit un tunel, nu prea lung, care coboara intr-un fel de cazarma. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducand chiar pana la etajul II al cladirii. Pe un alt culoar se poate ajunge la un buncar mai larg, la 7 metri adancime. Se trece apoi de o usa blindata si se ajunge la un apartament spatios, la adancimea de 9 metri. Militarii au cautat apoi camera in care se afla sistemul de ventilatie si s-au trezit pe un nou culoar. Dupa ce au strabatut aproximativ 30 de metri au gasit o nisa cu o lada mare, in care erau 16 barci din cauciuc, cu pompe de umflare. Dupa alti 20 de metri militarii au observat ca peretii tunelului au alta culoare, sunt mai noi si sunt acoperiti cu un fel de rasina sintetica. Dupa inca 10 metri culoarul se infunda. Chiar la capat se afla un piedestal din lemn pe care era asezat un capac de WC. Au ridicat capacul iar sub el au gasit un chepeng de fier. L-au ridicat si au gasit… un rau cu apa curata, care curge intr-o matca artificiala din beton. Are latimea de circa 1,5 metri si adancimea de aproximativ un metru. Raul se afla la aproximativ 12 metri sub platforma Pietei Revolutiei . Cele 16 barci erau folosite de fapt pentru acesta cale de navigatie. Albia amenajata are pe lateral bare metalice facute pentru oprirea sau impulsionarea barcilor. “In opinia militarilor, raul secret duce catre un lacurile din afara orasului, in nord, si Dambovita, in sud-est” , subliniaza Falcan. Ofiterii au vorbit insa de existenta unui alt canal similar, la capatul unui alt tunel, precum si de un sistem de inundare a labirintului, pe sectiuni. In cazul in care un eventual fugar e urmarit, el poate inunda portiuni de tunel in spatele lui pentru a opri urmaritorii. A mai fost gasita o gura de iesire din labirint in curtea interioara a fostului CC, de unde, printr-o retea de canale, se poate intra in canalizarea orasului, de unde se poate iesi catre Dambovita. Reteaua are guri de iesire in Palatul Regal, Biserica Cretzulescu si magazinul Muzica. “In urma unor cercetari ulterioare a reiesit ca ramificatiile subterane au corespondenta cu circa 80 de obiective din Bucuresti, cum ar fi cladirea ASE, Casa Enescu, Opera Romana etc. Subliniez, relatari sunt ale unor ofiteri din cadrul armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neaga existenta acestor cai de navigatie secrete, dar cand am incercat sa le exploram, nu ni s-a permis pe motiv ca… nu se poate”. Despre aceste galerii ale lui Ceausescu ne-a vorbit si Radulescu Dobrogea, presedintele asociatiei Ecocivica, fost inspector de mediu in Primaria Capitalei, omul care s-a ocupat multi ani de panza freatica a orasului. El sustine ca stie de aceste galerii ale lui Ceausescu si ca apa limpede care curge prin ele este panza freatica de sub oras.

Administratorii Senatului au vazut numai intrarea in catacombe

“Pot sa va spun ca am auzit despre aceste lucruri, dar nu le-am vazut. Exista o cale de comunicatie subterana care pleaca din Senat catre Piata Revolutiei, o cale care pleaca de la Palatul Regal catre Piata si inca una, tot din Palatul Regal, catre Biserica Cretzulescu. Intrarile in aceste cai de acces le-am vazut, dar unde se opresc, nu stiu, nu este treaba noastra sa cotrobaim pe acolo”, ne-a declarat inginer Constantin Bratu, directorul tehnic al administratiai cladirii Senatului Romaniei.

Sorin Golea (Libertatea 2005)

Actorul Ernest Maftei a avut de a face cu tuneluri…si teroristi…

Dan Badea:  Cine erau cei pe care i-a impuscat Dan Iosif?

Ernest Maftei:  USLA!  Venisera sa ne ajute si a venit sa ne’mpuste, dom’le!  Ce dracu’, nu stiu?  Au venit sa ne ajute.  La demisol erau niste oameni de ai nostri, ca acolo erau niste usi blindate ca nu stiu ce-i.  Si unui o deschis o usa dina asta si umbla la becuri.  Si nu-am speriat ca ce-o fi fost acolo.  Atunci vine USLA sa ne ajute.  Vin 15 insi si 4 colonel, dom’le.  Da!  Si cind se duc jos, i-au impuscat pe toti ai nostri.  Doi dintre ai nostri acolo au fost omoriti, erau revolutionari, oameni necajiti care s-au dus acolo sa moara.  Si atunci ne-am dat seama ca astia ne omoara.  Dar apoi vin sus.  Au avut si ei 3 morti.  Si-atunci i-am inconjurat:  “Dezbracarea!”  Pai da’ ce dracu’ dom’le?

Dan Badea:  Atunci i-au dezbracat?

Ernest Maftei:  Pai dar cum dom’le?  I-au impuscat pe loc!  Pai dar ne impuscau ei pe noi…

Dan Badea:  Dan Iosif a spus ca nu i-a impuscat pe cei 15 USLASI…

Ernest Maftei:  Da’ nu te lua cu el!  A fost necesar de i-a’mpuscat acolo!  Dar nu-i voie sa zica, fiindca nu vrea sa se afle.  nu-i voie din cauza ca acu’ne conduce Securitatea.  Chiar aia care au tras in noi sint pe posturi de conducere.  Asculta ce spun!  Ca USLA, coloana a 5-a, a fost cu Ceausescu.  Nu ne-ar fi omorit?  Vai de mine!…

Dan Badea:  Despre teroristi ce ne puteti spune?

Ernest Maftei:  Atunci cind s-au deschis usile, d-a intrat toata lumea, atunci au existat si asa-zisii teroristi.  Cu salopete, cu arme ascunse. … Au intrat printre noi.  Se de-aia, incepind cu 11 noaptea [23 decembrie 1989], acolo a fost razboi civil….Fug astia repede sa-l prinda si atunci am descoperit ca in fostul CC, intre ziduri, se circula.  Era un culoar.  In zid.  Pai cum? …

Dan Badea:  Pe unde credeti ca veneau teroristii?

Ernest Maftei:  Eu ma miram asa, la un moment dat:  cum dom’le, se trage, trag o jumatate de ora in plin si pe urma stau?  Si zic:  ba, baieti, de unde dracu vin?  Era pe 23, de-acuma.  Zic:  de unde vin si unde se duc?  de unde iau astia arme si inca nu-i videm?  Ce crezi?  Mi-am adus aminte, eu fiind batrin, ca la vila asta, care e a artistilor acuma, linga Biserica Alba, c-a fost vila lu’ Lupeasca.  Si de-acolo, Carol al II-lea a facut tunel pa sub pamint pina la palat, ca sa duca la el.  Venea cu masina, ca sa nu se vada lumea.  Si la palatul regal trageau tare.  Pai acolo, la vila aia, a fost armament mult.  Stai sa vezi ce se intimpla.  Era 1 noaptea, pe 23.  Zic:  ma copii, mergeti voi cu mine?  Si ajung pina in dreptul blocului aia, cu astia….

(Ernest Maftei cu Dan Badea, “‘Iliescu putea sa fie eroul neamului, dar a pierdut ocazia!’,” Expres, nr. 36 (85), 10-16 septembrie 1991, pp. 10-11)

Posted in decembrie 1989, raport final, Uncategorized | Tagged: , , , , | 1 Comment »

Decembrie 1989, Teroristii, Rolling Stones, Public Enemy, si The Hollies…

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on June 10, 2009

[Well, turns out it was “red door” and not “riddle,” but I always thought I heard the word “riddle”…see what I mean in the excerpt from Orwellian…Positively Orwellian below:  MEN IN BLACK: The Recurring Theme of “Black Jumpsuits” Part of the great riddle of the “terrorists” concerns their clothing…]

“Nici una din victimele sau luptatorii din perioada Revolutiei nu a fost identificata de procurorii militari [deci Dan Voinea] care au efectuat cercetari in dosarul revolutiei ca terorist sau facand parte din organizatii ale altor state.”  Romulus Cristea,”Dosarul Revolutia 1989,” Romania Libera, 19 decembrie 2008, http://www.romanialibera.ro/a142100/dosarul-revolutia-1989.html

si totusi…in articolul lui Romulus Cristea, “Au recunoscut ca au tras la Revolutie,” Romania Libera, 24 decembrie 2008, http://www.romanialibera.ro/a142447/au-recunoscut-ca-au-tras-la-revolutie.html  ne povesteste despre…

“Alte intalniri cu teroristii
Mai multe dosare care au fost instrumentate de Parchetul Militar consemneaza declaratiile unor martori ce sustin ca au avut intalniri, fata in fata cu teroristii. Unele cazuri au fost semnalate in zona Ministerului Apararii Nationale. Soldatul Ion Ene si sergentul major Viorel Bularda au fost raniti in acele zile ale lunii decembrie 1989. Ambii prezentau plagi impuscate si, potrivit declaratiilor acestora, ranile ar fi provenit din incidente petrecute pe durata executarii serviciului de paza la Directia de Telecomunicatii Speciale (DTS) – punctul de control nr. 2.
Cei doi au sustinut, mentinandu-si explicatiile neschimbate si in declaratiile date in fata procurorilor militari, ca “un individ voinic, imbracat intr-un combinezon negru cu multe buzunare, ar fi escaladat gardul din vecinatatea punctului de control si paza”. In acele momente, i-ar fi ranit cu focuri de pistolet pe soldatul Ion Ene, aflat in serviciu de garda, si pe sergentul Viorel Bularda, care facea parte din grupa de control si paza a Comandamentului Serviciilor Armatei. Intamplarea nu a putut fi probata in totalitate din simplul motiv ca individul imbracat in combinezon negru nu a fost retinut, ranit sau ucis, astfel ca procurorii au retinut incidentul doar ca “o posibila secventa caracteristica din timpul acelor evenimente in care au actionat tragatori individuali avand scopuri diversioniste”.

Alta situatie similara a fost semnalata de proprietarul unei case din strada Batistei. Ion Simion a sustinut in fata anchetatorilor ca, sesizand ca se trage din podul casei sale,
s-a deplasat cu un grup de civili la locul respectiv, unde au gasit “un individ in combinezon negru si care avea o pusca cu luneta indreptata spre cladirea de vizavi”.
Simion a mai precizat ca, dupa ce l-au imobilizat cu greu pe acest individ, au anuntat o echipa de militari aflata in trecere prin zona. Individul suspect si arma cu luneta au fost predate celor de la Armata. Ion Simion a mai mentionat in declaratiile pe care le-a dat procurorilor ca nu mai stie nimic despre ce s-a intamplat ulterior si nici nu a fost contactat timp de un an de nimeni interesat de acest caz.”

Am scris deja despre “combinezoane negre” sau “salopete negre” in “Orwellian…Positively Orwellian”

http://homepage.mac.com/khallbobo/RichardHall/pubs/Voineaswar091706.pdf.

MEN IN BLACK: The Recurring Theme of “Black Jumpsuits”

Part of the great riddle of the “terrorists” concerns their clothing. In Brasov, it was noted the individual arrested on 23 December firing a 5.65 mm Thomson automatic was wearing a “black jumpsuit.” The descriptions go by different names—“combinezoane negre,” “salopete negre,” or “de culor inchis,” for example—but they all note the black or dark outfits of many of those suspected of being “terrorists.”

It is critical to note that we have evidence that the focus on the black clothing of those identified as “terrorists” occurred among participants at the time, and is not merely some ex post facto artifact. Major A.D. of Directorate V-a (probably Major Aurel David) recounted in early 1991 that while under arrest on 27 December 1989, the Army soldiers guarding him asked “If” as Major A.D. had sought to convince them, “it isn’t Ceausescu’s guard [i.e. V-a]” who was firing, “then who are the black-shirted ones [emphasis added]?”[52] The report of the SRI [the Securitate’s institutional successor] on Timisoara indirectly confirms Army suspicion when alleging that Army Colonel Constantin Zeca gave the order after 22 December 1989, to shoot at anybody “in a blue, navy blue, or black jumpsuit.”[53] Why this clothing in particular, and why the suspicion then?

Some of those shot as “terrorists” turn out to have been wearing “black jumpsuits.” Bucking the hegemony of official, elite interpretations denying the very existence of the “terrorists,” a poster calling himself “Danka” posted the following on the Jurnalul National web forum in April 2006:

“22 decembrie 1989, military unit 010_ _ at the edge of the Branesti forest.

The Branesti forest houses one of the largest munitions depots around the capital. It is said that an explosion at this depot would destroy the Pantelimon neighborhood from the beginning of the no. 14 tram [route]. Towards evening gunfire opened on the unit from the railroad. Everything was a target, [and] small caliber arms and semi-automatic weapons were being used [emphasis added; note: possible reference to 5 mm weapons]. Based on the flashes from the gun-barrels it appeared that there were 3 persons hiding among the tracks who opened fire with the goal of creating panic. The soldiers came out of their barracks and set up in the car-park under trucks. They couldn’t stay inside the buildings, “the terrorists” were shooting the windows [out]. Even though an alert had been given earlier in the day, nobody was prepared to respond except those on duty. A group of soldiers with officers and n.c.o.s equipped with AK-47s, and TT pistols launched an attack from the surrounding area. All reached their destined locations without problem by nightfall, in part because the intruders were preoccupied with maintaining a continuous gunfire on the unit. At a given moment, the soldiers opened fire, the gunfight lasted less than 10 minutes. Their little UZIs weren’t equipped for long-distance and thus could not stand up to the renowned AK 47. One of the terrorists was shot in the head, while the other two were wounded when they tried to flee through a field leading away from the military unit. The three were transported to the guard post where the lights were turned on (until then the unit had been in complete darkness) and we realized that one of the two survivors was in fact a woman. All three were olive-skinned, clothed in black jumpsuits [emphasis added] and the two wounded survivors struggled to say something in Arabic. After a half hour an ARO [vehicle] of the Army arrived saying they had come from the Chief of Staff’s Division and they took all three. After a few days all the soldiers who participated in the activities of that night were made to sign a declaration pledging not to divulge anything about what had happened. All of this is true and can easily be verified.”[54]

Another small group of people wearing “black jumpsuits” held a military convoy under fire near the city of Buzau. On the evening of 23 December 1989, a military convoy from Piatra Neamt en route to Bucharest reached the community of Maracineni near Buzau. Members of the local military unit told the soldiers from Piatra Neamt that

…the unit had been attacked by two people, a civilian and Militia NCO, who disappeared with an Oltcit [car] and an ABI vehicle [an armored transport used exclusively by the Securitate’s USLA]. Shortly after [being told] this, gunfire opened on the convoy. And gunfire reopened on the local military unit….those from the unit fired back with ordinance that lit the sky, in this way enabling them to observe a group of 3-4 armed people, wearing black jumpsuits (“salopete negre”) who were shooting while constantly changing position. At the same time, on the radio frequencies of the convoy, they received messages about coming devastating attacks, and even Soviet intervention. All of these proved to be simple disinformation. The next day, in a moment of calm, villagers brought the soldiers food, and related how the terrorists had occupied attics of their houses. They said they [the occupiers] were Romanians and that in a few words they had ordered [the villagers] to let them into the attics of their houses….In general, they shot at night, but on 25 December the cannonade continued during the day…. Curiously, the ‘fighting’ in Maracineni continued until 30 December. Who and for whom were they trying to impress? [emphasis added][55]

Indeed, there are three key aspects here: 1) this was not a heavily populated area, thereby undermining arguments about “operetta-like” fake warfare to impress the population, 2) it is difficult to explain this episode as the result of “misunderstandings” between units, and 3) the gunfire lasted well over a week, a fact that is difficult to ascribe to confusion.

Did the black-suited ones have any affiliation to any institution? After all, is it not odd that so many of them would appear to be dressed in the same garb? In 1990, an engineer, Mircea Georgescu, expressed his frustration about the post-December disappearance of the “terrorists” in Sibiu, Nicu Ceausescu’s fiefdom, as follows:

“Who fired from the attics of Sibiu on 21-22 December 1989? Who are the so-called terrorists? Where are their guns with scopes and unmistakable cadence? Silence on all fronts:…

c) A fighter from the guards, along with his brother, captured in these days (23-25 dec.) some 8 securisti among whom: one about 45-50 years old, at the State Theater Sibiu, we surrendered him to the Commander at the Army House. He was taken under guard by 4 civilian fighters (one in front had a club in his hand) and by a soldier with a gun at his side. He was dressed in a vest (like a smith’s) and a pant-suit (combinezon) that was black or a very dark grey…brown with short hair, well-built and 1,70-1,75 m tall….What, nobody knows anything about this guy either?…[emphases added]”[56]

Lt. Col. Aurel Dragomir, former commander of the “Nicolae Balcescu” Military Officers School in Sibiu, described in 1994 those killed as “terrorists” in Sibiu in December 1989:

…On the morning of 22 December…I was informed that on the rooftops there were some suspicious persons. I saw 2-3 people in black jumpsuits. The Militia told me that they weren’t their people. At noon there appeared 10 to 15 people in black jumpsuits who opened massive gunfire on the crowds and soldiers. I ordered them to respond with fire. I headed to the infirmary—the reserve command site, and col. Pircalabescu [head of the Patriotic Guards] called and asked me “why was there gunfire?” I told him we were being attacked. He told me to cease fire. Ilie Ceausescu [Ceausescu’s brother, and an Army General] told me to surrender. I slammed the telephone down. Then [Army General] Stanculescu called. I told him that we are under attack. Stanculescu said to me: ‘Defend yourselves!’….The attackers had on black jumpsuits under which they had on civilian clothes….Weapons and ammunition that weren’t in the arsenal of the Army were found, guns with silencers were found, that aren’t in the Army’s arsenal….After the events declarations given to the investigating commissions disappeared, notebooks filled with the recordings of officers on duty (ofiterii de serviciu), and a map that noted from which houses gunfire came. The dead who were in jumpsuits and had several layers of clothing were identified: they were cadre from the Sibiu Interior Ministry (Militia and Securitate)…. (“black jumpsuits” emphases and “weapons and ammunition…” emphasis added; rest in original)[57]

Finally, in this context, the comments of a Codrut H. in July 1990 about what he and other civilians found when they occupied Securitate headquarters in Brasov on the night of 22 December: “What appeared suspicious to me was that the Securitate there appeared to have been prepared [for something]…. Out front of the building there was a white ARO [automobile] in which there were complete antiterrorist kits [emphasis added].” What else did the civilians find there?…combinezoane negre. [58]

[52] Maior A.D., “Scenariile si Realitatea: Marturie la dosarul ,Teroristi’ (VI),” Timpul (ed. Raoul Sorban), 1 March 1991, p. 11.

[53] See Raportul SRI EPISODUL I (2/2) Timisoara ’89 at www.ceausescu.org/ceausesscu texts/revolution/raportul sri12.htm. As if to confirm the suspicions, Securitate officer Filip Teodorescu told the Gabrielescu Commission that “Whoever had the idea to dress [them] in combinezoane negre had a clever idea!” (using the English translation at en.wikisource.org.wiki/Stenograma sedintei de audiere din 14 decembrie 1994).

[54] Posted on the web forum at Jurnalul National, April 2006, online edition.

[55] Stoian, Arta Diversiunii, 1993, pp. 55-57.

[56] Ing. Mircea Georgescu, “Sibiu (III),” Expres, no. 28 August 1990.

[57] Quoted in Dan Badea, “Secretle Revolutiei,” Expres no. 22 (6-13 June 1994), pp. 8-9.

[58] Quoted in Alin Alexandru, “Brasov (II): Linistea dinaintea macelului,” Expres, no. 26 (July 1990).

Posted in raport final, Uncategorized | Tagged: , , , , , , | Leave a Comment »