The Archive of the Romanian Revolution of December 1989

A Catch-22 December 1989, Groundhog-Day Production. Presenting the Personal Research & Scholarship of Richard Andrew Hall, Ph.D.

Posts Tagged ‘iulian vlad’

On 23 December 1989 Leaders of the National Salvation Front Requested Soviet Military Assistance: Addressing the What and the Why (II)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on May 11, 2014

(purely personal views, based on two decades of prior research and publications; please do not cite without prior author approval, thank you)

Despite Ion Iliescu’s fervent and repeated denials to the contrary, leaders of the National Salvation Front, including apparently Ion Iliescu and Silviu Brucan, panicked on 23 December 1989 and requested Soviet military assistance, as verified by three accounts herehttps://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/05/10/on-23-december-1989-leaders-of-the-national-salvation-front-requested-soviet-military-assistance-addressing-the-what-and-the-why-i/How much of their unwillingness today to acknowledge that they made this request is dictated by embarrassment in such a Russophobic country over having made such a request and how much of it is dictated by the effort to erase the existence, actions, and culpability of the “terrorists” is unclear.

For many Romanians, that is all they need to know:  they don’t care about the context in which such a decision was made, that the Soviets appear to have for the most part turned down the request, and that the Front decision was dictated by the genuine confusion and fear that permeated the hours during which these appeals were made.  What then is the reality of the reasons Front officials gave for the request for Soviet assistance?  As Nestor Ratesh wrote in 1991 in The Entangled Revolution (p. 111):

In any case, on December 23, 1989, between 10:00 and 11:00 A.M., Romanian television and Radio Bucharest in a joint broadcast carried the following announcement:  “We are informed that the help of the Soviet army was requested through the Embassy of the USSR, due to the fact that the terrorists have resorted to helicopters through foreign interventionists.”

So we have two data points to investigate:

1) the existence of helicopters not under control of forces loyal to Nicolae Ceausescu’s overthrow, and 2) the existence of non-Romanians among the so-called “terrorists.”

We know that the claim of unidentified helicopters was an issue on the night of 22/23 December 1989, as this video makes clear.

[The following passage is indicative of Securitate General Iulian Vlad’s duplicity and lack of credibility.  Playing dumb about the report of unidentified helicopters, he responds to one of the revolutionary’s questions–suggesting that the helicopters belonged to Vlad’s Securitate–in a ridiculous and unserious manner,”perhaps they are yours?” he says to the man (!)]

1:32 Iulian Vlad: Dar eu nu-nţeleg de ce au plecat elicopterele.
1:34 Bărbat: Ale teroriştilor.
1:35 Iulian Vlad: Care terorişti, domnule, de unde au venit ăştia? Că n-au…
1:38 Bărbat: (neînţelegibil) speciale
1:40 Iulian Vlad: Păi de unde? Ori ale dînsului (arată spre Guşă), ori ale mele tre’ să fie. Altele nu sînt.
1:44 Bărbat: Ale dumneavoastră.
1:46 Iulian Vlad: Ale dumneavoastră, măi copii.
1:47 Bărbat: Au fost şi altele.
1:49 Iulian Vlad: Foarte curioasă treaba asta.
1:51 Bărbat: Sînt de la dumneavoastră cu alte ordine.

1:53 Iulian Vlad: Păi nu am decît trei elicoptere.

transcribed at http://mariusmioc.wordpress.com/2011/01/14/stefan-gusa-alerta-totala-peste-tot-astia-au-fost-niste-dementi-au-doborit-8-elicoptere-o-fi-avut-un-regiment-subteran-pe-undeva-video/

1) The question of unidentified HELICOPTERS:

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/securitate-helicopters-transmitters-per-hungarian-defense-officials/

Hungarian defense officials related interesting and important information during the days of 23-26 December 1989.  (These are xeroxes from the Library of Congress of the Foreign Broadcast Information Service (FBIS) translations performed in December 1989.  Unfortunately, for some unknown reason, they were filed under Hungary and not Romania–unclear what the methodology for categorization was–meaning that they were easily missed by researchers, including myself, for many years.) Details include:

1) Not only did the Securitate have “a large number of helicopters” (Def. Min. Ferenc Karpati) but on Saturday 23 December 1989, two of them briefly violated Hungarian airspace near Battonya (which is not far from the Romanian city of Arad)

2) The Hungarian Army monitored and passed on to the Romanian Army locations of secret Securitate radio transmitters (in a later report, it is detailed that the number of active Securitate radio transmitters fell during these days from 31 to 19 to 5, concomitant with the decline in counter-revolutionary fighting).

3) Hungarian forces recognized “stories being spread by the Romanian security services and the forces loyal to Ceausescu,” including the reports that the Romanian Army was low on ammunition (a rumor designed to create panic and give the impression that the Romanian armed forces could be conquered) and that the Hungarians were to send planes into Romania (suggesting an effort to invade or take advantage of the chaos in Romania) which Col. Gyorgy Keleti of the Hungarian Ministry of Defense claimed he was asked about by Romanian Lt. Gen Eftimescu, whom he reassured it was an untrue rumor.

 

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/09/14/lying-in-wait-securitate-director-general-vlad-in-the-cc-building-i/

Former USLA Captain Marian Romanescu admitted to journalist Dan Badea in 1991 that the USLA (special anti-terrorist unit) had its own helicopter force, thereby substantiating the suspicion of the unidentified revolutionary that the helicopters in question were “special”/”from a special unit.”  Thus, it is abundantly clear that Vlad’s claim that the Securitate had “just three helicopters” was a bald-faced lie.

image-12

2) Regarding the involvement of “foreign interventionists”–in particular, mercenaries from Arab countries (and Iran) with treaty obligations to Ceausescu and Romania–the per cost AFP archives are a bonanza.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/anatomy-of-a-cover-up-or-constanta-we-have-a-problem/

Note:  Not everything at this point had “disappeared”:  General Vasile Ionel confirmed that the terrorists had used foreign arms (arms not produced in Warsaw Pact countries, as he specified) and that they used munitions outlawed by international conventions, for example exploding DUM-DUM bullets (“balles explosives”).

Talk about a clear example where the stupidities about Front and/or Army “disinformation” “inventing the terrorists” cannot explain behavior and fall apart miserably:  The case of the comments of military commanders on the Black Sea coast during the period 29-31 December 1989…and the reaction of senior military authorities in Bucharest who realized those revelations could cause international problems for Romania’s new leaders and thus needed to quash the truth as quickly as possible.

———————————————————————————————-

©AFP Général – Lundi 25 Décembre 1989 – 08:33 – Heure Paris (386 mots)
Roumanie, prev Nuit de Noel a l hopital central de Timisoara De l un des envoyes speciaux de l AFP, NICOLAS MILETITCH
   TIMISOARA (Roumanie) 25 dec – Devant l hopital central de Timisoara, dimanche soir, une quarantaine de camions remplis de medicaments et de produits alimentaires tout juste arrives, attendaient d etre decharges.
   ” L aide nous vient d un peu partout. Hongrie, RFA, Tchecoslovaquie, France, Yougoslavie, URSS, Bulgarie, Italie… ” , indique a l AFP l un des soldats qui gardent l hopital. Les militaires sont partout autour de l hopital, sur les toits, dans les cours et meme a l interieur.
   ” Des hommes de la Securitate ont tire pres de l hopital a plusieurs reprises, ces dernieres heures ” , explique le docteur Aurel Mogosianu, chef du service de soins intensifs, en donnant des ordres a un soldat qui passe, la mitraillette a l epaule, dans un couloir, entre les malades.
   Le Dr Mogosianu, qui a une trentaine d annees d experience, pense que certaines blessures particulierement horribles, n ont pu etre provoquees que par des balles explosives tirees contre les manifestants.
   Dans une salle de soins intensifs, une femme de 23 ans essaie de parler au docteur, puis renonce. ” C est un cas difficile. Elle a eu le dos transperce par une rafale ” , precise le Dr Mogosianu.
   En bougeant a peine la main, la jeune femme esquisse le ” V ” de la victoire pour dire ” au revoir ” . Un effort irrealisable pour son voisin qui a recu une balle dans le cou, impossible a extraire.
   Comme la plupart de ses collegues, le docteur travaille, a peu de choses pres, 24 heures sur 24 depuis le debut des evenements. Dans un coin, une infirmiere dort, ecroulee sur une chaise.
   Pour faire face a l afflux de blesses, la television de Bucarest a demande a tous les etudiants en medecine du pays de se rendre dans les hopitaux de la capitale et de Timisoara, ou la situation est la plus critique.
   Victor Jancu, 20 ans, a entendu cet appel. Dans la nuit de vendredi a samedi, il a quitte Cluj et reussi a rejoindre Timisoara, a plus de 300 kms de la, en arretant des camions.
   Quelques visiteurs arrivent a l hopital, portant a la main une petite branche de sapin : a Timisoara aussi, on voudrait feter Noel.
   nm/jga/vr.
Tous droits réservés : ©AFP Général
021851451DC1ED1D715E06849EA4C6E0F37C0C25ECE8D503
©AFP Général – Mercredi 27 Décembre 1989 – 18:14 – Heure Paris (671 mots)

Roumanie Sibiu
Sibiu, la ville ou les combats ont ete les plus violents de l un des envoyes speciaux de l AFP, NICOLAS MILETITCH
   SIBIU (Roumanie) 27 dec – Sibiu, dans le centre de la Roumanie, est indubitablement la ville ou les combats entre l armee et la Securitate, fidele a Nicolae Ceausescu, ont ete les plus violents. C est la que Nicu, fils du dictateur, etait chef du parti.
   Des maisons totalement detruites et calcinees dont il ne reste plus que les murs, des eclats de verre partout dans les rues, des toits eventres par des tirs de grenades et par les mitrailleuses des tanks, des voitures et blindes brulant encore en travers de la route: tel etait le spectacle de desolation qu offraient mercredi plusieurs quartiers de Sibiu, a constate un envoye special de l AFP.
   Du 22 au 25 decembre, les affrontements se sont concentres aux abords des trois ecoles militaires de Sibiu, du siege de la police et de celui de la Securitate. Il ne reste plus grand-chose des deux batiments a trois etages qui abritaient la police et les services secrets. Les fenetres ont vole en eclats. Toutes les maisons des alentours, ou s etaient retranches les agents de la police secrete, portent d innombrables traces, et, dans la cour de la police, un blinde leger calcine est observe avec curiosite par les passants.
   ” C etait la guerre ici, avec des tanks, des balles explosives et des unites de commando. C est ici que Nicu Ceausescu a essaye de lancer une contre-offensive contre nous ” , souligne un militaire qui garde maintenant les lieux.
   Lynchages.
   Devant cet immeuble, une centaine de personnes commentent a haute voix un extrait des archives qu elles viennent de decouvrir: les fiches de renseignements que la Securitate avait etablies sur chaque habitant de Sibiu. ” Ecrit a un cousin en Suisse. Propos sans importance. Pendant son service militaire, ne frequentait que des soldats d origine allemande comme lui ” , est-il indique sur une de ces fiches qui comportent de nombreux renseignements personnels, certaines remontant a 1958.
   Dans la foule, on raconte comment une dizaine de Securistes (agents de la Securitate) arretes pendant les affrontements de ces derniers jours ont ete lynches par la population qui les a tues a coups de pied et de poing: ” Nous n avons pas de mots pour qualifier ces gens de la Securitate, ils sont pires que des monstres ” , dit une dame d une cinquantaine d annees, qui s interrompt et fond en larmes. Certains ont reussi neanmoins a conserver un certain sens de l humour noir: ” Quand les voitures de la Securitate ont ete brulees devant chez moi, j ai pense que c etait bien la premiere fois qu il faisait chaud dans mon appartement ” , a declare a l AFP une habitante de Sibiu, en faisant allusion a l impossibilite pour les Roumains de se chauffer en raison des restrictions.
   Les combats ont egalement ete tres durs dans le centre de Sibiu. Le principal hotel de la ville, le ” Continental ” , n a plus de fenetres sur cinq etages, et des traces de balles sont visibles jusqu au 11eme etage.
   ” Les Securistes avait pris position dans l hotel et avaient rempli deux etages de munitions ” , explique un employe de l etablissement. Des incendies ont eclate dans certaines chambres, touchees par des balles incendiaires. Face a l hotel, un panneau est reste accroche a un lampadaire: ” Militaires, ne tirez pas sur nos freres et nos parents. L armee est avec nous ” .
   Dans les rues de Sibiu, ou de tres nombreuses vitrines sont recouvertes de carton, la population vaquait normalement a ses occupations mercredi soir. Patrouilles de militaires, blindes legers et ambulances croisaient des voitures portant des cercueils sur le toit et des camions apportant de l aide alimentaire et medicale de Hongrie, de Tchecoslovaquie et de RFA.
   Sibiu pense deja a renaitre de ses cendres: malgre le froid tres vif, des equipes de nettoyage et de vitriers travaillaient tard dans la soiree dans la ville.
   nm/chm.
Tous droits réservés : ©AFP Général
BD17217619B14F18012007E4873636BFDDF186FE77CFAD4F
©AFP Général – Mardi 2 Janvier 1990 – 14:22 – Heure Paris (298 mots)

Roumanie Securitate
Il ne faut pas considerer les troupes de la Securitate comme des terroristes, selon le chef d etat-major roumain
   PARIS 2 jan – Les membres de la Securitate, la police politique de Nicolae Ceausescu, ne sont pas dans leur majorite des ” terroristes ” , ceux- ci se recrutant dans la garde personnelle de l ancien dictateur, a affirme mardi le general Vasile Ionel, chef d etat-major de l armee roumaine.
   ” On n a pas le droit de considerer les troupes de la Securitate comme des terroristes ” , a declare a Radio France Internationale M. Ionel, adjoint du ministre de la Defense le general Nicolae Militaru. Pour le general Ionel, ” la majorite de la Securitate est devouee au peuple ” .
   Il a ajoute que lorsque M. Ceausescu avait donne l ordre de tirer sur la foule a Bucarest, le 22 decembre, ” certaines unites de la Securitate ont tire, mais il y en a eu d autres qui n ont pas tire ” .
   Le lendemain, quand le chef de la Securitate a lance a la radio l ordre de ne plus participer aux combats, ” toutes les unites de la Securitate sont retournees dans les casernes ” , a declare le general Ionel, ajoutant que ce sont des membres de la garde personnelle de Ceausescu, evalues a ” plusieurs centaines ” qui ont poursuivi les combats.
   L armee, a-t-il dit ” ne soupconnait auparavant ni le nombre ni l efficacite de ses hommes – des tireurs d elite – ni la nature du materiel. “.
   Interroge sur la provenance de leurs armes, le general Ionel affirme qu elles ne viennent ” d aucun pays du Pacte de Varsovie ” , sans toutefois preciser leur origine. Il ajoute en revanche que les ” terroristes ” ont utilise certains types d armements interdits par les traites internationaux, des balles explosives par exemple.
   ps/af.
©AFP Général – Samedi 30 Décembre 1989 – 12:28 – Heure Paris (310 mots)

Roumanie mercenaires
Temoignages sur la presence de mercenaires etrangers en Roumanie
   BUDAPEST 30 dec – La presence de mercenaires etrangers en Roumanie, notamment de differents pays arabes et de l Iran, est hors de doute, selon le correspondant de l agence hongroise MTI a Bucarest largement cite dans la presse hongroise samedi.
   Toutefois, aucun ” mercenaire etranger ” n a jusqu a present ete identifie, presente a la television, ou interviewe a la radio.
   ” La participation d unites militaires etrangeres aux combats en Roumanie est un fait ” , selon le correspondant qui se refere aux temoignages de soldats roumains qui ont ” neutralise ” un groupe de 27 ” terroristes ” iraniens. Un des prisonniers a admis, selon le correspondant, que le commando ” etait venu directement de l Iran ” .
   Il etait connu, selon le correspondant de MTI, que quelque 12.000 etudiants etaient inscrits aux differentes hautes ecoles et universites roumaines et que des ” camps ont existe en Roumanie pour l entrainement d unites speciales au compte de differents pays arabes ” . Un de ces camps etait situe a proximite de Bucarest, dans la ville de Snagov, mais il en existait d autres un peu partout dans le pays, precise le correspondant toujours en reference a des recits de soldats roumains.
   Le correspondant de MTI revele egalement l existence d unites speciales de la Securitate nommees les ” Chemises Noirs ” qui fonctionnaient selon l exemple de la Loge P-2 (Loge maconnique clandestine italienne). Les plus hauts dirigeants roumains ont appartenu a cette loge clandestine dont notamment l ancien ministre de l Interieur, Tudor Postelnicu, un des chefs de la Securitate, le vice-premier ministre Ion Dinca et le fils du dictateur roumain dechu, Nicu Ceausescu. La Securitate etait divisee en 17 unites surveillant toute la Roumanie. Ses bases se trouvaient generalement dans des villas de luxe, precise le correspondant de MTI a Bucarest.
   ph-wb/nev/nl.
Tous droits réservés : ©AFP Général
CC12A16A1A31DB1EF1DA0D141071207DBFC664CE89959FCA
©AFP Général – Lundi 25 Décembre 1989 – 19:13 – Heure Paris (679 mots)
Roumanie, prev Dans un train de Noel: psychose des tireurs isoles et chasse aux hommes de la Securitate de l un des envoyes speciaux de l AFP, Jean-Anne CHALET
   A BORD DU TRAIN TIMISOARA-BUCAREST 25 dec – Dans le premier train de Noel entre Timisoara (ouest de la Roumanie) et Bucarest, les voyageurs partagent le pain et le sel et sont deja entres dans l ere de l ” apres-Ceausescu ” .
   Malgre la psychose des tireurs isoles, ce sont les agents de l ancien regime, les hommes de la Securitate, qui sont devenus les pourchasses, apres avoir ete chasseurs pendant des annees.
   Ces hommes, les plus craints de l ancien appareil repressif de Nicolae Ceausescu, qui continuent a resister dans plusieurs villes de Roumanie, sont traques. Lundi, deux d entre eux ont ete arretes par une garde patriotique dans la gare de Timisoara, la cite martyre, ou l on a denombre, selon les dernieres estimations, pres de cinq mille morts.
   Mais ils continuent de faire peur. Toute la nuit de Noel, les tirs ont ete incessants dans le centre de Timisoara, et lundi matin, il etait pratiquement impossible de circuler a pied ou en voiture.
   Pour gagner la gare a pied, l envoye special de l AFP a essuye le feu de tireurs isoles et il a fallu que les soldats interviennent au fusil mitrailleur pour le couvrir. Le train est parti de Timisoara avec une demi-heure de retard, apres l arrestation des deux agents de la Securitate. En cours de route, une bombe a ete decouverte dans le convoi et tous les voyageurs invites a descendre. Le wagon ou se trouvait l engin a ete detache du train.
   Les nouvelles sur un transistor.
   Dans la plupart des gares traversees, les references a l ancien regime avaient ete effacees, les drapeaux bleu-jaune-rouge de la Roumanie comportaient un grand trou au milieu, la ou figuraient jadis les emblemes du communisme. Des inscriptions aussi un peu partout : ” Mort au tyran ” , ” Vive la Roumanie libre ” .
   Dans ce compartiment, voyagent ensemble un ingenieur de 60 ans, un ancien architecte devenu tanneur par la force des choses, un jeune garde patriotique, un camionneur et un paysan.
   Le pain et le sel ont ete partages entre tous dans cette journee de Noel, et les informations captees sur un transistor commentees en termes severes. Tous sont d accord pour estimer que Ceausescu et son clan s etaient rendus responsables de veritables atrocites durant les 25 ans ou ils ont ete au pouvoir. ” Notre pays etait une sorte de bagne. Non seulement nous n avions aucune liberte, mais en plus, le tyran a fait executer beaucoup de Roumains, uniquement parce qu ils avaient ose resister ou discuter les ordres ” , declare le tanneur. ” Il poursuit son action criminelle encore aujourd hui, alors qu il a ete arrete, a travers les activites de la Securitate, qui mettent le pays a feu et a sang ” , surencherit l ingenieur.
   Tout le monde sous les banquettes.
   A ce moment, comme pour donner plus de poids a ces propos, une rafale d arme automatique est tiree le long de la voie, obligeant tout le monde a se cacher sous les banquettes. Nouvelle alerte quelques kilometres plus loin, avec arret force, controle de toutes les identites, et cinq interpellations de voyageurs d origine arabe.
   La psychose des mercenaires qui seraient a la solde de l ancien dictateur, ajoutee a celle des hommes de la Securitate, a cree, dans toutes les regions traversees par le train, une nervosite tant dans les rangs de l armee que parmi les gardes patriotiques. Cette affaire de mercenaires evoquee dimanche soir a Timisoara, au cours d une conference de presse par le commandant local des gardes patriotiques, a pris de l ampleur au cours de la journee de lundi, et diverses radios ” libres ” locales, captees dans le train, y ont fait allusion.
   Apres plusieurs haltes de controle, le train de Noel de Timisoara est arrive a Bucarest avec deux heures de retard et les impacts des rafales tirees durant le voyage.
   JAC/PSR/chm.
Tous droits réservés : ©AFP Général
7B1D215013513F163187079417E0D436F6A2635779EE100D
©AFP Général – Lundi 25 Décembre 1989 – 20:10 – Heure Paris (191 mots)

Roumanie Securitate
Une grande base d helicopteres en Roumanie serait aux mains de la Securitate, selon Budapest
   BUDAPEST 25 dec – Une importante base d helicopteres en Roumanie serait aux mains de la Securitate, la police secrete de Ceausescu, a declare lundi le porte- parole du ministere hongrois de la Defense a la television hongroise.
   Le colonel Gyorgy Keleti n a pas precise le nom de cette base, indiquant seulement qu elle se trouvait en Roumanie, a une centaine de km de la frontiere hongroise.
   ” Il semble que cette base soit aux mains des terroristes ” (la Securitate), a declare le porte-parole en rappelant que des helicopteres roumains avaient viole l espace aerien hongrois plusieurs fois ces derniers jours.
   D autre part, le colonel Keleti a annonce que l organisation caritative de l ordre de Malte avait recu l autorisation exceptionnelle de monter une station de radio sur la base militaire hongroise de Szeged, toute proche de la Roumanie. Cette station vise a assurer les communications entre l organisation et son siege en RFA, afin de faciliter la logistique de l acheminement des dons vers la Roumanie.
   rb/ph/chm.
Tous droits réservés : ©AFP Général
FE1B113C1B51B81391170AE4CFD3FFE3749689D6828ED1AC
©AFP Général – Lundi 25 Décembre 1989 – 19:28 – Heure Paris (539 mots)
Roumanie Securitate, prev Les hommes de la Securitate attaquent encore l armee mais cherchent surtout a fuir De l un des envoyes speciaux de l AFP, Nicolas MILETITCH
   MOLDOVA-NOUA (Roumanie) 25 dec – Des commandos de la Securitate ont attaque des unites militaires lundi, en fin de matinee, a Resica et Oravita, dans le sud du pays, mais divers indices indiquent que leur objectif reste principalement de quitter le pays.
   D autres affrontements armes ont ete egalement observes lundi a Tournu Sevrin, plus au sud, de l autre cote de la chaine des Carpates meridionales, et les routes de la region sont peu sures, a indique a l AFP un officier de l armee a Moldova-Noua.
   Selon des sources militaires, il y a eu d autres affrontements de l autre cote du pays, a Constanza, sur la Mer Noire.
   Sur les routes, les controles, souvent nerveux, effectues par les militaires et les patrouilles populaires, nombreux et minutieux, notamment a proximite de la frontiere, temoignent de la confusion qui regne encore dans plusieurs regions ou des commandos de la Securitate menent des actions isolees.
   La chasse a l homme se poursuit en Roumanie pour s emparer des derniers elements de la Securitate, qui tentent de fuir le pays, sans doute peu nombreux, mais bien equipes et entraines.
   Plusieurs d entre eux ont ete arretes en Yougoslavie, dans l apres- midi, pres de Klodovo, par les unites speciales de la police yougoslave envoyees sur place depuis quelques jours. Ces agents de la Securitate emportaient avec eux d importantes quantites d or.
   Dirigeants locaux elus.
   D autres se cachent encore dans les forets de la region, a-t-on indique a l AFP de source policiere. Sur la route qui longe le Danube entre Pojejenea et Macesti, des militaires, arme au poing, arretent les voitures.
   ” Beaucoup de terroristes (agents de la Securitate) tentent de passer de l autre cote en Yougoslavie ” , explique l un d eux. Juste retour des choses, l extraordinaire dispositif (barbeles, miradors, postes de garde tous les cent metres), mis en place par la police le long du Danube pour empecher les Roumains de fuir vers la Yougoslavie, est aujourd hui un obstacle supplementaire pour les agents de la police secrete aux abois.
   Il faudra sans doute encore attendre quelques jours pour que soient liquidees les dernieres poches de resistance, les agents de la Securitate risquant de manquer bientot de munitions, ont souligne a l AFP plusieurs officiers charges d assurer la securite dans la region.
   Si la situation n est pas encore completement sous le controle des nouvelles autorites et de l armee, sur la route (la circulation de nuit reste fortement deconseillee) et dans certaines villes, la vie semble revenir a la normale a peu pres partout ailleurs.
   ” Une nouvelle administration est deja mise en place dans notre region. Nous recevons nos instructions par la radio et la tele de Bucarest, et la vie a repris son cours ” , declare le directeur des Mines de Moldova-Noua, Ionec Danciu. Les nouveaux dirigeants de la ville ont ete elus librement par leurs citoyens . ” C est bien la premiere fois ” , releve Ionec Danciu, et parmi eux, se trouvent meme des membres du Parti communiste.
   NM/PSR/chm.
Tous droits réservés : ©AFP Général
5D12E1C215A1BB1D91AF0A440D3A872011DC02101F7E8656

©AFP Général – Mercredi 10 Janvier 1990 – 12:25 – Heure Paris (500 mots)
Roumanie medecine, lead Cinq jeunes Roumains, blesses durant les evenements, hospitalises a Marseille
   MARSEILLE 10 jan – Les premiers Roumains rapatries en France depuis les recents evenements, quatre hommes et une femme grievement blesses par balles a Bucarest et a Timisoara, sont arrives dans la nuit de mardi a mercredi, a Marseille, ou ils ont ete hospitalises.
   Ces personnes, rapatriees par un Transall de l armee francaise qui avait ete specialement affrete, ont ete admises dans cinq des onze etablissements de l Assistance publique de Marseille. Aucune indication n a ete fournie sur ces hopitaux, ni sur la nature precise des blessures.
   Selon le docteur Richard Domergue, responsable adjoint du SAMU de Marseille, qui a dirige ce rapatriement, la femme et ses quatre compatriotes, ” atteints par des projectiles de guerre dum-dum (NDLR: balles entaillees en croix, de maniere a provoquer de larges dechirures), souffrent de graves problemes fonctionnels mais nullement vitaux ” , a-t-il declare a l AFP.
   Le docteur avait ete avise de cette evacuation sanitaire, dans la nuit de lundi a mardi, par un telex de la cellule interministerielle de crise, mise en place par le gouvernement francais depuis des evenements en Roumanie.
   L equipe du SAMU, constituee de deux medecins et de deux infirmieres, a ete acheminee jusqu a Bucarest ou l attendait le Dr Lamare, de la cellule logistique en place a l ambassade de France.
   Quelques heures plus tard l avion, transportant les cinq blesses, places sous perfusion, se posait sur la base aerienne d Istres (Bouches-du-Rhone) ou attendaient des ambulances.
   Arrives a l hopital de la Timone, vers minuit, les Roumains, ages de 20 a 35 ans et parlant seulement leur langue natale, ont ete repartis dans divers etablissements, ” en fonction des places disponibles et des besoins medicaux : traumatologie, micro-chirurgie, orthopedie ” .
   ” Ces personnes ont ete atteintes lors de manifestations de rue pacifiques, par un ou deux projectiles, selon les cas, a explique le Dr Domergue. Elles presentent de grosses lesions pouvant entrainer la paralysie de membres ” . Elles vont subir un bilan de sante complet qui permettra notamment d etablir les risques eventuels de sequelles.
   Ambiance soixante-huitarde a Bucarest, selon le medecin marseillais.
   Il a precise que la femme a ete blessee lors de la manifestation de rue du 17 decembre a Timisoara. ” Elle a raconte avoir ete admise dans un hopital d ou elle a du etre evacuee apres que des tirs eurent ete entendus dans l etablissement ou des hommes de la Securitate achevaient des blesses ” , a rapporte le Dr Domergue.
   Il regne a Bucarest, selon le medecin marseillais, ” une ambiance soixante-huitarde, un peu revolutionnaire. On sent une certaine exhaltation et il y a beaucoup de mouvements dans les rues ” , a-t-il temoigne. Il a souligne ” la chaleur touchante ” manifestee par les Roumains a l equipe medicale francaise. ” Ils ont une confiance totale en nous. Nous ne pouvons pas les decevoir. Nous allons les dorloter, ca parait le minimun ” , a-t-il assure.
   JLL/dv.
Tous droits réservés : ©AFP Général
1A1E01C019D1F21A016E0F64596D317B0933F7131B5B1C34
©AFP Général – Mardi 6 Mars 1990 – 13:52 – Heure Paris (482 mots)

Roumanie medecine
De nombreux blesses du 21 et 22 decembre ont ete touches dans le dos ou a bout portant
   BUCAREST 6 mars – De tres nombreux blesses lors des affrontements des 21 et 22 decembre a Bucarest ont ete touches par des balles qui ont ete tirees de dos, parfois a bout portant, ainsi que par des balles dum-dum, a constate la Societe de Chirurgie de la capitale roumaine.
   La societe s est reunie a deux reprises, les 15 fevrier et le 1er mars dernier, sous la presidence du lieutenant-general Traian Oancea, chef de la 2e section de chirurgie de l Hopital militaire central de Bucarest.
   Au cours de ces travaux, menes ” scientifiquement ” , a precise mardi a l AFP le chef du service de chirurgie de l hopital de Colcea (centre de la ville) le dr Nicolae Constantinescu, les experts en balistique ont pu determiner qu un pourcentage important de blessures par balles avaient ete causees non par des balles de guerre mais par des balles coupees ou trafiquees.
   Les blessures observees etaient en effet non pas des trajectoires rectilignes, comme c est le cas en general pour les balles de guerre normales, mais des cavites creusees dans les tissus par l eclatement du projectile a son impact, resultant d une balle aplatie ou cisaillee s ecrasant sur le corps au lieu de le penetrer. ” Nous avons effectue 930 interventions dans la capitale sur des blessures par balle ” , a precise le docteur Constantinescu.
   la peur.
   ” Apres discussion entre nous, nous sommes en mesure de dire qu il ne s agit pas d affrontements mais d un crime organise contre le peuple. D autant, ajoute-t-il en parlant des cas qu il a traites lui-meme a l hopital Colcea, que 60% des plaies etaient dans le dos ou sur le flanc, et non de face, et que 10 a 15% des coups avaient ete tires a bout portant, avec des calibres 9 et 6,35mm ” .
   Le premier jour des affrontements, le 21, la majorite des blesses etaient des jeunes. ” Ils avaient tellement peur qu ils ne demandaient meme pas des calmants apres l anesthesie ” , ajoute le docteur qui cite le cas du danseur roumain de l Opera de Paris Vlad Stoinescu, blesse devant l hotel intercontinental : ” une balle l a touche au flanc, lui traversant l abdomen. La peur lui a fait parcourir tout seul les 300 metres le separant de notre hopital, ou il a donne son nom avant de s evanouir ” .
   Par ailleurs, les analyses de sang effectuees sur ces jeunes blesses ont fait decouvrir un taux anormalement bas de proteines dans le sang : 5 a 6 grammes pour cent au lieu de 7,3. ” C est la preuve de leur malnutrition, ils n avaient pas du manger de viande et de fromage depuis six mois pour la plupart ” , a ajoute le medecin.
   BAY/ave.
Tous droits réservés : ©AFP Général
411FD1741841E311716203546AC34BEC9C6CF7F0A69644B4
©AFP Général – Jeudi 5 Avril 1990 – 17:27 – Heure Paris (504 mots)

Roumanie justice
La repression escamotee dans le proces du general Ceausescu
   BUCAREST 5 avr – Le proces du general Nicolae-Andruta Ceausescu, frere du dictateur roumain, continue a donner l impression que la repression qui a fait des dizaines de morts et des centaines de blesses le 21 decembre pres de l hotel Intercontinental a Bucarest etait le fait d un homme seul, tirant avec un pistolet.
   Oubliees les centaines de personnes touchees par balles, les blessures a la balle dum-dum, les manifestants abattus a bout portant, selon les expertises des medecins et chirurgiens de l hopital Coltea.
   Au quatrieme jour des debats, devant le tribunal militaire de Bucarest, un seul temoignage, aussitot interrompu par le procureur militaire, a fait etat de l utilisation de leurs armes par des ” hommes en civil venant du service d ordre ” .
   Apres une vingtaine de temoins interroges depuis mardi matin, tous membres de l Ecole de la Securitate que commandait le general Ceausescu et presentant la meme version monocorde qui vise a innocenter en bloc l Ecole a l exception du general, le colonel Teodor Amariucai, premier officier de l armee -et non de la police- appele a la barre a cree la surprise en donnant sa version des affrontements du 21.
   ” Vers 19H30, une deuxieme serie de rafales de sommation tirees en l air par l armee, pour faire reculer les manifestants boulevard Balcescu, a provoque la confusion dans la foule, de nombreux manifestants se couchant a terre pour se proteger ” , a-t-il dit.
   contrepartie.
   ” C est alors que de nombreux civils en manteau, surgissant de derriere le cordon des forces de l ordre ou j etais, l ont traverse pour se lancer vers les manifestants. Certains matraquaient ceux qui etaient a terre, d autres tiraient de dessous leur manteau sur ceux qui s enfuyaient, on voyait leur poche tressaillir a chaque coup. J ai vu des flaques de sang, et des morts qu on trainait vers une camionnette.. “.
   Double intervention du procureur et du president du tribunal: ” ces faits font l objet de poursuites judiciaires, et seront penalement sanctionnes. Revenons aux faits concernant l inculpe ” .
   Officiellement, dans le cadre de ce proces, les temoignages se concentrent donc sur un ” fait divers ” , celui d un general se jetant sur la foule avec son pistolet d ordonnance ” sous l emprise d une crise de diabete ” .
   Deux nouveaux temoignages ont ” confirme ” jeudi que le general Ceausescu avait ” perdu le controle de lui-meme ” , notamment celui de son chauffeur, l adjudant Ion Turcin, qui dit que le general a braque son arme sur lui.
   Le general ecoute les temoins, tantot avec agacement, tantot avec indifference, mais sans rien ajouter.
   Les observateurs en viennent a se demander si le general n a pas d avance accepte de ne mettre personne en cause, parmi les personnes qui ont participe avec lui a la repression, pour obtenir en contrepartie des garanties pour lui ou, plus vraisemblablement, pour son epouse malade, son fils, sa fille et ses petits-enfants.
   BAY/ccd.
Tous droits réservés : ©AFP Général
AE1FA1E713113F1AE1BE0C848578C928046086B100BBDC48 https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/10/nicolae-ceausescu-securitatea-libieni-cincufagarasbrasov-si-revolutia-romana/

Posted in decembrie 1989 | Tagged: , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Doru Viorel Ursu (fost Ministru de Interne): „Terorişti n-au existat niciodată”

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on April 25, 2014

(ca intotdeauna, un punct de vedere strict personal)

De reţinut ce spunea Ursu: „Terorişti n-au existat niciodată”, chiar dacă Iliescu şi Brucan îi vedeau „trăgând din toate direcţiile”.

http://www.mesagerul.ro/2014/04/23/teroristi-n-au-existat-niciodata

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doru-Viorel_Ursu

Doru-Viorel Ursu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fișier:Doru-ViorelUrsu.jpg

Deputatul Doru-Viorel Ursu

Doru-Viorel Ursu (n.1 martie 1953) este un politician român, deputat în legislatura 19921996, ales în județul Argeș. A fost Ministru de Interne al României în perioada 16 iunie 199016 octombrie 1991, în guvernul Petre Roman.

S-a născut la Drobeta-Turnu Severin, pe 1 martie 1953. În 1976 a terminat Facultatea de Drept din București [!], cu nota 9,95. A devenit procuror la Procuratura Sectorului 2. Este căsătorit din 1979 si are 3 copii. 1980 devine judecător la Tribunalul Militar București. 1989 devine președintele Tribunalului Militar. Mai 1990 primește dosarul lui Nicu Ceausescu. 14 iunie 1990 devine ministru de Interne în guvernul Petre Roman, până în 16 octombrie 1991, apoi este secretar de stat la Ministerul de Externe. 1992 devine deputat de Argeș, al Partidului Democrat. Iși incepe cariera in avocatură. Până în 1996 este membru al Comisiei de Control a SRI. 1997 iși dă doctoratul în Drept Penal și ajunge până la gradul de conferențiar universitar. Renunță la politică și la profesorat pentru avocatură. În prezent este avocat titular al Cabinetului de avocat “Doru Viorel Ursu” cu sediul in București.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/culisele-procesului-nicu-ceausescu-72484.html#

 

TERORISTII N-AU EXISTAT NICIODATA!(???)  BA DA!!!

On 29 January 1990, Securitate General Iulian Vlad confessed the painful truth:  the “terrorists” who were responsible for almost a thousand deaths and several thousand injuries beginning on the afternoon of 22 December 1989 were from the institution he commanded, the Securitate.  Not all confessions are equal:  it means much more when someone confesses that the institution of which he is a member was responsible for a particular crime.  It means even more when the person confessing is the head of that institution…even if, as in this case, Vlad personally evades responsibility for the actions of those under his command.  (As to the corroboration of Vlad’s confession:  this website abounds in details from eyewitnesses that, indeed, the terrorists were from the Securitate.  It is only the politics of post-Ceausescu Romania and the role of Securitate disinformation in manipulating the narrative space that this is actually “news” and should come as such a surprise.  It speaks volumes that General Vlad’s 29 January 1990 confession has never been mentioned, published, or transcribed by the Romanian media in 23 years…it is as if it had never existed…)

image0-001

image0

General Magistrat (r) Ioan Dan

In aprilie 1990, generalul Ghoerghe Diaconescu a fost destituit din functia de conducere in Directia Procuraturilor Militare.  La plecare, mi-a predat cheia de la fisteul sau, cu mentiunea ca acolo au mai ramas cateva hartii fara importanta. Intrucat, la data respectiva, ma aflam in cea mai mare parte a timpului, in procesul cercetarilor de la Timisoara, mult mai tarziu, am dorit sa pun in respectivul fiset o serie de acte.  Am cercetat ce mai ramasese de pe urma generalului Diaconescu si, spre surprinderea mea, am gasit declaratia olografa a generalului Iulian Vlad, data fostului adjunct al procurorului general, fostul meu sef direct, nimeni altul decat generalul Diaconescu, la 29 ianuarie 1990, cand toate evenimentele din decembrie 1989 erau foarte proaspete.  Repet, este vorba despre declaratia olografa, un text scris foarte ingrijit, pe 10 pagini, din care voi reda acum integral doar partea care se refera expres la “actiunile teroriste in Capitala” (formularea apartine generalului Vlad).

“Analizand modul in care au inceput si s-au desfasurat actiunile teroriste in Capitala, pe baza acelor date si informatii ce le-am avut la dispozitie, consider ca acestea ar fi putut fi executate de:

1) Elementele din Directia a V-a, USLA, CTS si din alte unitati de Securitate, inclusiv speciale.

a) Directia a V-a, asa cum am mai spus, avea in responsabilitate paza si securitatea interioara a Palatului Republicii, multe dintre cadrele acestei unitati cunoscand foarte bine cladirea, cu toate detaliile ei.  In situatia creata in ziua de 22.12.1989, puteau sa mearga la Palat, pe langa cei care faceau acolo serviciul si unii dintre ofiterii si subofiterii care se aflau la sediul CC ori la unitate.

Este ca se poate de clar ca numai niste oameni care cunosteanu bine topografia locului ori erau in complicitate cu cei care aveau asemenea cunostinte puteau patrunde in cladire (sau pe acoperisul ei) si transporta armamentul si cantitatile mari de munitie pe care le-au avut la dispozitie.

Tot aceasta Directie dispunea de o baza puternica si in apropierea Televiziunii (la Televiziunea veche).  De asemenea, avea in responsabilitate perimetrul din zona resedintei unde se aflau numeroase case (vile) nelocuite si in care teroristii ar fi putut sa se ascunda ori sa-si faca puncte de sprijin.

Sunt si alte motive care pun pe prim-plan suspiciuni cu privire la aceasta unitate.

b) Elemente din cadrul unitatii speciale de lupta antiterroriste care aveau unele misiuni comune cu Directia a V-a si, ca si o parte a ofiterilor si subofiterilor de la aceasta unitate, dispuneau de o mai buna instruire si de mijloace de lupta mai diversificate.

c) Elemente din Trupele de Securitate care asigurau paza obiectivilor speciale (resedinta, palat etc.) si, impreuna cu Directia a-V-a, Securitatea Capitalei si Militia Capitalei asigurau traseul de deplasare.

d) Ofiteri si subofiteri din Securitatea Capitalei, indeosebi de la Serviciul Trasee, sau dintre cei care au lucrat la Directia a V-a.

e) Elemente din alte unitati de Securitate, inclusiv unitatile speciale 544, 195 si 110, precum si din cele complet acoperite, comandate de col. Maita, col. Valeanu, lt. col. Sirbu, col. Nica, col. Eftimie si lt. col. (Eftimie sau Anghelache) Gelu (asa sta scris in declaratie–n.n.).  Aceste din urma sase unitati, ca si UM 544, in ansamblu, si UM 195 puteau dispune si de armament si munitii de provenienta straina, precum si de conditii de pregatire adecvate.

2) Ofiteri si subofiteri din Militie, atat de la Capitala, cat si de la IGM, cu prioritate cei din Detasamentul special de interventie si cei care asigurau traseul.

3) Cred ca s-ar impune verificarea, prin metode si mijloace specifice, a tragatorilor de elita din toate unitatile din Capitala ale Ministerului de Interne, precum si a celor care au avut in dotare sau au indeplinit misiuni folosind arme cu luneta.  N-ar trebui omisi nici chiar cei de la Dinamo si de la alte cluburi sportive.

4) Unele cadre militare de rezerva ale Securitatii, Militiei si Armatei, precum si actuali (la data respectiva) si fosti activisti de partid sau UTC, persoane apropriate tradatorului si familiei sale ori care poseda arme de foc.

Propun, de asemenea, o atenta investigare a celor care au fost in anturajul lui Nicu Ceausescu.  Acest anturaj, foarte divers, cuprindea inclusive unele elemente de cea mai scazuta conditie morala care puteau fi pretabile la asemenea actiuni.

Ar fi bine sa se acorde atentia cuvenita sub acest aspect si fratilor dictatorului–Ceausescu Ilie si Ceausescu Nicolae–care, prin multiplele posibilitati pe care le aveau, puteau organiza asemenea actiuni.

5) Anumite cadre militare sau luptatori din Garzile Patriotice.

6) Straini:

a. Din randul celor aflati la studii in Romania:

– arabi, in general, si palestinieni, in special, inclusiv cei care sunt la pregatire pe linia Armatei (de exemplu, la Academia Militara);

– alte grupuri de straini la studii (iranieni si altii).

b. Special infiltrati (indeosebi din cei care au urmat diverse cursuri de pregatire pe linia MI sau a MAN);

c. Alti straini aflati in tara cu diverse acoperiri, inclusiv diplomatice;

d. Fosti cetateni romani (care ar fi putut intra in tara si in mod fraudulos).

7) Elemente infractoare de drept comun care au posedat armament ori l-au procurat in chiar primele ore din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cand, din mai multe unitati de Securitate, intre care Directia a V-a si Securitatea Capitalei, s-a ridicat o cantitate mare si diversa de armament si munitie.”

image0-002

Army General Ion Hortopan’s declaration of 16 February 1990 suggests that later on 23 December 1989 Vlad attempted to suggest that those shooting were the revolutionaries themselves, including the ill-intentioned among them who had served prison time…

“Actiunile teroristilor au crescut in intensitate in ziua de 23 decembrie si in seara zilei, la o analiza a Consilului Frontului Salvarii Nationale, Vlad a fost intrebat cine sunt cei care trag asupra Armatei si populatiei, la care acesta–in scopul de a ne induce in eroare–a raspuns ca manifestantii , patrunzand in anumite obiective importante, printre ei fiind si elemente rauvoitoare, fosti puscariasi de drept comun, au pus mana pe arme, s-au constituit in grupuri si trag asupra noastra.” (p. 317)

image0-010

Declaratia generalului colonel I. Hortopan, 16.02.1990 (din cate cunosc, pana publicarea cartii lui Dan Ioan, timp de 22 de ani, aceasta declaratie n-a aparut in presa romana)

“Actiunile teroristilor au crescut in intensitate in ziua de 23 decembrie si in seara zilei, la o analiza a Consilului Frontului Salvarii Nationale, Vlad a fost intrebat cine sunt cei care trag asupra Armatei si populatiei, la care acesta — in scopul de ne induce in eroare — a raspuns ca manifestantii patrunzand in anumite obiective importante, printre ei fiind si elemente rauvoitoare, fosti puscariasi de drept comun, au pus mana pe arme, s-au constituit in grupuri si trag asupra noastra.  In timpul actiunii, trupele noastre au prins un numar de teroristi care faceau din unitatile de Securitate, au cerut cuvantul si au prezentat numarul unitatilor din care faceau parte (UM-0672F, UM-0639, UM-0106, UM-0620), la care Vlad, tot pentru inducere in eroare, a afirmat ca acestia s-ar putea sa fie fanatici, care, chipurile, ar actiona pe cont propriu.”

image0-011

image0-012

image0-013

If during the events of December 1989, Vlad attempted to disinform those around him with suggestions that the “terrorists” were Hungarians or revolutionaries, including those with prison records, who had seized weapons–that this hypothesis has penetrated the popular consciousness can be seen in the ongoing Adevarul series on December 1989 and to some extent in the works of Ruxandra Cesereanu, Peter Siani-Davies, and the Raport Final of the CPADCR Tismaneanu Commission which placed its uncritical trust in former military prosecutor General Dan Voinea–in court in September 1990 he pleaded ignorance, but speculated it was the hand of agents in the service of foreign powers.  In other words, Vlad has done what those engaging in lies and disinformation usually do:  he takes and plays the field, promoting any alternative theory that diverts and contradicts the truth, since the goal is not the success of any specific counter theory, but the marginalization and delegitimization of the truth…in this case, what he revealed on 29 January 1990…

Generalul Iulian Vlad:  “Vreau sa adaug ca aceia care au hotarit sa faca ceea ce s-a facut au organizat diversiunea pentru ca niste puteri straine aveau tot interesul ca aceasta sa se produca.  Si haosul s-a produs…Practic s-a deschis tara pentru toate serviciile de spionaj straine si pentru toate formele de diversiune, de subminare…Care sint teroristii?  De unde au venit?  Cine le-a dat ordin?  Eu personal nu am cunostiinta sa se fi stabilit cine au fost teroristii, cine a ucis dupa 22 decembrie.  Mi se spune si mie in sarcina.  Pentru ca despre unii aflati in serviciul unor puteri straine si care au rivnit la putere aici, in Romania, securitatea stia multe lucruri si nu convenabile pentru niste patrioti revolutionari romani.  Acestia si puterile straine in slujba carora s-au pus au nimicit securitatea.  Sint inculpat nu pentru ca as fi vinovat, ci pentru ca trebuia sa fiu inculpat.  Sint constient, de asemenea, ca ma expun unor pericole grave si iminente.  Dar toate lucrurile acestea trebuie spuse.”  Numai ca, inainte de pauza care a premers acestor dezvaluiri (dintre care, fie vorba intre noi, unele nu apar pentru prima data in presa) generalul anuntase ca ne va spune cine sint teroristii.  Dupa pauza, desi instanta s-a aratat dornica sa stie cine sint, nu mai vorbim de asistenta, fostul sef al Securitatii a spus cu candoare: Daca i-as fi stiut, i-as fi rezolvat cu 8 luni in urma.” (Al. Mihalcea, “Procesul Generalului:  ‘Sint inculpat nu pentru ca as fi vinovat, ci pentru ca trebuia sa fiu inculpat,” Romania Libera, 12 septembrie 1990, p. 2)

image0

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/10/04/declaratia-generalului-ion-hortopan-cum-a-vazut-armata-colaborarea-generalului-iulian-vlad/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/10/15/ill-take-the-field-or-how-securitate-general-vlads-disinformation-illuminates-the-truth-the-uses-of-hungarians-revolutionaries-with-criminal-records-and-foreign-agents/

Posted in decembrie 1989 | Tagged: , , , , , , | Leave a Comment »

25 for 2014: 25 Things You Should Know about the Romanian Revolution on the 25th Anniversary of the Fall of Nicolae Ceausescu’s Communist Regime: #2 Shattered Glass: Securitate Vandalism to Justify Timisoara Crackdown

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on February 13, 2014

(Purely personal views as always, based on over two decades of research and publications inside and outside Romania)

2014 marks the 25th anniversary of the collapse of communism in central and eastern Europe–Poland, Hungary, East Germany, Czechoslovakia, Bulgaria, and Romania.  This (likely aperiodic) series looks at 25 things I have learned about the events of the Romanian Revolution of December 1989.  The numbering is not designed to assign importance, but rather–to the extent possible–to progress chronologically through those events.

Significance:  I have essentially been the only researcher who has consistently advocated this understanding.  Most others–including Peter Siani-Davies–tended to dismiss it.  Now we have documentary evidence that it took place.

An excellent documentary from 1991 posted to the internet by Florin Iepan only recently and seen rarely if at all since its showing in 1991.  There is much interesting information in this film.  (The film seems to start at min. 19:00 and has to be rewound to its beginning.)  Here, I will focus on the claim beginning at approximately min. 17:40 that the destruction of Timisoara shops and storefronts was organized and a pretext to justify–including legally–the repression by the Ceausescu regime of Timisoara demonstrators.  Interior Minister Tudor Postelnicu’s declaration of 17 March 1990 confirms this claim and the observations of eyewitnesses.

Timisoara Decembrie 1989 / Timisoara December 1989,

regia/directed by – Ovidiu Bose Pastina
imaginea/camera – Doru Segal

Sahiafilm 1991

Tudor Postelnicu (Ministerul de Interne in decembrie 1989):  “Unii militari de la trupele de securitate ale brigazii Timisoara au facut unele provocari la unele magazine si vitrine spargind geamurile sa imprastie participantii de pe straziile din apropriere, apoi au intrat in altercatie cu ei, si acum (?) vor sa le faca militia ordine.  ‘Nu am aflat ca costa provocare a zis Gl. Nuta, am trimis pe …” (17.III.1990) 

http://sensidev.com/fc/dosare%20de%20urmarire%20penala/dosar%20%20de%20urmarire%20penala%20volumul%2011/IMG_2576.JPG (Dosarul de Urmarire Penala, Vol. 11, IMG 2576)

IMG_2576

image0

Before we move on here, it is worth noting how this destruction was covered in Peter Siani-Davies’ 2005 volume The Romanian Revolution of December 1989.  As I have written on many occasions, Siani-Davies’ volume is wonderfully-written and is excellent, but the claim by Daniel Chirot that is a “near-definitive” account is far off the mark.  One of the negative characteristics of Siani-Davies’ work is the use of “filler” rational choice, cui bono arguments where he concludes there is not enough information to make a valid judgment.  The problem is the question is never one of “what was possible?” “what makes ‘sense’?” but rather what did happen?

Thus, for example in the case of the destruction of Timisoara Siani-Davies argues that there was already enough of a basis for the regime to crackdown, therefore why would they need to create a pretext for cracking down:  “Given the seriousness of the situation and the fact that shots had already been fired elsewhere, the security forces hardly needed to produce a further ‘excuse’ for the massacre which was to follow.” (p. 68)

image0-001

image0-003

Back to exploring more of the evidence…

An excerpt from Chapter 5 of my Ph.D. Dissertation at Indiana University: Richard Andrew Hall, Rewriting the Revolution: Authoritarian Regime-State Relations and the Triumph of Securitate Revisionism in Post-Ceausescu Romania (defended 16 December 1996). This is the original chapter as it appeared then and thus has not been revised in any form.

Chapter Five.  The Beginning of the End: Timisoara, 15-17 December 1989

The “Window Breakers”

The reportedly unusual scope of physical destruction which occurred in Timisoara, particularly on the afternoon and evening of 17 December 1989, has fueled revisionist arguments. Estimates of the damage during the Timisoara unrest are in the neighborhood of four to five billion lei (approximately forty to fifty million dollars at the time), a reasonably large sum given Romania’s standard of living at the time. A huge number of windows was broken and as many as 300 to 400 stores suffered some sort of damage, although relatively few were actually looted. On the evening of 17 December, stores, vehicles, and kiosks were burning in at least ten different areas of the city.[65]

Former Securitate officers clearly wish to link this destruction to the “foreign tourists” who were supposedly so ubiquitous in Timisoara during these days.[66] Perhaps somewhat surprisingly, former Securitate Director Iulian Vlad argued at his trial that

…the acts of vandalism, theft, destruction, arson… acts without precedent…could not have been the work [“opera”] of the faithful [apparently referring sarcastically to Tokes’ parishioners], nor the revolutionaries. They were produced by elements which wished to create a certain atmosphere of tension.[67]

Eyewitness accounts recorded soon after the events–therefore at a time before the various plots and scenarios had permeated the popular imagination–support the hypothesis that the vandalism was organized. Moldovan Fica remarks:

I admit that I cannot escape a certain conclusion. All of this [destruction] was done by a group of about five or six individuals, whose calm demeanor and self-control continues to stay with me to this day. They did not run from the scene, they appeared as if they did not fear anything; I would say that, in fact, they were doing what was required of them, something which had been ordered directly of them![75]

Describing destruction in a different part of the city, Andras Vasile observed that

…four young men with shaved heads and wearing civilian clothes had sticks–I would term them special sticks–1.7 to 1.8 meters long, equipped with metal rings on the top of them. They were breaking the windows, but not taking anything, as if they only had something against the windows, something which they thus went about with great enjoyment…they were led by two individuals in leather jackets.[76]

Other eyewitnesses supply details which confirm the widespread character of the vandalism; its undeniably organized quality; the disinterest of its perpetrators in looting the stores; and the almost “drugged” nature of the perpetrators, who seemed unperturbed by the chaos and repression going on around them.[77]

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997/

image0-005

Moldovan Fica (martor ocular)

image0-001

image0

Andras Vasile (martor ocular)

image0-003

image0-002

image0-004

Ioan Savu discussed the windowbreakers as follows:

0282

0280

———————————-

Other depictions of this event available online:

Conducerea partidului, alarmată, a trimis în Piaţa Maria, conform Ordinului 02600, numeroşi miliţieni şi trupe speciale, pentru a lichida manifestaţia care luase amploare. Circulaţia în zonă se întrerupsese. În Piaţa Maria au fost trimişi aproximativ 200 de activişti de partid, miliţieni şi numeroşi ofiţeri de securitate, îmbrăcaţi în haine civile. Au urmat ciocniri violente, mai ales după ce manifestanţii s-au încolonat şi au pornit spre sediul CJ PCR, strigând “Libertate”, “Vrem pâine”, “Vrem căldură”, “Azi la Timişoara, mâine în toată ţara”.
În acea seară echipe de miliţie dinainte pregătite au spart vitrinele magazinelor din centrul oraşului, pentru a avea argumente pentru o intervenţie în forţă. Desigur, multe vitrine au fost sparte şi de derbedei, asupra cărora s-au găsit bunuri furate. În acea noapte au fost arestate aproape 5-600 de cetăţeni. Ei au fost duşi la Penitenciarul oraşului, unde au fost bătuţi în mod bestial. În zilele care au urmat arestării au fost anchetaţi în vederea trimiterii lor în judecată. Bineînţeles, dacă Revoluţia n-ar fi reuşit.

“Azi la Timişoara”
Ivan Sabin

http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=371

Totuşi, se ştie că în acele zile fierbinţi din Timişoara au existat „personaje neidentificate” care au acţionat în mai multe zone ale oraşului. Am să amintesc aici doar două aspecte concrete cu privire la implicarea acestora în evenimentele din Timişoara. În zilele de 16 şi 17 decembrie au fost sparte aproape toate vitrinele magazinelor din zona centrală a oraşului. Sunt zeci de declaraţii ale revoluţionarilor care fac o descriere clară a celor care au spart acele geamuri. Au fost oameni bine îmbrăcaţi, robuşti şi tunşi scurt. Aceştia erau dotaţi cu nişte beţe speciale cu care printr-un gest scurt şi foarte bine exersat loveau vitrinele, după care plecau fără a încerca să sustragă ceva din magazine. Aceste persoane au fost văzute chiar şi de forţele de ordine desfăşurate în acea zonă, care în mod ciudat nu au luat măsuri împotriva lor, ci au acţionat împotriva manifestanţilor ce demonstrau împotriva regimului ceauşist. Un alt aspect relatat de mulţi timişoreni se referă mai ales la zilele de 17-19 decembrie, când, în rândul cordoanelor militare din diferite dispozitive amplasate în zonele importante ale oraşului, între soldaţi, erau intercalate persoane mai în vârstă, nebărbierite îmbrăcate doar parţial în uniforme militare, care nu făceau parte din acele unităţi militare.

Cine au fost acele „persoane neidentificate”? De ce s-a dorit în unele cercuri, cu insistenţă chiar, acreditarea ideii că oamenii au fost scoşi în stradă de agenţi străini? De ce, chiar şi după 20 de ani, se fac afirmaţii de genul: cadavrele celor arşi la Crematoriul „Cenuşa” erau ale unor agenţi străini? Nu voi căuta acum răspunsuri la aceste întrebări, dar, cu siguranţă, ele există.

Kali Adrian Matei

nascut in 30 iulie 1968 la Timisoara, muncitor la IJPIPS (1989), profesor de istorie la Liceul de informatica (1998), impuscat in spate

La Bijuterii concetatenii nostri tigani carau ce puteau. Numai la “Modex” nu era spart. Un grup de oameni se uitau cum niste indivizi bine instruiti spargeau geamurile de linga restaurantul Bulevard. Am rugat oamenii sa apere Modexul, pentru ca era clar ca spargatorii n-aveau nimic comun cu revolta.  30 septembrie 1995  http://timisoara.com/newmioc/4.htm

“În data de 14 decembrie, securitatea a spart toate gemurile din partea străzii principale, iar clădirea arăta ca o cetate asediată. Fostul primar al Timişorei, Petre Moţ l-a vizitat pe Tokes şi a ieşit la geam pentru a vorbi mulţimii. Moţ a cerut să se pună geamuri noi. Erau foarte multe maşini ale securiştilor. Întreaga stradă era ocupată. Se făcea filaj. Eu locuiam acolo, ba intram, ba ieşeam. Nu se vorbea încă revoluţie. Era o solidaritatea faţă de pastor”, declarat Iosif Kabai (foto), care locuieşte şi acum în clădirea bisericii reformate.Citeste mai mult: adevarul.ro/locale/timisoara/16-decembrie-1989-ziua-timisoara-s-a-strigat-data-democratie-jos-comunismul-1_50bd3d887c42d5a663c8e01f/index.html

Radu Tinu cu Angela Bacescu…

The reportedly unusual scope of physical destruction which occurred in Timisoara, particularly on the afternoon and evening of 17 December 1989, has fueled revisionist arguments. Estimates of the damage during the Timisoara unrest are in the neighborhood of four to five billion lei (approximately forty to fifty million dollars at the time), a reasonably large sum given Romania’s standard of living at the time. A huge number of windows was broken and as many as 300 to 400 stores suffered some sort of damage, although relatively few were actually looted. On the evening of 17 December, stores, vehicles, and kiosks were burning in at least ten different areas of the city.[65]

Former Securitate officers clearly wish to link this destruction to the “foreign tourists” who were supposedly so ubiquitous in Timisoara during these days.[66] Perhaps somewhat surprisingly, former Securitate Director Iulian Vlad argued at his trial that

…the acts of vandalism, theft, destruction, arson… acts without precedent…could not have been the work [“opera”] of the faithful [apparently referring sarcastically to Tokes’ parishioners], nor the revolutionaries. They were produced by elements which wished to create a certain atmosphere of tension.[67]

image0-006

RADU TINU:…SINGURLE COMPLEXE COMERCIALE RAMASE INTREGI AU FOST CELE DIN FATA MILITIEI JUDETENE SI CEL DE LANGA FABRICA “MODERN”…

image0-007

image0-008

 

The significance of window-breaking as a justification for repression–something the Securitate would have realized–was outlined by Nicolae Ceausescu in his teleconference of 17 December 1989 as follows:

“Oricine intra intr-un Consiliu Popular, intr-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie sa primeasca riposta imediat.

0007

Col. Ion Popescu (sef IGM)’s defense lawyer appealed to Legea 21 and Decretul 121 specifically as obligating Interior Ministry (M.I.–Militia and Securitate) forces to intervene in response to the breaking of windows of commercial units…

image0-001

image0

Thus, the breaking of windows, which according to Interior Minister was instigated and carried out in part by Securitate Brigade 30 under the command of Ion Bunoaica served a bureaucratic and legalistic function–a tactic not unknown in the annals of other totalitarian or authoritarian regimes…

image-18image-17image-16image-15

image-4image-9

———————————–

An excerpt from Chapter 5 of my Ph.D. Dissertation at Indiana University: Richard Andrew Hall, Rewriting the Revolution: Authoritarian Regime-State Relations and the Triumph of Securitate Revisionism in Post-Ceausescu Romania (defended 16 December 1996). This is the original chapter as it appeared then and thus has not been revised in any form.

Chapter Five.  The Beginning of the End: Timisoara, 15-17 December 1989

The “Window Breakers”

The reportedly unusual scope of physical destruction which occurred in Timisoara, particularly on the afternoon and evening of 17 December 1989, has fueled revisionist arguments. Estimates of the damage during the Timisoara unrest are in the neighborhood of four to five billion lei (approximately forty to fifty million dollars at the time), a reasonably large sum given Romania’s standard of living at the time. A huge number of windows was broken and as many as 300 to 400 stores suffered some sort of damage, although relatively few were actually looted. On the evening of 17 December, stores, vehicles, and kiosks were burning in at least ten different areas of the city.[65]

Former Securitate officers clearly wish to link this destruction to the “foreign tourists” who were supposedly so ubiquitous in Timisoara during these days.[66] Perhaps somewhat surprisingly, former Securitate Director Iulian Vlad argued at his trial that

…the acts of vandalism, theft, destruction, arson… acts without precedent…could not have been the work [“opera”] of the faithful [apparently referring sarcastically to Tokes’ parishioners], nor the revolutionaries. They were produced by elements which wished to create a certain atmosphere of tension.[67]

“A group of former Securitate officers” wrote to the Ceausist Democratia in September 1990 that after the Militia and Securitate refused to respond to the demonstrations provoked by the “foreign tourists”: “they advance[d] to the next stage: the massive destruction of public property designed to provoke forcible interventions–human victims were needed.”[68]

Nevertheless, here is how one opposition journalist, Grid Modorcea, has described the strange character of Timisoara destruction:

For the first time in history, a revolution…was announced in a previously unknown and absolutely original manner, both literally and figuratively speaking: through the methodical breakage of thousands of windows. On 16 and 17 December 1989, Timisoara was the city of [glass] shards. Well-trained groups of athletes spread throughout the town, tactically, but energetically smashing to pieces hundreds of huge windows without apparently being interested in stealing from these stores…they were like mythical Magis coming to announce the end of one world and the beginning of another. And they gave it an apocalyptic quality: the sound produced by the breaking glass was infernal. The panic this caused was indescribable….Those who “executed” the windows did so with karate-like kicks while yelling “Liberty and Justice”!…The crowds of people who came out into the streets transformed spontaneously into columns of demonstrators, of authentic revolutionaries. The effect was therefore monumental: the breaking of the windows unleashed the popular revolt against the dictator.[69]

Modorcea is convinced that the Tokes case was “merely a pretext” and that “someone–perhaps those who planned the vandalizing of the windows–has an interest in preventing it from being known who broke the windows.” Although Modorcea maintains he is unsure who was responsible, he insists on observing that:

Only the Customs people know how many tourists there were. All were men and long-haired. Inside their cars they had canisters. This fits with the method of the breaking of the windows, with the Molotov cocktails, and the drums used as barricades–they were exactly of the same type….To what extent the new regime which came to power was implicated, we cannot say![70]

Many Timisoara protesters appear torn between wishing to rationalize the extensive destruction as the courageous response of an enraged, long-suffering population, and denying that the perpetrators could have come from among their ranks. Even those investigators attuned to the retroactive psychology of the protesters cannot help but admit that widespread destruction occurred and that it could not have been wholly spontaneous.[71] Furthermore, as Laszlo Tokes has observed in discussing the events at Piata Maria, manipulation and attempts to instigate the crowd to violence were constant features during these days.

Tokes maintains that Securitate provocateurs had tried to agitate the crowd by shouting things like, “Let’s break into the house. The Securitate are in there; they’re trying to kidnap Laszlo Tokes! Let’s rush them!” and by appealing for him to “Come down into the street and lead us!”[72] According to Tokes:

I was alarmed at the obvious provocation from individuals in the crowd clearly intent on making the situation uncontrollable….Later, thinking about the events of those two days, I realized that the authorities would have had a great deal to gain if the situation had become a riot.[73]

Mircea Balan questions whether the protesters would have set stores on fire which were located on the ground floor of the buildings in which the protesters themselves lived.[74] Moreover, he wonders how even the revolutionary fury of the crowd could drive protesters to break so many windows, particularly given the presence of repressive forces on the streets. It is what Balan has termed the “systematic devastation” of property which raises questions.

Eyewitness accounts recorded soon after the events–therefore at a time before the various plots and scenarios had permeated the popular imagination–support the hypothesis that the vandalism was organized. Moldovan Fica remarks:

I admit that I cannot escape a certain conclusion. All of this [destruction] was done by a group of about five or six individuals, whose calm demeanor and self-control continues to stay with me to this day. They did not run from the scene, they appeared as if they did not fear anything; I would say that, in fact, they were doing what was required of them, something which had been ordered directly of them![75]

Describing destruction in a different part of the city, Andras Vasile observed that

…four young men with shaved heads and wearing civilian clothes had sticks–I would term them special sticks–1.7 to 1.8 meters long, equipped with metal rings on the top of them. They were breaking the windows, but not taking anything, as if they only had something against the windows, something which they thus went about with great enjoyment…they were led by two individuals in leather jackets.[76]

Other eyewitnesses supply details which confirm the widespread character of the vandalism; its undeniably organized quality; the disinterest of its perpetrators in looting the stores; and the almost “drugged” nature of the perpetrators, who seemed unperturbed by the chaos and repression going on around them.[77]

Mircea Balan has little doubt who committed this “systematic destruction”:

Demonstrators might have thrown rocks in windows, but the destruction of the entire store was not their work…Nobody need believe that for such a thing foreign intervention was necessary, seeing as there were enough first-class specialists in destruction and demolition right here at home. The Securitate could not have been foreign to what happened, no matter how much it fiercely attempts to deny this today. They were professionals in the art of destruction. They needed a justification for the bloody repression.[78]

In March 1990, Puspoki had been willing to identify the culprits more specifically. According to Puspoki, as the demonstrators began to gather to prevent Tokes’ eviction:

The USLA’s Sabotage and Diversion team was readied to break store windows, to devastate and set fires–to create the conditions necessary for mass repression: the existence of disorder in the streets and theft on the part of the demonstrators.[79]

Securitate Major Radu Tinu’s observation that the commercial complex “in front of the county Militia building” (i.e. the Inspectorate in which both the Securitate and Militia offices were located) was one of only two such complexes in the whole city to remain intact during these days may also be an indication of the source of the destruction.[80]

It is possible then that to the extent that this destruction did indeed contain an organized component, it was designed by the regime to subvert and cast suspicion upon the intentions of the protesters and to create a pretext for repression. To the extent that an organized component did contribute to the destruction, it was far more likely to have been regime forces attempting to undermine the protests than foreign agents attempting to provoke an uprising against the regime.

[65].. See, for example, Grid Modorcea, “Spargerea Geamurilor [The Breaking of the Windows],” Expres Magazin, no. 49 (1991), 8-9; Mircea Bunea, “Eroii noi si vechi [New and old heroes],” Adevarul, 2 February 1991, in Bunea, Praf in Ochi, 448-449; Suciu, Reportaj cu Sufletul, 57-58.

[66].. See, for example, the comments of Radu Tinu, the deputy director of the Timis County Securitate, in Bacescu, Din Nou in Calea, 67-85.

[67].. Mircea Bunea, “Ipse Dixit,” Adevarul, 21 February 1991, in Bunea, Praf in Ochi, 463. Vlad’s determination to emphasize that these were “acts without precedent” makes one wonder if they were indeed without precedent.

[68].. A group of former Securitate officers, “Asa va place revolutia? Asa a fost! [You like the revolution? Here is how it was!],” Democratia, no. 36 (24-30 September 1990), 4. The lengthy defense by these officers of the Fifth Directorate in this letter suggests that they were members of this directorate.

[69].. Modorcea, “Spargerea Geamurilor,” 8.

[70].. Ibid.

[71].. Balan, “Masacrul.”

[72].. Tokes, With God, for the People, 153, 156.

[73].. Ibid., 156.

[74].. Balan, “Masacrul.”

[75].. Suciu, Reportaj cu Sufletul, 96.

[76].. Ibid, 118. The fact that the two persons supervising the destruction are described as having worn “leather jackets” strongly suggests they may have been Securitate men. Mihai Decean claims that on a train headed for Bucharest on 25 December (therefore after Ceausescu’s flight), he helped in the arrest of two USLA officers whom he describes as “athletic, with shaved heads, and wearing leather jackets.” See Laura Ganea, “La Timisoara se mai trage inca” Tinerama, no. 77 (July 1991), 3.

[77].. Ibid., 71, 122. Some of the eyewitnesses cited in Modorcea, “Spargerea Geamurilor,” say similar things; Modorcea, however, gives them a very different interpretation.

[78].. Balan, “Masacrul.”

[79].. Puspoki, “Piramida Umbrelor (III).”

[80].. Bacescu, Din Nou in Calea, 80.

The following was added some years later as a footnote to the section above in republications of this chapter.  Badea says here “many years later” Postelnicu admitted this, but as we can now see from the Timisoara files, he wrote it in his declaration/statement dated 17 March 1990.

(In connection with the “window breakers” we do know a little more today than we did then back in 1996.  Dan Badea wrote in 1999 Bunoaica and the Window Breakers that “Tudor Postelnicu, the Interior Minister at the time, was to declare many years later that the “breaking of the windows” was a mission executed by personnel from the 30th Securitate Brigade led by col. Ion Bunoaica).  Orele 20.00 – 21.00: Sint sparte toate vitrinele magazinelor de pe Bulevardul 6 Martie (Tudor Postelnicu, ministru de interne la acea vreme, avea sa declare multi ani mai tirziu ca “spargerea vitrinelor” a fost o misiune executata de militari ai Brigazii 30 Securitate condusa de col. Ion Bunoaica).

25 for 2014: 25 Things You Should Know about the Romanian Revolution on the 25th Anniversary of the Fall of Nicolae Ceausescu’s Communist Regime: #1 The Securitate Deny Foreign Instigation of the Timisoara Uprising

Posted in decembrie 1989 | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 Comments »

25 for 2014: 25 Things You Should Know about the Romanian Revolution on the 25th Anniversary of the Fall of Nicolae Ceausescu’s Communist Regime: #1 The Securitate Deny Foreign Instigation of the Timisoara Uprising

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on February 2, 2014

(Purely personal views as always, based on over two decades of research and publications inside and outside Romania)

—————————————————————————————————————————————————————————

[UPDATE 2.  A Response to Watts: The Pitfalls of Not Having Any Evidence

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/a-response-to-watts-the-pitfalls-of-not-having-any-evidence/

UPDATE I.  Related of relevance:  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/all-the-soviet-tourists-where-do-they-all-come-from/

What do previous studies tell us about the Soviets sending in agents posing as “tourists” prior to or during a military action or invasion against another country?

Mark Kramer has detailed Soviet use of “tourist” cover in the following CWIHP Bulletin article (Fall 1993, “The Prague Spring and the Soviet Invasion of Czechoslovakia:  New Interpretations (Second of two parts),.  What is important to take away from this?  The Soviets posed as WESTERN tourists.  They did not pose as…”Soviet tourists”!!!…

Indeed, what Larry Watts seems to miss in his exposition of claimed incidents of Soviet use of “tourist” cover in the context of planned/actual invasion is that in none of the examples do Soviet agents pose as…”Soviet tourists”…Why?  Because it is a relatively poor cover story that doesn’t give much deniability that they were Soviets.  If you are trying to conceal your Soviet links, you would most likely pose as some kind of other tourist, not as a Soviet tourist…

Why then, in December 1989, in Romania, are we to believe, that the Soviets would have abandoned precedent and posed as…”Soviet tourists”…driving around in Soviet automobiles (more easily identifiable in Romania than other Soviet bloc states because of the domestic production of and dominance of the market by Dacia vehicles) with Soviet tags/license plates, and apparently carrying Soviet passports?  Doesn’t sound particularly intelligent, does it?  Instead, such things would draw attention to you and would mint you as…Soviets!

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/24/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasionbut-the-invaders-never-came-iii/ ]

—————————————————————————————————————————————————————————

2014 marks the 25th anniversary of the collapse of communism in central and eastern Europe–Poland, Hungary, East Germany, Czechoslovakia, Bulgaria, and Romania.  This (likely aperiodic) series looks at 25 things I have learned about the events of the Romanian Revolution of December 1989.  The numbering is not designed to assign importance, but rather–to the extent possible–to progress chronologically through those events.

Significance:  Until the documents below were made publicly available and I unearthed the following, we had to rely primarily on arguments emphasizing the Securitate roots of these claims and/or about the implausibility and often absurdity of these claims.  We now have documentary evidence that in the immediate wake of December 1989 not even the Securitate believed in the claims they would make so frequently later on.

The Timisoara files about December 1989 are now publicly available (when the link works!) on the Internet at http://dosarelerevolutiei.ro/.  What they show is that Securitate, Militia, and other regime officials from Timis County were asked by Bucharest–communicated via the person of Securitate Director, General Iulian Vlad–to investigate the role of foreign elements, specifically tourists, in the Timisoara protests of mid-December 1989.  But they were not the only ones.  General Vlad tasked senior Securitate officials from Bucharest sent to Timisoara to report back to him on this very topic alleging external involvement and manipulation of the Timisoara demonstrations.  What remains unclear is how much of this tasking was General Vlad communicating his own “hypothesis” or how much of it was he relaying Nicolae Ceausescu’s “theory” about what was going on.  This much is clear:  neither those stationed in Timis County, nor those officials sent from Bucharest could find evidence of a foreign hand in the Timisoara uprising, despite being asked to investigate exactly this aspect.  How do we know this?  From their own written confessions immediately after the December 1989 events.  (Below are four of them:  Nicolae Mavru, Liviu Dinulescu, Emil Macri, and Filip Teodorescu.)

Niculae Mavru, fost sef al sectiei ‘Filaj si investigatie’ de la Securitatea Timis, declaratia din 13 ianuarie 1990:  …la ordinul col. Sima Traian, am primit…misiuni de a observa si sesiza aspecte din masa manifestantilor, din diferite zone ale orasului in sensul de a raporta daca sint straini (ceea ce nu prea au fost) care incita la dezordine, acte de violenta sau altfel de acte… 0331 25 iunie 1991 “Desi ne-am straduit nu am putut raporta col. Sima implicarea completa a vreunui cetatean strain in evolutia demonstratiilor cit si fenomenlor care au avut loc la Timisoara,..”

0173

“Sarcina primordiala pe care am primit-o de la col. Sima a fost daca in evenimentele declansate la Timisoara erau implicate elemente straine din afara tarii.  Cu toate eforturile facute nu a rezultat lucru pe linia mea de munca.” 0174

26 iunie 1991, Declaratia lui Liviu Dinulescu, cpt. la Serviciul de Pasapoarte al jud. Timis (in decembrie 1989, lt. maj. ofiter operativ Securitate judetean la Serv. III, care se ocupa de contraspionaj)

“Precizez ca anterior declansarii evenimentelor de la Timisoara din datele ce le detineam serviciul nostru nu rezulta vreun amestec din exterior in zona judetului Timis.”

0197

Generalul Emil Macri (seful Dir. II-a Securitatii, Contrainformatii Economice),

Declaratie 2 ianuarie 1990:

“Rezumind sintetic informatiile obtinute ele nu au pus in evidenta nici lideri si nici amestecul vreunei puteri straine in producerea evenimentelor de la Timisoara.  Raportarea acestor date la esalonul superior respectivi generalului I. Vlad a produs iritare si chiar suparare…”

IMG_1219 IMG_1215 Filip Teodorescu (adj. sef. Dir III Contraspionaj D.S.S.), Declaratie, 12 ianaurie 1990:  Seara [luni, 18 decembrie 1989], dupa 23:00, responsabili (anumiti ?) de generalul-maior Macri Emil pe diferitele linii de munca au inceput sa vina sa-i raporteze informatiile obtinute.  Au fost destul de neconcludente si cu mare dificultate am redat o informare pe care generalul-maior Macri Emil a acceptat-o si am expediat-o prin telex in jurul orei 01:00 [marti, 19 decembrie 1989.  In esenta se refera la: –nu sint date ca ar exista instigatori sau conducatori anume veniti din strainatate… IMG_1453 IMG_1438 https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/04/29/high-time-to-unpack-already-why-the-restless-journey-of-the-soviet-tourists-of-the-romanian-revolution-should-come-to-an-end/

Mai jos, declaratiile lui Petre Pele, Tudor Postelnicu, Gheorghe Diaconescu, si Iulian Vlad Excerpt from Chapter 5 of my Ph.D. Dissertation at Indiana University: Richard Andrew Hall, Rewriting the Revolution: Authoritarian Regime-State Relations and the Triumph of Securitate Revisionism in Post-Ceausescu Romania (defended 16 December 1996). This is the original chapter as it appeared then and thus have not been revised in any form. https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997/

A Review of the Evidence

Although at first glance the regime’s treatment of Pastor Tokes seems strange and even illogical, within the context of the workings of the Ceausescu regime and the regime’s strategy for dealing with dissent it makes perfect sense. There is simply no convincing evidence to believe that the Securitate–or a faction within it–purposely dragged its feet in enforcing Pastor Tokes’ eviction, or was attempting to spark a demonstration in the hopes of precipitating Ceausescu’s fall. The regime’s decision to evict Tokes was not a last-minute decision. Moreover, the regime exerted tremendous and sometimes brutal pressure to silence Tokes in the months preceding this deadline. Interestingly, according to high-ranking members of the former Securitate, Nicolae Ceausescu’s unwillingness to approve the more definitive measures requested by the Securitate allowed the Tokes case to drag on without resolution (see below). The Tokes case suggests the bureaucratic and byzantine mentalities of the Ceausescu regime, and the clash between a dictator’s instructions and how the institutions charged with defending him interpret their mission. … The suggestion that the Securitate treated Tokes gently prior to his eviction is simply incorrect. On 2 November 1989, four masked men burst through the locked doors of the parochial residence, wielding knives and screaming in a fury. Tokes was slashed on the forehead before his church bodyguards could come to his rescue, causing the four to flee. The numerous Securitate men posted out front of the building had done nothing to intervene in spite of calls for help. Puspoki suggests that these “Mafia-like thugs,” who attacked as if from “an Incan tribe,” were some of Colonel Sima’s “gorillas,” sent to deliver a clear message to Tokes that he should leave immediately.[40] The view of the former Securitate–as expounded by Colonel Sima’s senior deputy, Major Radu Tinu–insinuates a “tourist”-like scenario. According to Tinu, the incident was clearly a “set-up” designed to draw sympathy to Tokes’ cause since the assailants fled away in a car with West German tags.[41] Not for the last time, the Securitate thus appears to attempt to attribute its own actions to foreign agents. A week after the mysterious attack by the masked intruders, all of the windows of the parochial residence and nearby buildings were smashed. Interestingly, the report drawn up for Bucharest by the Timisoara Securitate attempted to argue that “workers” from the Timisoara Mechanical Enterprise, offended by pastor Tokes’ behavior, had broken the windows. According to Puspoki, the use of a propaganda-like description was not accidental: the local Securitate was trying to present the incident as evidence of “the dissatisfaction of the working people of Timisoara” in the hope that it would finally prompt Ceausescu into approving definitive measures against Tokes.[42] Was Ceausescu responsible for the fact that the Tokes case dragged on without resolution? Support for such a conclusion comes from the comments of Securitate officers Colonel Filip Teodorescu and Major Radu Tinu. Teodorescu was dispatched to Timisoara with sixty other Securitate information officers in order to “verify” the request of the local Securitate that proceedings for treason be initiated against Tokes.[43] Teodorescu laments: Unfortunately, as in other situations…Nicolae Ceausescu did not agree because he didn’t want to further muddy relations with Hungary. Moreover, groundlessly, he hoped to avoid the criticisms of “Western democracies” by taking administrative measures against the pastor through the Reformed Church to which [Tokes] belonged.[44] Major Radu Tinu suggests that Ceausescu’s approval was necessary in the case of Securitate arrests and that the local Securitate remained “stupefied” that after having worked so long and hard in gathering information with which to charge Tokes with the crime of treason, Ceausescu rejected the request.[45] Tinu speculates that Ceausescu “did not want to create problems at the international level.” Because former Securitate officers rarely pass up the opportunity to absolve themselves of blame, and it would appear both easier and more advantageous to blame the deceased Ceausescu for being too unyielding in the Tokes affair, these allegations seem plausible. Thus, it would appear that because Nicolae Ceausescu was skittish of further damaging Romania’s already deteriorating relations with the international community, and the Tokes case was a high-profile one, he refrained from approving visible, definitive action against the pastor. The Securitate‘s attempt to goad Ceausescu to bolder action would appear to confirm Ghita Ionescu’s suggestion that where the security apparatus comes to dominate regime affairs it attempts to impose its institutional prerogatives upon political superiors. Ceausescu and the Securitate appear then to have had sometimes conflicting views over how to resolve the Tokes affair in the quickest and most efficient fashion. By December 1989, a huge group of Securitate officers were working on the Tokes case: the entire branch of the First Directorate for Timis county, the special division charged with combatting Hungarian espionage, high-ranking members of the First Directorate and Independent Service “D” (responsible for disinformation) from Bucharest, and members of the division charged with “Surveillance and Investigation.”[46] Puspoki describes Timisoara at this late hour as follows: Day and night, the telex machines on the top floor of the [County Militia] “Inspectorate” incessantly banged out communications, while the telephones never stopped ringing. Minister Postelnicu yelled on the phone, Colonel Sima yelled through the offices and the hallways. The officers ran, as if out of their minds, after information, besieged neighbors of the pastor, and dispatched in his direction–what they call–”informers with possibilities.”[47] Yet the case lingered on. On Sunday, 10 December 1989, Pastor Tokes announced to his congregation that he had received a rejection of his most recent appeal: the regime would make good on its threat to evict him on Friday, 15 December. He termed this an “illegal act” and suggested that the authorities would probably use force since he would not go willingly. He appealed for people to come and attend as “peaceful witnesses.”[48] They came.

[40].. Puspoki, “Piramida Umbrelor (III),” Orizont, no. 11 (16 March 1990), 4.

[41].. Bacescu, Din Nou in Calea, 78.
[42].. Puspoki, “Piramida Umbrelor (III).”
[43].. Teodorescu, Un Risc Asumat, 45-46.
[44].. Ibid., 90.
[45].. Bacescu, Din Nou in Calea, 78.
[46].. Puspoki, “Piramida Umbrelor (II).”
[47].. Ibid.
[48].. Tokes, With God, for the People, 1-4. ————————————————————————————————

Tudor Postelnicu:  “Ceausescu Nicolae facuse o psihoza, mai ales dupa ce s-a intors de la sedinta de la Moscova in toamna lui ’89.  Era convins ca se planuieste si de cei de pe plan extern caderea sa, era convins ca toti sint spioni…” 0160 Petru Pele (Dir I, DSS). Declaratie, 16 ianuarie 1990:  “Printre sarciniile mai importante efectuate de catre acestia in  perioada 17-22.12.1989 s-a numerat (?) constituierea (?) listelor celor retinuti de organele militie cu listele celor predati sau reintorsi din Ungaria, intrucit s-a emis ipoteza ca evenimentele de la Timisoara au fost puse la cale in tara vecina…” 0299 0291 Gheorghe Diaconescu, Declaratie 31 decembrie 1989 “Luni 18 decembrie gl. col.  VLAD IULIAN a avut o convorbire cu colegul meu (local?) RADULESCU EMIL … 0476 Vlad Iulian (continuarea, declaratia lui Gheorghe Diaconescu) “?… foarte dur (?) ca nu (?) ca ‘un grup de turisti isi fac de cap in Timisoara’” 0477 0472 Tocmai Iulian Vlad, el insusi, recunoaste ne-implicarea strainilor in evenimentele de la Timisoara, aici… 0289 0290 Incepind cu noaptea de 16/17 dec. si in continuare pina in data de 20 dec. 1989 organul de securitate local col. Sima cit si gl. Macri si in lipsa lui col. Teodorescu imi comunicau date din care rezulta ca sute de elemente turbulente au devastat orasul, si ca elementul strain nu rezulta a se fi implicate in continuarea fenomenului.” 0291 “Mai exact, cei trimis de mine la Timisoara mi-au raportat ca nu au elemente din care sa rezulte vreum amestec al strainatatii in producerea evenimentelor de la Timisoara.” https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/03/17/o-indicatie-pretioasa-de-pe-malurile-dimbovitei-implicarea-strainilor-in-evenimentele-de-la-timisoara-paranoia-lui-nicolae-ceausescu-sau-confirmarea-lui-iulian-vlad/0292

All this is important to keep in mind when coming across claims about the alleged role of these tourists in the overthrow of the communist regime of Nicolae Ceausescu:  none of the authors purporting such claims have addressed the documents above.  Among the authors who allege such a role and whose work is available on the Internet are the following:

James F. Burke (citing Grigore Corpacescu, General Iulian Vlad, and a well-known article from September 1990 in Democratia) http://www.ceausescu.org/ceausescu_texts/revolution/december_revolt_moscow.htm (I have dealt with these allegations here https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/12/29/presa-din-1990-despre-turistii-rusi-din-decembrie-1989/, and  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/09/22/the-1989-romanian-revolution-as-geopolitical-parlor-game-brandstatter%E2%80%99s-%E2%80%9Ccheckmate%E2%80%9D-documentary-and-the-latest-wave-in-a-sea-of-revisionism-part-iii/)

Catherine Durandin (citing Radu Portocala) http://www.diploweb.com/english/romania/durandin1.htm  (I have addressed this allegation here https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/09/24/the-1989-romanian-revolution-as-geopolitical-parlor-game-brandstatter%E2%80%99s-%E2%80%9Ccheckmate%E2%80%9D-documentary-and-the-latest-wave-in-a-sea-of-revisionism-part-four/)

Alexander Ghaleb (fn. 9, citing “police sources”) http://www.sferapoliticii.ro/sfera/165/art03-Ghaleb.php

Jacques Levesque (citing a 1992 book by Filip Teodorescu) http://publishing.cdlib.org/ucpressebooks/view?docId=ft4q2nb3h6&chunk.id=d0e6746&toc.id=d0e6638&brand=ucpress

John Simpson (citing Virgil Magureanu and the SRI) http://www.independent.co.uk/life-style/ten-days-that-fooled-the-world-1387659.html

Alex Mihai Stoenescu (p. 186 of 340, Petre Roman citing Mihai Caraman) http://www.scribd.com/doc/105257958/Alex-Mihai-Stoenescu-Istoria-Loviturilor-de-Stat-Din-Romania-Vol-4-1

Larry Watts (fn. 90 p. 26, Petre Roman citing Mihai Caraman) http://www.larrylwatts.com/excerpts/with_friends_like_these_excerpts.pdf  (Roman ironically himself undermined such a claim here:  http://adevarul.ro/news/eveniment/petre-roman-ceausescu-acceptat-controlul-psihiatric-proces-putea-scape-1_50ad124a7c42d5a6638e48ab/index.html , Watts’ claim has been televised in the series “Mostenirea Clandestina,” http://www.youtube.com/watch?v=cAPOEu0ebwI start at about 46:10 to 46:60 and then assisted by Cristian Troncota, who discusses the “Soviet tourists,” including Watts’ claim, from 47:05 to 49:50…conveniently not mentioned here or anywhere else where Troncota appears (for example with Grigore Cartianu in Adevarul), Cristian Troncota was a Lt. Maj. in the Securitate:  see the index here from a 1987 issue of the Securitate‘s “strict secret” journal, (page 4 of 46 on the pdf) with a historical article beginning on page 78:  http://www.cnsas.ro/documente/periodicul_securitatea/Securitatea%201987-4-80.pdf  (vol. 80 from 1987).

 

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , | 19 Comments »

What would it have looked like if Nicolae Ceausescu’s Securitate executed a plan to counter an invasion…but the invaders never came? (IV)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on January 27, 2014

Answer:  Well, you would have something that looked suspiciously similar to what actually happened in December 1989 in Romania…

(strictly personal viewpoint as always; I began my analysis of what have been characterized as the “strange,” “counter-intuitive,” and “irrational” character of the “terrorist” actions in December 1989 in Chapter 8 my Ph.D. dissertation (defended December 1996), which can be found here:  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/ and continued it in articles such as the following in Europe-Asia Studies from 2000, which can be found here, https://romanianrevolutionofdecember1989.com/theories-of-collective-action-and-revolution-2000/ )

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/19/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasion-but-the-invaders-never-came-i/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/21/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasionbut-the-invaders-never-came-ii/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/24/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasionbut-the-invaders-never-came-iii/

Lt. Colonel Tudor Alexandru si Capitan Nicolae Catana (Securitatea, nr. 85, martie 1989) http://www.cnsas.ro/documente/periodicul_securitatea/Securitatea%201989-1-85.pdf :

Efectivele care desfasoara actiuni in cadrul lupte de rezistenta se vor dota corespunzator misiunilor incredintate.  Materialele  necesare vor fi realizate din cele aflate in dotarea unitatilor sau din depozitele special create in locuri ascunse, din capturi de la inamic, trimitere pe calea aerului sau alte surse…

image0-003

The Securitate, in recounting their version of what happened in December 1989, love to point out how their official stockpiles of arms were sealed when the Ceausescus fled by helicopter at approximately 12:00 on 22 December 1989.  (Even this is only partially true.)  Military Prosecutor General Dan Voinea, and many researchers of December 1989–including some of the best among them, such as Peter Siani-Davies, repeat claims similar to this–or to the extent that they acknowledge Securitate weapons might have been used, they suggest, as does Siani-Davies, that we cannot just assume that the Securitate used them, but that they may have fallen into the hands of civilians, the Patriotic Guards, the Army, etc.  None of this, however, accounts for the fact that from injured civilians, to domestic and foreign doctors who operated on them, to military officers, have attested to the existence, use, and discovery of atypical munitions not in the Army’s arsenal–namely the use of exploding Dum-Dum bullets and/or “vidia” bullets.  The Securitate appear to be generally correct:  these weren’t in their normal stockpiles.  But they didn’t use those.  Naturally, in the context of an assumed foreign invasion and occupation, they could not bank on access to such stockpiles, which would probably have fallen into the hands of the enemy.  Instead, they would have to rely on hidden stockpiles, secret deposits strategically placed in major cities and outside of them, that only they knew about, and that could be accessed in the case of foreign occupation.  Also, one can assume the scruples that they might have had with regard to the use of such munitions against their own unarmed people–although given what happened, it turns out they didn’t have many scruples after all–did not apply to an invading and occupying foreign force–hence the preparation of such munitions.  Moreover, after the Ceausescus fled on 22 December, the character of the terrorist actions were very much in keeping with what we might expect from a “resistance war” (lupta de rezistenta):  as some have noted in recounting what happened, if they were unarmed they seemed to be able to move with reasonable ease and not great fear of being shot…however, if they were armed they became a target, and could receive a sniper shot to the head or chest (something of which a civilian with little familiarity with arms or access to them before 22 December 1989 would have been unlikely to be able to pull off).

image0-001

“Saptamina trecuta am incheiat un ciclu de 2 saptamini de pregatire si examinare, la Baneasa, pentru obtinerea gradului de subofiter.  Acest ciclu l-am efectuat la Baneasa, deoarece stagiul militar de 9 luni, l-am satisfacut intr-o unitate apartinind Securitatii Statului.

–Ce specific a avut pregatirea?

Am fost antrenati pentru lupta de gherila urbana, in caz de agresiune externa.  Eram organizati in grupuri mici care actionau pentru destabilizarea inamicului, pe teritoriul ocupat de el.

–S-au facut afirmatii in perioada revolutiei, ca nu exista trupe specializate in gherila urbana!  Este adevarat?

Nu!  In cazul in care se face exceptie de notiunea de inamic strain sau agresiune externa, pregatire multor generatii de militari au acest specific.

–Ati fi activat doar in termenul celor 9 luni?

Nu!  Noi sintem la dispozitia lor in permanenta.  Putem fi convocati telefonic sau printr-o alta modalitate conspirativa.  Existe case conspirative si depozite de munitie in plin Bucuresti, de unde ne-am fi aprovizionat cu armament si munitie pentru a efectua ambuscade, aruncari in aer si altele.

–Considerati ca dupa revolutie lucrurile s-au schimbat, cum apreciati ca ati fost chemat tot la o unitate fosta a Securitatii?

Am fost indignati si chiar ne-am manifestat in sensul acesta!  La toate intrebarile noastre n-am primit raspuns.  De abia la sfirsitul stagiului am aflat ca ne-am pregatit, de fapt, la trupele de jandarmi.

–Si pina atunci?

Col. Porumbelu ne-a tacut un mic istoric din care am sa citez:  “Din 22 dec. in 28 am fost teroristi!  Din 28 pina in martie am fost M.Ap.N.-isti.  Pina pe 5 iulie sintem trupe de jandarmi….

 [Dinu Ispas, “Baneasa–Comedie muta ’90” Expres, iulie? /august ? 1990, p. ?]

image0-001

Stiu ca in zilele de 23-25 XII 1989, din circa 150 sesizari facute de cetateni 48 s-au dovedit intemeiate in sensul ca, in punctele indicate, s-au gasit depozite de arme.  Deci nu exista “taina absoluta.”  Depozitul de arme gasit in blocul Scala, prabusit la cutremur, era tot al USLA, deci de mult a fost pregatita actiunea.  Avem de a face cu o organizatie criminala pregatita de un stat impotriva populatiei sale.  — N.F., pensionar, Bucuresti.  “Voi ati tras in noi, noi va salvam viata!” 22, nr. 5 (16 februarie 1990), p. 10.  Now available online at http://www.revista22.ro/nou/arhivapdf/5_1990.pdf .

image0-003

from Gardianul 16 December 2005

(Virgil Magureanu before the Parliamentary Commission investigating the events of December 1989):

Vreau sa va spun ca tot atunci a venit tot un subordonat de-al meu, locotenent-colonel Chilin, si era seful informatiilor la brigada antiterorista

Nicolaescu: Ati stat de vorba cu un general de Securitate, ati luat niste securisti cu dv., ati plecat la televiziune sa aparati televiziunea, impotriva cui? Cu cine credeati dv. ca luptati?

Magureanu: Dl, noi am presupus ca insurgentii erau cei care nu doreau prabusirea regimului; indiferent cine erau aceia; dar noi am vazut ca televiziunea era in primejdie de a scapa din mana celor care dadusera anatema regimului Ceausescu si erau vadit impotriva. Acolo taberele erau cei pro si impotriva regimului Ceausescu.

Asa am apreciat atunci.

Si asa imi mentin aprecierea si azi. De principiu.

Ma rog, aflasem mai multe lucruri. Despre niste depozite de armament (Chilin mi-a zis) de pe traseul de la Piata Palatului spre iesirea din Bucuresti de unde se aproviziona Securitatea atunci cand pazea traseul, despre niste subterane in care ar exista, de asemenea, armament si munitie, subterane care trebuiau luate in posesie si sa fie vazut ce e acolo. (In other words, an USLA official confirmed that the Securitate had deposits of arms and munitions along routes in Bucharest.)

(“If memory serves correct, years later in Curierul National, Andronic was to refer to finding out about the collapsing of the Ceausescu regime from USLA officer, Alexandru Ioan Kilin.”  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/10/05/%E2%80%9Corwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-9-orwellian-sanitywont-get-fooled-again/ , for a mention of Kilin see also  http://ohanesian.wordpress.com/2010/07/11/tiganul-din-dosarul-carlos-sacalul/)

Nicolaescu: De cine sa fie luate in posesie?

http://www.newspad.ro/Magureanu-In-decembrie-1989-TVR-nu-era-atacata-de-teroristi-ci-de-insurgenti,66491.html

Stirile zilei - Ultimele stiri online @ Newspad Stiri

   
  • Printeaza articol - Magureanu: In decembrie 1989, TVR nu era atacata de «teroristi», ci de insurgenti
  • Trimite prin email - Magureanu: In decembrie 1989, TVR nu era atacata de «teroristi», ci de insurgenti

Magureanu: In decembrie 1989, TVR nu era atacata de «teroristi», ci de insurgenti

CE PARERE AI?
Interesant
Amuzant
Uimitor
Scandalos
Ingrozitor
Ciudat
100%romanesc
Magureanu: In decembrie 1989, TVR nu era atacata de «teroristi», ci de insurgenti
16 decembrie 2005

Magureanu: Si am ajuns. Oamenii de acolo, cand am aparut eu, sigur ca s-au strans in jurul meu. Vreau sa va spun ca tot atunci a venit tot un subordonat de-al meu, locotenent-colonel Chilin, si era seful informatiilor la brigada antiterorista. S-au grupat pur si simplu in jurul meu ca nici ei nu aveau cu cine sta de vorba acolo. Militarii aveau sarcinile lor in dispozitiv, ceilalti, politicienii erau cu preocuparile lor si ingrijorarile lor, iar eu disponibil.

Nicolaescu: Ati plecat de la Eforie, cam la ce ora si cati insi?

Magureanu: Dl Nicolaescu deci toate acestea s-au petrecut pana in dupa-amiaza; ora nu o stiu cu precizie si traseul a fost dificil. Ca sa nu fim opriti, deci a fost o dubita si cateva masini cu toti astia. Cred ca nu erau in civili, cred ca erau totusi in kaki, dar trebuie sa-i intrebam chiar pe ei. Oamenii au venit cu automatele, s-au asezat in dispozitiv, in partea dinspre Dorobanti.

Nicolaescu: La cine v-ati prezentat cu ei la televiziune? La ce poarta?

Magureanu: Daca nu ma insel, era generalul Tudor care-i repartiza in dispozitiv de aparare. I-am dus acolo, i-am lasat si oamenii si-au vazut de treaba lor in continuare.

Nicolaescu: Si dv. ati plecat mai departe?

Magureanu: Pe urma ce-a fost? A venit, ca iarasi ma cunosteau, se lipise de mine un inginer de la un institut de cercetari, care a si ramas cu mine, a aparut acolo a fost o cunostinta de-a mea, altul care a incercat sa-l contactez, fara succes, fostul general la politie generalul Penciuc. A fost trecut in rezerva. Prin 1983-1984 i-am facut o vizita la Baneasa. Nu a percutat in nici un fel. Si el stie o multime de lucruri despre ce s-a intamplat in decembrie. Dumitru Penciuc. Nu mai stiu ce functie a avut. Dar a venit la mine in 23 la amiaza. Chilin a venit si au mai venit inca si ne-au spus o serie de lucruri pe care noi am socotit ca e bine sa le transmitem in forma aceea celor de la aparare si dlui Iliescu.

Nicolaescu: Ati stat de vorba cu un general de Securitate, ati luat niste securisti cu dv., ati plecat la televiziune sa aparati televiziunea, impotriva cui? Cu cine credeati dv. ca luptati?

Magureanu: Dl, noi am presupus ca insurgentii erau cei care nu doreau prabusirea regimului; indiferent cine erau aceia; dar noi am vazut ca televiziunea era in primejdie de a scapa din mana celor care dadusera anatema regimului Ceausescu si erau vadit impotriva. Acolo taberele erau cei pro si impotriva regimului Ceausescu.

Asa am apreciat atunci.

Si asa imi mentin aprecierea si azi. De principiu.

Ma rog, aflasem mai multe lucruri. Despre niste depozite de armament (Chilin mi-a zis) de pe traseul de la Piata Palatului spre iesirea din Bucuresti de unde se aproviziona Securitatea atunci cand pazea traseul, despre niste subterane in care ar exista, de asemenea, armament si munitie, subterane care trebuiau luate in posesie si sa fie vazut ce e acolo.

Nicolaescu: De cine sa fie luate in posesie?

Magureanu: De catre cei care-si asumasera noua putere. Totusi se infiripase acolo. Nu era la televiziune intr-un dispozitiv care se raliasera evenimentelor? Si intr-un fel sau altul cei care luptau pentru apararea televiziunii trebuiau sa stie si unde sunt punctele de rezistenta ale celor care se opuneau.

Nicolaescu: Nu va suparati pe mine pentru ca vreau sa lamuresc.

Magureanu: Dle Nicolaescu nu cred ca sunt aici pentru sentimente precum suparare sau altceva.

Deci, sa stiti, treaba cu depozitele s-a dovedit nereala ulterior. Era Penciuc, inginerul asta de care va spun.

A, era sa-mi scape un amanunt. Cand am ajuns acolo si am stat de vorba cu Mortoiu, mi-a zis: “Toti isi iau arme automate. Luati-va si dv. macar un pistol, un pistolet”. Eu nu am purtat in viata mea arma. Nici acum nu o port. Este o chestie de psihologie personala.

Insa atunci s-a insistat “ia-l ca nu se stie ce se poate intampla”. Nu-mi dadeam seama ce se poate intampla si nici ce as face eu cu o arma pentru ca nu sunt capabil sa traga cineva.

In fine, daca a insistat si ca sa scap de gura lui am zis “bine domnule”. S-a nimerit ca nu a fost magazionerul acolo si am plecat fara, mai tarziu.

Nicolaescu: Ceilalti cum au luat arme daca nu era magazionerul acolo?”

Magureanu: Automatele mari erau intr-un loc anume. Oamenii nu aveau arme asupra lor, dar atunci li s-au distribuit arme si munitie din dotarea unitatii.

Pistoletele aveau probabil un alt regim. In orice caz, omul care trebuia sa-mi dea nu era.

Ca sa nu fim banuiti de altceva s-a scris pe pancarte: “Noua securitate a poporului”. Pe la Universitate am fost oprit si inca in vreo doua locuri. Si oamenii bombaneau “bine, bine numai sa fie noua”.

Mergem cu masini. Am ajuns fara incidente la TV. S-au repartizat in dispozitiv, tirul era “in draci”.

Reconstituirea traseului, daca are vreo importanta pot s-o fac dupa ce stau de vorba cu cei care au fost acolo.

In sfarsit, ce vroia sa spun. Doua ore mai tarziu hotarasem sa ne ducem la armata sa le spunem alora de depozit, de subterane, imi facusera capul calendar. Dl Chilin poate sa vina sa depuna aici. Acum s-a privatizat.

Si aceasta problema este un capitol separat (cu privatizarea).

Cand am iesit din TV ca sa mergem la armata (eram Peciuc si altii, nu-mi aduc aminte, eram cu o masina. Erau doua grupuri; unul mai mare si unul mai mic in stari diferite de luciditate. In Piata Aviatorilor – grupuri care stateau pe margini in partea dinspre Arcul de Triumf. Primul grup era de 15-20, curios este ca desi nu aveau imbracaminte neobisnuita, toti au trecut, pe mine m-au oprit. Am trecut de primul grup la al doilea mi s-a infundat. M-au buzunarit, au confruntat actele; daca gasea si pistolul, eram terminat. Cred ca cu ala ma impuscau. Nu am mai putut trece de ei. S-a produs o busculada. Era o dunga de la caciula si au zis “asta avea cascheta aici, e securist, e terorist, puneti mana pe el. Mai aveam inca in buzunar si biletele de tren. M-au tot inghesuit ca nu puteau sa gaseasca ceva. Toti cu care eram plecasera, singurul care ramasese cu mine era inginerasul acela de la institutul de cercetari. Unul din grupul acela, mai lucid, mi-a zis: “Dle uite astia vor sa-ti faca ceva, mai bine te legam, te punem intr-o Raba si te ducem la militie sa te indentifice. Eu aveam acte la mine, dar actele alea nu le spuneau nimic. Ne-am dus la postul de militie din dreapta statuii Aviatorilor si am stat vreo trei orei. Deci legat la maini pe mine si pe inginerul de care v-am spus.

Raposatul Stark a dat telefon de la TV sa-mi dea drumul. Numai asa mi-au dat drumul. M-am intors la TV.

Hossu: De unde stiau sa sune la TV?

Magureanu: Eu le-am dat sugestia. Le-am spus: Sunati la TV” ca de acolo am venit, nu am venit din alta parte.

Sabin Ivan: Din tot grupul cum de v-a luat tocmai pe dv.?

Magureanu: Nici eu nu-mi pot explica. Probabil ca au intuit ce o sa ajung eu.

Sabin Ivan: Pai asta era ideea. Nu-i tineti minte pe aia?

Magureanu: Nu.

Nicolaescu: Nu cumva totusi cineva din aia v-a recunoscut?

Magureanu: Nu. In mod sigur, nu.

Daca incidentul prezinta importanta, in nume personal eu oricum puteam sa fiu terminat acolo. Daca as fi avut ceva de ascuns va dati seama ca nu-l reproduceam.

Ivan Sabin: De ce l-ati reprodus totusi, ca nu e asa important?

Magureanu: Ar trebui sa va decideti dl. Am remarcat ca nu aveti decat intepaturi pentru mine.

Deci dlor ne-am intors la televiziune.

In 23 seara la circa o ora-doua a venit dl Iliescu, abia atunci am putut sa stam de vorba si am plecat impreuna cu niste TAB-uri la Aparare. Era cu noi Voican. Motanu, Babone – care a si produs un incident in noaptea aceea, cred ca era securist, dar de proasta calitate. Dl Iliescu nu-i cunostea.

Vreau sa va spun un lucru, care cred ca ma disocia fata de ceilalti. Multi s-au bagat acolo, in grupul acela cam fara nici o legatura cu ceea ce se intamplase. Si multi au avut grija sa apara pe urma in umbra actualului presedinte (eventual barba, sa li se vada).

Sabin Ivan: Astia au ramas in continuare langa presedinte?

Magureanu: Dar dv. stiti aceste lucruri. In orice caz de aceea am intrebat pe dl Iliescu daca-i cunoaste pentru ca anturajul devenise incert, dupa parerea mea. Prea multa lume civila si intamplatoare in sediul Apararii. Si orice ar fi cand e vorba de armata si de militarie in actiuni de acest gen, multi incurca “batatura”.

Acolo erau perdelele trase, o canonada in draci. Se discuta “cam la podea”. Cand am intrat acolo, proaspatul numit ministru Militaru s-a apropiat de dl Iliescu si i-a spus ca situatia tinde sa scape de sub control. Si a inceput sa insire escadrile de elicoptere dinspre mare, desant aerian, coloane de blindate pe Oltenitei si inca vreo doua din astea.

Platica: Ati amintit adineauri de proaspat numitul ministru. Deci in seara de 23?

Magureanu: Deci Militaru era acolo in calitatea de care eu va vorbesc acum.

Platica: Din discutiile avute cu ceilalti, aceasta numire a fost plasata in ziua de 24 din punct de vedere sa-i spunem formal, iar de drept, din 25 sau 26.

Magureanu: E posibil ca semnarea acestei numiri sa fi fost ulterioara, insa Militaru era in tinuta militara. Oricum el a fost primul care s-a apropiat de Ion Iliescu si i-a prezentat ceea ce v-am spus. Nu stiu cata insemnatate are data, s-ar putea de vreme ce m-ati intrebat, dar efectiv eu asa tin minte; ca in seara de 23 el era deja ministrul apararii. Dar bineinteles se poate reconstitui. Poate fi intrebat si dl Iliescu, Stanculescu. Dragos Munteanu actual ambasador la Washington. M-as fi mirat sa nu fie asa pentru ca de un ministru al apararii in acel moment este evident ca era nevoie.

Platica: Este evident ca era, dar tocmai de atunci incolo se mai pun niste intrebari. Stiti cumva la sugestia cui s-a facut aceasta numire? Pentru ca era inca o situatie de provizorat. Chiar dv. mai adineauri ati spus ca ati ramas oarecum mirat de configuratia formulei care exista in cadrul ministerului. Cum de s-a ajuns la aceasta numire a dlui Militaru?

Magureanu: Nu sunt in masura sa va raspund eu. Eu v-am relatat situatia care am vazut-o acolo. Poate ca intrebati chiar pe impricinat.

Va rog permiteti sa derulez noaptea acea de 23-24, dupa care va rog foarte mult programati-ma la o data care o considerati dv. convenabila ca sa revin sa reluam amanuntit.

Deci in 23-24, lucrurile au mers ca asa. Pe un fond de razboi psihologic foarte dens, Militaru a spus atunci ceea ce v-am spus. Poate s-o confirme, poate ca a si comunicat-o. In acel moment, generalul Stanculescu, care era de fata, a zis ca “nu crede ca 95% pot fi adevarate”. Este mai degraba o alarma falsa. Deci cel care a incercat sa dea o imagine mai moderata a fost Stanculescu. Cu mai mult realism, mai multa luciditate.

Canonada era in toi. Si atunci s-a presupus ca MAN era inconjurat de profesionistii in terorism care intentioneau sa distruga creierul apararii militare. Si pe acest fond a aparut acolo un personaj, defunctul Ardeleanu, fostul sef al USLA, cu care regret ca nu am stat mai mult de vorba cu el.

Nu-mi aduc aminte daca Vlad era, in orice caz era in alta incapere daca era.

Mai era si cu cineva din fostii mai-marelui regim, un personaj de prim-rang langa Ardeleanu, pentru ca ei pe urma au fost izolati. In orice caz, incerc sa-mi aduc aminte pana data viitoare.

 

Sursa: Gardianul

destituirea 2 years ago

– Gloantele Vidia erau marca secreta a Romaniei impotriva unui atac sovietic de care Ceausescu se tot ferea inca de la invadarea Cehoslovaciei in 1968.

Added: 3 years ago
From: destituirea
Views: 16,343

image-14

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/usla-bula-trosca-militaru-m-ap-n/

(Sergiu Nicolaescu, Cartea revolutiei romane.  Decembrie ’89, 1999, p. 217.)

Uzina Sadu-Gorj, august-septembrie 1989,

comanda de fabricatie a gloantelor explozive DUM-DUM

Referitor la existenta cartuselor explozive si perforante, dupa unele informatii rezulta ca in perioada august-septembrie 1989 la uzinele Sadu-Gorj s-a primit o comanda de executare a unor asemenea cartuse explozive.  Comanda a fost ordonata de Conducerea Superioara de partid si executata sub supravegherea stricta a unor ofiteri din fosta Securitate.

Asa cum s-a mai spus, asupra populatiei, dar si asupra militarilor MApN teroristii au folosit cartuse cu glont exploziv.  Cartusele respective de fabricarea carora fostul director al uzinei Constantin Hoara–actualmente deputat PSM Gorj–si ing. Constantin Filip nu sunt straini, au fost realizate sub legenda, potrivit careia, acestea urmai a fi folosite de Nicolae Ceausescu in cadrul partidelor de vanatoare.

Consider ca lt. col. Gridan fost ofiter de Contrainformatii pentru Uzina Sadu–actualmente pensionar ar putea confirma fabricarea unor asemenea cartuse si probabil si unele indicii cu privire la beneficiar.  Daca intr-adevar aceste cartuse au fost fabricate in Romania atunci este limpede ca o mare parte din teroristii din decembrie 1989 au fost autohtoni, iar organele de securitate nu sunt straine de acest lucru.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/12/01/vina-de-neiertat-a-tvr-a-contribui-decisiv-la-victoria-revolutiei-i/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/12/04/vina-de-neiertat-a-tvr-a-contribuit-decisiv-la-victoria-revolutiei-ii/

image0-001

image0

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/08/25/tvr-chirurgi-si-reportaje-despre-gloante-explozive-dum-dum/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/05/16/dosarele-revolutiei-si-expertize-balistice-cine-a-tras-in-voi-cu-gloante-explozive/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/12/06/vina-de-neiertat-a-tvr-a-contribuit-decisiv-la-victoria-revolutiei-iii/

Timage0-001

It took 22 years for the text of Securitate Director General Iulian Vlad’s handwritten declaration of 29 January 1990 to become public knowledge–thanks to former military prosecutor General Ioan Dan.  (Inevitably, there will no doubt be those who will allege that General Vlad was “forced” to write this declaration to save his skin, etc., that this was the “propaganda of the moment” and all a huge lie.  If that were the case, one would have expected Iliescu, Brucan, Militaru, Voican Voiculescu, etc. to have made every effort for Vlad’s declaration to leak to the media.  Instead, for 22 years it was hidden from public knowledge!)

Of Note:  No “Soviet tourists,” no DIA (Batallion 404) troops of the army’s intelligence wing, no “there were no terrorists:  the Army shot into everyone else and into itself”–in other words, none of the spurious claims that have littered the narrative landscape, fueled by the former Securitate over the past two decades plus.  No, Vlad knew who the terrorists of the Romanian Revolution of December 1989 were, because they reported to him!

image0

image0-002

General Magistrat (r) Ioan Dan

In aprilie 1990, generalul Ghoerghe Diaconescu a fost destituit din functia de conducere in Directia Procuraturilor Militare.  La plecare, mi-a predat cheia de la fisteul sau, cu mentiunea ca acolo au mai ramas cateva hartii fara importanta. Intrucat, la data respectiva, ma aflam in cea mai mare parte a timpului, in procesul cercetarilor de la Timisoara, mult mai tarziu, am dorit sa pun in respectivul fiset o serie de acte.  Am cercetat ce mai ramasese de pe urma generalului Diaconescu si, spre surprinderea mea, am gasit declaratia olografa a generalului Iulian Vlad, data fostului adjunct al procurorului general, fostul meu sef direct, nimeni altul decat generalul Diaconescu, la 29 ianuarie 1990, cand toate evenimentele din decembrie 1989 erau foarte proaspete.  Repet, este vorba despre declaratia olografa, un text scris foarte ingrijit, pe 10 pagini, din care voi reda acum integral doar partea care se refera expres la “actiunile teroriste in Capitala” (formularea apartine generalului Vlad).

“Analizand modul in care au inceput si s-au desfasurat actiunile teroriste in Capitala, pe baza acelor date si informatii ce le-am avut la dispozitie, consider ca acestea ar fi putut fi executate de:

1) Elementele din Directia a V-a, USLA, CTS si din alte unitati de Securitate, inclusiv speciale.

a) Directia a V-a, asa cum am mai spus, avea in responsabilitate paza si securitatea interioara a Palatului Republicii, multe dintre cadrele acestei unitati cunoscand foarte bine cladirea, cu toate detaliile ei.  In situatia creata in ziua de 22.12.1989, puteau sa mearga la Palat, pe langa cei care faceau acolo serviciul si unii dintre ofiterii si subofiterii care se aflau la sediul CC ori la unitate.

Este ca se poate de clar ca numai niste oameni care cunosteanu bine topografia locului ori erau in complicitate cu cei care aveau asemenea cunostinte puteau patrunde in cladire (sau pe acoperisul ei) si transporta armamentul si cantitatile mari de munitie pe care le-au avut la dispozitie.

Tot aceasta Directie dispunea de o baza puternica si in apropierea Televiziunii (la Televiziunea veche).  De asemenea, avea in responsabilitate perimetrul din zona resedintei unde se aflau numeroase case (vile) nelocuite si in care teroristii ar fi putut sa se ascunda ori sa-si faca puncte de sprijin.

Sunt si alte motive care pun pe prim-plan suspiciuni cu privire la aceasta unitate.

b) Elemente din cadrul unitatii speciale de lupta antiterroriste care aveau unele misiuni comune cu Directia a V-a si, ca si o parte a ofiterilor si subofiterilor de la aceasta unitate, dispuneau de o mai buna instruire si de mijloace de lupta mai diversificate.

c) Elemente din Trupele de Securitate care asigurau paza obiectivilor speciale (resedinta, palat etc.) si, impreuna cu Directia a-V-a, Securitatea Capitalei si Militia Capitalei asigurau traseul de deplasare.

d) Ofiteri si subofiteri din Securitatea Capitalei, indeosebi de la Serviciul Trasee, sau dintre cei care au lucrat la Directia a V-a.

e) Elemente din alte unitati de Securitate, inclusiv unitatile speciale 544, 195 si 110, precum si din cele complet acoperite, comandate de col. Maita, col. Valeanu, lt. col. Sirbu, col. Nica, col. Eftimie si lt. col. (Eftimie sau Anghelache) Gelu (asa sta scris in declaratie–n.n.).  Aceste din urma sase unitati, ca si UM 544, in ansamblu, si UM 195 puteau dispune si de armament si munitii de provenienta straina, precum si de conditii de pregatire adecvate.

2) Ofiteri si subofiteri din Militie, atat de la Capitala, cat si de la IGM, cu prioritate cei din Detasamentul special de interventie si cei care asigurau traseul.

3) Cred ca s-ar impune verificarea, prin metode si mijloace specifice, a tragatorilor de elita din toate unitatile din Capitala ale Ministerului de Interne, precum si a celor care au avut in dotare sau au indeplinit misiuni folosind arme cu luneta.  N-ar trebui omisi nici chiar cei de la Dinamo si de la alte cluburi sportive.

4) Unele cadre militare de rezerva ale Securitatii, Militiei si Armatei, precum si actuali (la data respectiva) si fosti activisti de partid sau UTC, persoane apropriate tradatorului si familiei sale ori care poseda arme de foc.

Propun, de asemenea, o atenta investigare a celor care au fost in anturajul lui Nicu Ceausescu.  Acest anturaj, foarte divers, cuprindea inclusive unele elemente de cea mai scazuta conditie morala care puteau fi pretabile la asemenea actiuni.

Ar fi bine sa se acorde atentia cuvenita sub acest aspect si fratilor dictatorului–Ceausescu Ilie si Ceausescu Nicolae–care, prin multiplele posibilitati pe care le aveau, puteau organiza asemenea actiuni.

5) Anumite cadre militare sau luptatori din Garzile Patriotice.

6) Straini:

a. Din randul celor aflati la studii in Romania:

– arabi, in general, si palestinieni, in special, inclusiv cei care sunt la pregatire pe linia Armatei (de exemplu, la Academia Militara);

– alte grupuri de straini la studii (iranieni si altii).

b. Special infiltrati (indeosebi din cei care au urmat diverse cursuri de pregatire pe linia MI sau a MAN);

c. Alti straini aflati in tara cu diverse acoperiri, inclusiv diplomatice;

d. Fosti cetateni romani (care ar fi putut intra in tara si in mod fraudulos).

7) Elemente infractoare de drept comun care au posedat armament ori l-au procurat in chiar primele ore din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cand, din mai multe unitati de Securitate, intre care Directia a V-a si Securitatea Capitalei, s-a ridicat o cantitate mare si diversa de armament si munitie.”

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2009/12/08/decembrie-1989-gloante-speciale-sau-ce-s-a-mai-gasit-in-cladirea-directiei-a-v-a/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/09/07/former-securitate-officials-who-corroborated-general-iulian-vlads-declaration-on-the-terrorists-liviu-turcu-ion-mihai-pacepa-radu-vasilevici-marian-romanescu-and-others/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/12/22/cine-a-tras-dupa-22-cine-au-fost-teroristii-inca-o-dovada-de-adevar-ce-lipseste-din-cartea-lui-marian-romanescu-fost-uslas/

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 Comments »

What would it have looked like if Nicolae Ceausescu’s Securitate executed a plan to counter an invasion…but the invaders never came? (III)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on January 24, 2014

Answer:  Well, you would have something that looked suspiciously similar to what actually happened in December 1989 in Romania…

(strictly personal viewpoint as always; I began my analysis of what have been characterized as the “strange,” “counter-intuitive,” and “irrational” character of the “terrorist” actions in December 1989 in Chapter 8 my Ph.D. dissertation (defended December 1996), which can be found here:  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/ and continued it in articles such as the following in Europe-Asia Studies from 2000, which can be found here, https://romanianrevolutionofdecember1989.com/theories-of-collective-action-and-revolution-2000/ ; xeroxes below are from 1994 and 1997, Bucharest and Cluj)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/19/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasion-but-the-invaders-never-came-i/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/21/what-would-it-have-looked-like-if-nicolae-ceausescus-securitate-executed-a-plan-to-counter-an-invasionbut-the-invaders-never-came-ii/

ALL THE RUSSIAN TOURISTS, WHERE DO THEY ALL COME FROM?…WHERE DO THEY ALL BELONG?

A modest proposal:  In order to operate in a country under foreign occupation and to confuse the foreign occupier, the “nuclee de rezistenta” would need equipment that could pass for that of the occupier.  In the previous episode, we saw this possibility with the weather balloon, with Russian writing, but a fictitious address in Budapest.  Since Nicolae Ceausescu was afraid most of all of a Soviet invasion, the “resistance fighters” would need to be able to appear or pass themselves off as Soviets/Russians themselves.  Is it then possible that the former Securitate’s insistence upon mentioning the presence of convoys of male Soviet tourists in Russian cars with Soviet plates is an admission–stripped out of context–that these cars and their occupants were part of the “resistance war” so long planned for and which we have seen awarded a critical, though until now not publicized, role to the Securitate?

Valer Marian’s revelations in September 1990 are VERY interesting in this regard…

Monica N. Marginean:  Sa revenim la datele concrete ale regiei de care vorbeam anterior.  Cum arata, de pilda, povestea atit de dezbatuta la procesul lui Nicu Ceausescu a cursei ROMBAC, daca o privim din perspectiva Comisiei de ancheta?

fostul procuror Marian Valer:  In mod normal, cursa de avion Bucuresti-Sibiu trebuia sa decoleze de pe aeroportul Baneasa, la orele 17,10 folosindu-se pe acest traseu avioane marca Antonov.  In dupa-amiaza zilei de 20 decembrie, insa, in jurul orelor 17, deci in apropierea orei prevazute pentru decolarea cursei obisnuite, pasagerii pentru Sibiu au fost invitati si dusi la Aeroportul Otopeni unde au fost imbarcati intr-un avion marca ROMBAC care a decolat in jurul orelor 18,30 si a aterizat pe aeroportul Sibiu in jur de ora 19.  Fac precizarea ca in dupa-amiaza aceleiasi zile, cu aproape 2 ore inaintea decolarii acestei curse, a aterizat pe aeroportul Otopeni avionul prezidential cu care Ceausescu s-a reintors din Iran. Conform datelor furnizate de agentia TAROM Bucuresti, in avionul respectiv spre Sibiu au fost imbarcati 81 pasageri.  In radiograma cursei sint consemnate domiciile doar la o parte din pasageri, cu mentiunea ca unele sint incomplete, lipsind fie localitatea, fie strada, fie numarul, iar la restul pasagerilor figureaza doar mentiunile ,rezervat’ sau Pasaport RSR.  In urma investigatiilor efectuate, au putut fi identificati doar 44 de pasageri, majoritatea avind domiciliul in municipul si judetul Sibiu, stabilindu-se ca au fost persoane trimise in delegatie la foruri tutelare din capitala, sau studenti plecati in vacanta, iar citiva domiciliati in judetul Alba.  Mentionez ca asupra acestor persoane nu planeaza nici un dubiu.  Dubiile sint create insa in primul rind de faptul ca mai multi pasageri figureaza cu domiciliul in municipiul Bucuresti, dar in realitate nu domiciliaza la adresele consemnate, iar la unele adrese sint intreprinderi.  Un alt element creator de dubii il constituie prezenta in avionul respectiv a unui inspector de la Departmentul Aviatiei Civile, cu numele de Nevrozeanu, care nu figureaza pe lista pasagerilor si cu privire la care s-a stabilit ca, in trecut, se deplasa cu avionul in cazuri speciale doar pe relatia Moscova, fiind un bun cunoscator al limbii ruse.  Mai multi pasageri sustin ca in partea dreapta din fata a avionului au sesizat un grup de barbati, mai inalti, atletici, imbracati sportiv, multi dintre ei fiind blonzi, grup care li s-a parut suspect.  Aceste afirmatii se coroboreaza cu faptul ca in zona respectiva a avionului nu a stat nici unul din pasagerii identificati.  Mai mult, verificindu-se la hotelurile din municipiul Sibiu persoane care aveau numele celor 37 de persoane neidentificate, s-a constatat ca doar un pasager neidentificat care figureaza pe listele TAROM-ului cu domiciliul in municipiul Bucuresti, care nu exista la adresa respectiva din localitate, a fost cazat la hotelul Bulevard, dar in registrul de evidenta figureaza cu un alt domiciliu din Bucuresti.  Ambele domicilii, si cei din diagrama TAROM si cel de la hotel sint false.  Cu ocazia acelorasi verificari s-a constatat ca in perioada respectiva in hotelurile din Sibiu au fost cazati multi turisti sovietici, in special la Imparatul Romanilor, Continental, si Bulevard, situate in zona centrala a municipiului.  Fac mentiunea ca din hotelurile respective s-a tras asupra manifestantilor si a armatei. Am omis sa precizez ca pe aeroportul Otopeni, in avionul ROMBAC au fost incarcate sute de colete identice ca format, dimensiuni si culoare, de marime apropriata unei genti diplomat, precum si ca, cu citeva minute inaintea decolarii cursei spre Sibiu, de pe acelasi aeroport au decolat curse ROMBAC spre Timisoara si Arad.  Consider ca, in legatura cu pasagerii neidentificati, sint posibile doua versiuni, respectiv sa fie au fost luptatorii U.S.L.A. trimisi in sprijinul lui Nicu Ceausescu, fie au fost agenti sovietici trimisi sa actioneze in scopul rasturnarii regimului Ceausescu.

Monica N. Marginean:  Ce alte demersuri a facut Comisia de ancheta pentru elucidarea misterului celor 37 de pasageri neidentificati?

Marian Valer:  Am luat contact cu unul din loctiitorii comandamentului trupelor U.S.L.A. din capitala, caruia i-am solicitat sa-mi puna la dispozitie pe cei trei insotitori U.S.L.A. ai avionului ROMBAC.  Loctiitorul mi-a spus ca acestia au fost audiati de un procuror militar si nu mai este de acord sa fie audiati inca o data.

Monica M. Maginean:  “MARIAN VALER:  Asistam la ingroparea Revolutiei,” Expres nr. 33, septembrie 1990, p. 2.

http://www.rferl.org/content/article/1342503.html (Submitted via the CIA publication review process January 2002, cleared without changes March 2002)

Reports Archive

East European Perspectives: April 17, 2002

17 April 2002, Volume  4, Number  8

THE SECURITATE ROOTS OF A MODERN ROMANIAN FAIRY TALE: THE PRESS, THE FORMER SECURITATE, AND THE HISTORIOGRAPHY OF DECEMBER 1989

By Richard Andrew Hall

Part 2: ‘Tourists Are Terrorists and Terrorists are Tourists with Guns…’ *

HOW THE ‘TOURISTS’ ENTRY INTO THE HISTORIOGRAPHY OF DECEMBER 1989 PARALLELS THE EXIT OF THE SECURITATE
In commenting in August 1990 upon how the details of the state’s case against him had changed since early in the year, Nicolae Ceausescu’s son, Nicu, ironically highlighted how Securitate forces had begun to fade away from the historiography of the December 1989 events. In the August 1990 interview from his prison cell with Ion Cristoiu’s “Zig-Zag” (mentioned above), Nicu discusses the “tourists” for which he was asked to find accommodations in the context of a group of mysterious passengers who had arrived by plane from Bucharest on the evening of 20 December 1989. We know that in the period immediately following these events, the then-military prosecutor, Anton Socaciu, had alleged that these passengers from Bucharest were members of the Securitate’s elite USLA unit (Special Unit for Antiterrorist Warfare) and were responsible for much of the bloodshed that occurred in Sibiu during the December events (for a discussion, see Hall, 1996). In August 1990, however, Nicu wryly observed:

“…[T]he Military Prosecutor gave me two variants. In the first part of the inquest, they [the flight’s passengers] were from the Interior Ministry. Later, however, in the second half of the investigation, when the USLA and those from the Interior Ministry began, so-to-speak, to pass ‘into the shadows,’ — after which one no longer heard anything of them — they [the passengers] turned out to be simple citizens…” (interview with Nicu Ceausescu in “Zig-Zag,” no. 20, 21-27 August 1990).

The impact of this “reconsideration” by the authorities could be seen in the comments of Socaciu’s successor as military prosecutor in charge of the Sibiu case, Marian Valer (see Hall 1997a, pp. 314-315). Valer commented in September 1990 that investigations yielded the fact that there were 37 unidentified passengers on board the 20 December flight from Bucharest and that many of the other passengers maintained that “on the right side of the plane there had been a group of tall, athletic men, dressed in sporting attire, many of them blond, who had raised their suspicions.” While investigations revealed that during this time there “were many Soviet tourists staying in Sibiu’s hotels,” they also established that “military units were fired upon from Securitate safehouses located around these units as of the afternoon of 22 December, after the overturning of the Ceausescu regime.” He thus carefully concludes:

“As far as the unidentified passengers are concerned, there are two possible variants: Either they were USLA fighters sent to defend Nicu Ceausescu, or they were Soviet agents sent to act with the intent of overthrowing the Ceausescu regime” (“Expres,” no. 33, September 1990).

Thus, as the “tourists” began to enter the historiography of the December 1989 events, so the Securitate — specifically the USLA — began to disappear.

http://portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=3.615

Re: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Reply #615 on: March 08, 2010, 15:31:24 PM »

Fac apel la oricine care a fost in seara de 21 spre 22 (ora 11,30-11,50) pe strada(actuala)Revolutiei, sau a vazut autoturismele parcate vis-sa vis de fosta Brutarie Nesciuc trei albe si una rosu inchis “Lada”. Va intreb daca cele 11 persoane imbracate cu scurta albastre tip jeans,  pantaloni deschisi la culoare, doi cu caciula de blana, trei cu caciula de lana impletita de culoare inchisa, si restul cu capul gol care au intors autoturismele parcate din capatul strazii si incendierea acestora? Statura lor era atletica? Cine a mai vazut apoi aceste persoane (acest gen) in afara de Piatza Mare din 21 decembrie ora 11,30 cand l-au protejat pe domnul care a iesit in fatza scutierilor cu copilul ridicat pe maini? (in dreptul Casei Albastre)
Aceleasi persoane au fost si in data de 21 decembrie la ora 9 in fata intrarii in magazinul Dumbrava, cand au “jenat” fara nici o teama scutierii si politistii care incercau sa prinda persoanele care fugeau prin magazin…Mai apelez la locatarii Blocului de garsoniere “turn” din coltul Calea Dumbravii-Milea, sa ne trimita o informatie cu intamplarile din 23-25 de la etajul 7-8, cu persoanele in combinezon de culoare inchisa care au coborat pe partea dinspre magazin din balcon in balcon, inclusiv despre persoana decedata, daca are legatura cu acel incident.O alta intrebare extrem de importanta: stie cineva cine a organizat “filtrele” de pe strazile Sibiului?Va multumesc
O precizare: Autoturismele erau parcate pe str Dobrun inspre str. Berariei Era pe trotoarul brutariei particulare (Nescuc sau Cibu, nu mai stiu cum se chema)

Re: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Reply #623 on: March 11, 2010, 14:16:55 PM »

Acesti emanati, aceste lichele, nu-si puteau face jocurile, acapararea puterii totale, precum si inaintasii lor Dej si Ceausescu, decat prin forta represiunii armate. Parte din armata a reactionat pasnic, datorita onor ofitzeri care au dovedit mai multa logica, parte din armata a jucat rolul de dusman al romanilor. La Sibiu, avem tot mai multe date care intaresc teoria ca Dragomir a fost teroristul Nr. 1 in acele zile, ajutat si de grupul USLA trimis de la Bucuresti la Sibiu, pentru protectia lui NC, si care s-au reantors la “locul faptei” dupa ce l-a pus pe Nicu in siguranta. Ei au fost aceia care au comis executiile din Piatza Mare in ziua de 21 decembrie ora 11,45 cu primele victime ucise sau ranite. Au fost repartizati in patru puncte ale pietii: In podul Casei Albastre, in podul actualei Primarii, in podul de deasupra Tunelului Generalului si in podul de deasupra magazinului Moda. De aici, au deschis foc inspre demonstranti. Au deschis foc si pe data de 22 decembrie inspre hotelul Imparatul Romanilor din acelasi pod de deasupra Tunelului Generalului care avea corespondent cu celelalte poduri dinspre magazinul Covorul. Aceste grupe ale USLA nu aveau insemne de grad sau arma, nu purtau boneta militara si aveau la dispozitie doua microbuze ale unitatii 01512 care i-a transportat in tot acest timp. Un grup al USLA era incepand din ziua de 21 decembrie ora 07 la sediul Judetenei de partid, ocupand garajul din curtea din sapate cu munitie si armament special. Se poate descoperi foarte repede, numele persoanelor care au fost trimise la SIBIU cu Rombacul in dupa-amiaza zilei de 20 decembrie, ca urmare a convorbirilor indelungate purtate de Nicu si Bucuresti, despre demonstratia anuntata pentru dimineata zilei de 21 decembrie de la Mag Dumbrava. In timpul convorbirii telefonice, in biroul lui Nicu se afla Traian Popsa, fostul director de la IJIM Sibiu, maiorul Dragomir, seful Garzilor judetene Pescaru, secretar al CJPCR Sibiu si Niculae Hurubean, prim secretar la Alba care se afla in trecere prin Sibiu. Aceste trupe USLA au purtat alternativ, combinezoane negre, uniforma militara sau haine civile…

————————————————————————————————————————————

Perhaps it should thus no be so surprising, that of all the people to talk with a former “KGB agent” in Romania, it was Sorin Rosca Stanescu, former USLA collaborator:

HOW THE ‘TOURIST’ MYTH NEVERTHELESS GAINED MAINSTREAM CREDIBILITY AND ACCEPTANCE
How, then, did the “tourist” myth gain credibility and acceptance in the Romanian press, given its rather obvious pedigree in the remnants of the Ceausescu regime, especially among former high-ranking Securitate officers and others most in need of an alibi/diversion to save their careers and avoid the possibility of going to jail? Although the reference to “tourists” during the December events probably entered the lexicon of mainstream reporting on the Revolution as early as April 1990 — not insignificantly, first in the pages of Ion Cristoiu’s weekly “Zig-Zag,” it appears — it was in particular journalist Sorin Rosca Stanescu who gave the theme legitimacy in the mainstream press.

Without specifying the term “tourists” — but clearly speaking in the same vein — Stanescu was probably the first to articulate the thesis most precisely and to tie the Soviet angle to it. In June 1990 in a piece entitled “Is The Conspiracy of Silence Breaking Down?” in the sharply anti-government daily “Romania libera,” Stanescu wrote:

“And still in connection with the breaking down of the conspiracy of silence, in the army there is more and more insistent talk about the over 4,000 Lada cars with two men per car that traveled many different roads in the days before the Revolution and then disappeared” (“Romania libera,” 14 June 1990).

Stanescu’s article was vigorously anti-FSN and anti-Iliescu and left little doubt that this thesis was part of the “unofficial” history of the December events, injurious to the new leaders, and something they did not wish to see published or wish to clarify.

But it was Stanescu’s April 1991 article in “Romania libera,” entitled “Is Iliescu Being Protected By The KGB?,” that truly gave impetus to the “tourist” thesis. Stanescu wrote:

“A KGB officer wanders in France. He is losing his patience and searching for a way to get to Latin America. Yesterday I met him in Paris. He talked to me after finding out that I was a Romanian journalist. He fears the French press. He knows Romanian and was in Timisoara in December 1989. As you will recall, persistent rumors have circulated about the existence on Romanian soil of over 2,000 Lada automobiles with Soviet tags and two men in each car. Similar massive infiltrations were witnessed in December 1990, too, with the outbreak of a wave of strikes and demonstrations. What were the KGB doing in Romania? Witness what the anonymous Soviet officer related to me in Paris:

‘There existed an intervention plan that for whatever reason was not activated. I received the order to enter Romania on 14 December and to head for Timisoara. Myself and my colleague were armed. During the events, we circulated in the military zone around Calea Girocului [Giriocul Road]. Those who headed toward Bucharest had the same mission. Several larger cities were targeted. We were to open fire in order to create a state of confusion. I never, however, received such an order. I left Romania on 26 December.’

I don’t have any reason to suspect the validity of these revelations. This short confession is naturally incomplete, but not inconclusive. What purpose would this elaborate, but aborted, KGB plan have had? The only plausible explanation is that it wasn’t necessary for KGB agents to intervene. The events were unfolding in the desired direction without need for the direct intervention of the Soviets. But this leads to other questions: What did the Ceausescu couple know, but were not allowed to say [prior to their hurried execution]? Why is Securitate General Vlad being held in limbo? To what degree has President Iliescu maintained ties to the Soviets? What are the secret clauses of the Friendship Treaty recently signed in Moscow? Is Iliescu being protected by the KGB or not? Perhaps the SRI [the Securitate’s institutional successor, the Romanian Information Service] would like to respond to these questions?”

Stanescu’s April 1991 article did not go unnoticed — despite its nondescript placement on page eight — and has since received recognition and praise from what might seem unexpected corners. For example, previously-discussed former Securitate Colonel Filip Teodorescu cited extensive excerpts from Stanescu’s article in his 1992 book on the December events, and he added cryptically:

“Moreover, I don’t have any reason to suspect that the journalist Sorin Rosca Stanescu would have invented a story in order to come to the aid of those accused, by the courts or by public opinion, for the results of the tragic events of December 1989” (Teodorescu, 1992, pp. 92-94).

Radu Balan, former Timis County party secretary, imprisoned for his role in the December events, has also invoked Stanescu’s April 1991 article as proof of his revisionist view that “tourists” rather than “non-existent ‘terrorists'” were to blame for the December 1989 bloodshed:

“…[W]hile at Jilava [the jail where he was imprisoned at the time of the interview, in October 1991], I read ‘Romania libera’ from 18 April. And Rosca Stanescu writes from Paris that a KGB agent who deserted the KGB and is in transit to the U.S. stated that on 18 December [1989] he had the mission to create panic on Calea Girocului [a thoroughfare in Timisoara]. What is more, on the 18th, these 11 cars were at the top of Calea Girocului, where I saw them. I was dumbfounded, I tell you. I didn’t tell anybody. Please study ‘Romania libera,’ the last page, from 18 April 1991” (“Totusi iubirea,” no. 43, 24-31 October1991).

In this regard, it would be irresponsible to totally discount the relevance of Rosca Stanescu’s past. Since December 1989, Stanescu has undeniably been a vigorous critic of, and made damaging revelations about, the Securitate’s institutional heir, the SRI, and the Iliescu regime, and he has frequently written ill of the former Securitate and the Ceausescu regime. Nevertheless, in 1992 it was leaked to the press — and Rosca Stanescu himself confirmed — that from the mid-1970s to the mid-1980s he was an informer for the Securitate (for a discussion, see Hall, 1997b, pp. 111-113). What was significant, however, was precisely for which branch of the Securitate Rosca Stanescu had been an informer: the USLA.

http://www.rferl.org/content/article/1342503.html

BUT WAIT, THERE’S MORE…A “SOVIET TOURIST” ENCORE IN 1990

Add to all of this (!), the allegations that the “Soviet tourists” were seen again on the streets during major crises in 1990, such as the ethnic clashes between Romanians and Hungarians in Tirgu Mures in March 1990 (for evidence of the reach of the allegation of KGB manipulation via the “tourist” mechanism both in December 1989 AND in March 1990, see Emil Hurezeanu, “Cotidianul,” 23 December 1999; according to Hurezeanu, “It appears they didn’t leave the country until 1991, following a visit by [SRI Director] Virgil Magureanu to Moscow”!).  Then there is the famous April 1991 interview of an alleged KGB officer—who spoke flawless Romania and was in Romania during the December 1989 events—who the interviewer, the vigorous anti-Iliescu foe, Sorin Rosca Stanescu, claimed to have just stumbled into in Paris.  Of all the reporters who could have stumbled into a KGB officer present in Romania during the Revolution—the only such case I know of—it was Rosca Stanescu, who, it turned out later, had been an informer for the Securitate until the mid-1980s—but not just for anybody, but for the USLA.  Intererstingly, although the article appeared on the non-descript page 8 of the primary opposition daily at the time (“Romania Libera”), the aforementioned Filip Teodorescu and Radu Balan invoked it in support of their contentions regarding the the “tourists” (for a discussion of this, see Hall 2002).  Even more suprising, or not, depending on your point of view, in his April 1991 article, Stanescu attempted to tie together December 1989 with December 1990 (!):

“As you will recall, persistent rumors have circulated about the existence on Romanian soil [in December 1989] of over 2,000 Lada automobiles with Soviet tags and two men in each car. Similar massive infiltrations were witnessed in December 1990, too, with the outbreak of a wave of strikes and demonstrations. What were the KGB doing in Romania?” (emphasis added) (“Romania Libera,” 18 April 1991)

(This points again to the idea that, to the extent the claim has any truth to it–and clearly, as always, there is an exaggeration of numbers–these “Soviet tourists” were of domestic manufacture.)

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/09/22/the-1989-romanian-revolution-as-geopolitical-parlor-game-brandstatter%E2%80%99s-%E2%80%9Ccheckmate%E2%80%9D-documentary-and-the-latest-wave-in-a-sea-of-revisionism-part-iii/

In addition, it is interesting to note that senior former Securitate officials like to point out that the cars being used were…”brand-new”…suggesting that they had not been used before…something you might expect for equipment to be used in a contingency plan.

THE SECURITATE ROOTS OF A MODERN ROMANIAN FAIRY TALE: THE PRESS, THE FORMER SECURITATE, AND THE HISTORIOGRAPHY OF DECEMBER 1989

By Richard Andrew Hall

Part 2: ‘Tourists Are Terrorists and Terrorists are Tourists with Guns…’ *

http://www.rferl.org/content/article/1342503.html

Not to be out-done, Cluj Securitate chief Ion Serbanoiu claimed in a 1991 interview that, as of 21 December 1989, there were over 800 Russian and Hungarian tourists, mostly driving almost brand-new Lada automobiles (but also Dacia and Wartburg cars), in the city (interview with Angela Bacescu in “Europa,” no. 55, December 1991).

image0-001

image0-003

In February 1991 during his trial, former Securitate Director General Iulian Vlad, not surprisingly, also spoke of “massive groups of Soviet tourists…the majority were men…deploy[ing] in a coordinated manner in a convoy of brand-new Lada automobiles” (see Bunea, 1994, pp. 460-461),

Radu Balan, former Timis County party boss, picks up the story from there. While serving a prison sentence for his complicity in the Timisoara repression, in 1991 Balan told one of Ceausescu’s most famous “court poets,” Adrian Paunescu, that on the night of 18-19 December — during which in reality some 40 cadavers were secretly transported from Timisoara’s main hospital to Bucharest for cremation (reputedly on Elena Ceausescu’s personal order) — he too witnessed the role of these “foreign agents”:

“We had been receiving information, in daily bulletins, from the Securitate, that far more people were returning from Yugoslavia and Hungary than were going there and about the presence of Lada automobiles filled with Soviets. I saw them at the border and the border posts, and the cars were full. I wanted to know where and what they were eating and how they were crossing the border and going through cities and everywhere. More telling, on the night of 18-19 December, when I was at a fire at the I.A.M. factory, in front of the county hospital, I spotted 11 white ‘Lada’ automobiles at 1 a.m. in the morning. They pretended to ask me the road to Buzias�.The 11 white Ladas had Soviet plates, not Romanian ones, and were in front of the hospital” (“Totusi iubirea,” no. 43, 24-31 October 1991).

image0-005

image0-007

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/09/22/the-1989-romanian-revolution-as-geopolitical-parlor-game-brandstatter%E2%80%99s-%E2%80%9Ccheckmate%E2%80%9D-documentary-and-the-latest-wave-in-a-sea-of-revisionism-part-iii/

[Timis County party boss] Radu Balan ‘remembers’ that on 18 December at midnight when he was heading toward IAEM, he passed a group of ten soviet cars stopped 100 meters from the county hospital. (It turns out that in this night, in the sight of the Soviets, the corpses were loaded!).” [emphasis in the original] (Flacara, no. 27, 1991, p. 9).

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , | 10 Comments »

What would it have looked like if Nicolae Ceausescu’s Securitate executed a plan to counter an invasion…but the invaders never came? (I)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on January 19, 2014

Answer:  Well, you would have something that looked suspiciously similar to what actually happened in December 1989 in Romania…

(strictly personal viewpoint as always; I began my analysis of what have been characterized as the “strange,” “counter-intuitive,” and “irrational” character of the “terrorist” actions in December 1989 in Chapter 8 my Ph.D. dissertation (defended December 1996), which can be found here:  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/ and continued it in articles such as the following in Europe-Asia Studies from 2000, which can be found here, https://romanianrevolutionofdecember1989.com/theories-of-collective-action-and-revolution-2000/ )

A military aviation official, Colonel Mircea Budiaci, described the characteristics of the so-called “radio-electronic war” the armed forces faced, as follows:“…we were confronted with a powerful adversary which operated on the basis of long-prepared plans which were centrally directed and permanently adapted to changing conditions.  [They attacked] by radio-electronic means by creating signals on our radar identical to those which represented real targets.  When they reached a distance between 800 and 1500 meters from an object on the ground they would simulate gunfire of various types of weapons.  These two things created the image of an air attack.  They were combined with ground attacks, real or false, with various types of telephone calls by identified or unidentified callers, and with the spreading of rumors…on our operating frequencies there were conversations between what were presumed to be aircraft in flight and base command.  You didn’t know what to make of it, and the confusion was intensified by the fact that they were speaking not only in Romanian, but also in English, Turkish, and Arabic…You can imagine in what a situation we had to perform our duties…” (Colonel Mircea Budiaci, interview by Maior D. Amariei, “NU!  Teroristii n-au avut elicoptere,’ Armata Poporului, 21 March 1990, p. 4.) https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/10/04/orwellian%E2%80%A6positively-orwellian%E2%80%9D-prosecutor-voinea%E2%80%99s-campaign-to-sanitize-the-romanian-revolution-of-december-1989-part-8-usla-and-friends/

Questioned by a reporter in 1992 if the Television station had ever really been in danger, Militaru responded:

No….You see, not even those of our commanders who were responsible for the defense of such objectives thought through and analyzed well enough exactly whom they were confronting. Because the adversary did not have an extraordinary number of men with which to take an object such as the TV tower by assault. They [the Army commanders] did, however, have to face a very well-equipped, well-prepared, and perfidious enemy. Not having sufficient forces, they [the “terrorists”] resorted to “gunfire simulators” which caused extraordinary confusion. They thus sought to do something completely different: to infiltrate…They succeeded in infiltrating into the TV station…[69]
[69].. Nicolae Militaru, interview by Corneliu Antim, “Ordinul 2600 in Revolutia din decembrie,” Romania Libera, 17 December 1992, 2.

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/rewriting-the-revolution-1997-chapter-8-unsolving-december/

Through the years, the Romanian media–and especially former Securitate officers or collaborators in the Romanian media–have been very good about telling us the role of the Army in the event of a foreign invasion–but they have neglected to tell us about the planned role of Securitate units.

In fact, the tactics of the “terrorists” in December 1989 are strikingly similar to what was described in the journal of the Securitate (available on the CNSAS.ro site):

Lt. Colonel Tudor Alexandru si Capitan Nicolae Catana (Securitatea, nr. 85, martie 1989) http://www.cnsas.ro/documente/periodicul_securitatea/Securitatea%201989-1-85.pdf :

Actiunile de lupta desfasurate de formatiunile de rezistenta prezinta citeva caracteristici, altfel:  de regula, sint de scurta durata si violente, avind aspectul unor lovituri fulgeratoare; vizeaza in principal obiective ale inamicului de o dezvoltare mai redusa, dar de mare importanta pentru acesta; au un pronuntat caracter de independenta, ducindu-se in conditiile lipsei unor vecini apropriati si a sprijinului altor forte militare; se desfasoara cu forte relativ putin numeroase; necesita o minutioasa si, uneori, indelungata pregatire a luptatorilor participanti la actiune; impun cunoasterea amanuntita a particularitatilor terenului in care va avea loc actiunea, precum si elaborarea unui plan simplu, usor de aplicat; se desfasoara, de regula, noaptea si in conditii grele de stare a vremii, in momente si locuri in care sa se realizeze surprinderea inamicului…

image0-003

image0-005

image0-007

image0-001

Members of the Romanian Armed Forces have hinted at their suspicion that in December 1989 Securitate forces were executing attacks and disinformation in conformity with the “lupta de rezistenta” concept…

(Locotenent-colonel Alexandru Bodea, din serialul “Varianta la Invazia Extraterestrilor.  Pe cine interpelam pentru uriasa si ultraperfectionata diversiune psihologica si radioelectronica prin care s-a urmarit paralizarea conducerii armatei in timpul Revolutiei?” Armata Poporului, nr. 22 (“urmare din numarul 21″), 30 mai 1990.  Xerox-ul facut in anul 1994 la Biblioteca Academiei Romane).

Mai mult decit atit, a fost cunoscut si folosit in scop de diversiune inclusiv sistemul de transmisiuni pentru conducerea si instiintarea trupelor de aparare antiaeriana a teritoriului.  In majoritatea cazurilor, pregatirea actiunilor de lupta, aeriana si terestre, s-a desfasurat pe timp de noapte, probabil cu forte si mijloace dispuse din timp in zonele respective, dar si cu altele redislocati pe parcurs.  In aceasta ordine de idei, exista suficiente date si informatii care ne indreptatesc sa afirmam ca toate actiunile aeriene au fost declansate–fie real (cu ajutorul unor mijloace si dispozitive adecvate de creare a tintelor aeriene false), fie imitate (cu o aparatura radioelectronica moderna)–din interiorul tarii si, de regula, din aceleasi zone in raionele unor localitatii pe care, din motive pe care nu este aici cauza sa le explicam, nu le vom divulga.

Am adauga ca, in conceptia doctrinara referitoare la apararea patriei de catre intregul popor, elaborata ‘sub obladuirea fostului comandant suprem’ a existat, atit sub aspect teoretic, metodologic, cit si practic, o sustinuta preocupare, mai ales in ultimii ani, pentru fundamentarea conceptului de ‘razboi de rezistenta’ si de pregatire, inca din timp de pace, a unor formatiuni ‘de rezistenta’ si a unor ‘zone libere’ si raioane de pe teritoriu in care, in cazul ocuparii unor parti din teritoriul national, vor actiona asa-zise ‘grupuri sau detasamente de rezistenta.’

Dar se parea ca ‘serialul nocturn’ al atacurilor teroriste incepe sa-si arate anumite ‘tipicuri’–daca le putem numi asa–care ar fi meritat sa fie mai judicios analizate si luate in calcul pentru luarea unor masuri mai eficiente de contracarare.  Toate atacurile terestre ale teroristilor erau executate exclusiv pe timp de noapte si, de regula, in doua ‘reprize’ a circa o jumatate de ora fiecare, una in prima parte a noptii (aproximativ intre orele 22-23) si alta spre ziua (in jurul 02-03).  Executate de grupuri mici de teroristi–dar niste profesionisti ai luptei de gherila avind un armament de inalta precizie, dotat cu sisteme optice de ochire pe timp de noapte–atacurile nu vizua insa altceva decit intretinirea unei atmosfere stresante, de tensiune, de amenintare permanenta, pentru mentinirea intregului efectiv (pe cit posibil!) in cazarma, intr-o permanenta stare de lupta, pentru a-l uza si a-l determina sa-si iroseasca o cantitate de mai mare din resursele de munitie.

Even the former head of the Securitate, General Iulian Vlad, admitted in a very judiciously worded declaration from 29 January 1990 that the “terrorists” were from the Securitate.  (Significantly, this declaration has never appeared in the Romanian press, and even since its revelation by General Ioan Dan it has been consistently ignored.  It is, to say the least, painful and difficult for the deniers to address.)

image0-001

General Magistrat (r) Ioan Dan

In aprilie 1990, generalul Ghoerghe Diaconescu a fost destituit din functia de conducere in Directia Procuraturilor Militare.  La plecare, mi-a predat cheia de la fisteul sau, cu mentiunea ca acolo au mai ramas cateva hartii fara importanta. Intrucat, la data respectiva, ma aflam in cea mai mare parte a timpului, in procesul cercetarilor de la Timisoara, mult mai tarziu, am dorit sa pun in respectivul fiset o serie de acte.  Am cercetat ce mai ramasese de pe urma generalului Diaconescu si, spre surprinderea mea, am gasit declaratia olografa a generalului Iulian Vlad, data fostului adjunct al procurorului general, fostul meu sef direct, nimeni altul decat generalul Diaconescu, la 29 ianuarie 1990, cand toate evenimentele din decembrie 1989 erau foarte proaspete.  Repet, este vorba despre declaratia olografa, un text scris foarte ingrijit, pe 10 pagini, din care voi reda acum integral doar partea care se refera expres la “actiunile teroriste in Capitala” (formularea apartine generalului Vlad).

“Analizand modul in care au inceput si s-au desfasurat actiunile teroriste in Capitala, pe baza acelor date si informatii ce le-am avut la dispozitie, consider ca acestea ar fi putut fi executate de:

1) Elementele din Directia a V-a, USLA, CTS si din alte unitati de Securitate, inclusiv speciale.

a) Directia a V-a, asa cum am mai spus, avea in responsabilitate paza si securitatea interioara a Palatului Republicii, multe dintre cadrele acestei unitati cunoscand foarte bine cladirea, cu toate detaliile ei.  In situatia creata in ziua de 22.12.1989, puteau sa mearga la Palat, pe langa cei care faceau acolo serviciul si unii dintre ofiterii si subofiterii care se aflau la sediul CC ori la unitate.

Este ca se poate de clar ca numai niste oameni care cunosteanu bine topografia locului ori erau in complicitate cu cei care aveau asemenea cunostinte puteau patrunde in cladire (sau pe acoperisul ei) si transporta armamentul si cantitatile mari de munitie pe care le-au avut la dispozitie.

Tot aceasta Directie dispunea de o baza puternica si in apropierea Televiziunii (la Televiziunea veche).  De asemenea, avea in responsabilitate perimetrul din zona resedintei unde se aflau numeroase case (vile) nelocuite si in care teroristii ar fi putut sa se ascunda ori sa-si faca puncte de sprijin.

Sunt si alte motive care pun pe prim-plan suspiciuni cu privire la aceasta unitate.

b) Elemente din cadrul unitatii speciale de lupta antiterroriste care aveau unele misiuni comune cu Directia a V-a si, ca si o parte a ofiterilor si subofiterilor de la aceasta unitate, dispuneau de o mai buna instruire si de mijloace de lupta mai diversificate.

c) Elemente din Trupele de Securitate care asigurau paza obiectivilor speciale (resedinta, palat etc.) si, impreuna cu Directia a-V-a, Securitatea Capitalei si Militia Capitalei asigurau traseul de deplasare.

d) Ofiteri si subofiteri din Securitatea Capitalei, indeosebi de la Serviciul Trasee, sau dintre cei care au lucrat la Directia a V-a.

e) Elemente din alte unitati de Securitate, inclusiv unitatile speciale 544, 195 si 110, precum si din cele complet acoperite, comandate de col. Maita, col. Valeanu, lt. col. Sirbu, col. Nica, col. Eftimie si lt. col. (Eftimie sau Anghelache) Gelu (asa sta scris in declaratie–n.n.).  Aceste din urma sase unitati, ca si UM 544, in ansamblu, si UM 195 puteau dispune si de armament si munitii de provenienta straina, precum si de conditii de pregatire adecvate.

2) Ofiteri si subofiteri din Militie, atat de la Capitala, cat si de la IGM, cu prioritate cei din Detasamentul special de interventie si cei care asigurau traseul.

3) Cred ca s-ar impune verificarea, prin metode si mijloace specifice, a tragatorilor de elita din toate unitatile din Capitala ale Ministerului de Interne, precum si a celor care au avut in dotare sau au indeplinit misiuni folosind arme cu luneta.  N-ar trebui omisi nici chiar cei de la Dinamo si de la alte cluburi sportive.

4) Unele cadre militare de rezerva ale Securitatii, Militiei si Armatei, precum si actuali (la data respectiva) si fosti activisti de partid sau UTC, persoane apropriate tradatorului si familiei sale ori care poseda arme de foc.

Propun, de asemenea, o atenta investigare a celor care au fost in anturajul lui Nicu Ceausescu.  Acest anturaj, foarte divers, cuprindea inclusive unele elemente de cea mai scazuta conditie morala care puteau fi pretabile la asemenea actiuni.

Ar fi bine sa se acorde atentia cuvenita sub acest aspect si fratilor dictatorului–Ceausescu Ilie si Ceausescu Nicolae–care, prin multiplele posibilitati pe care le aveau, puteau organiza asemenea actiuni.

5) Anumite cadre militare sau luptatori din Garzile Patriotice.

6) Straini:

a. Din randul celor aflati la studii in Romania:

– arabi, in general, si palestinieni, in special, inclusiv cei care sunt la pregatire pe linia Armatei (de exemplu, la Academia Militara);

– alte grupuri de straini la studii (iranieni si altii).

b. Special infiltrati (indeosebi din cei care au urmat diverse cursuri de pregatire pe linia MI sau a MAN);

c. Alti straini aflati in tara cu diverse acoperiri, inclusiv diplomatice;

d. Fosti cetateni romani (care ar fi putut intra in tara si in mod fraudulos).

7) Elemente infractoare de drept comun care au posedat armament ori l-au procurat in chiar primele ore din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cand, din mai multe unitati de Securitate, intre care Directia a V-a si Securitatea Capitalei, s-a ridicat o cantitate mare si diversa de armament si munitie.”

image0

image0-002

Generalul Mircea Mocanu, comandantul CAAT în 1989, declara în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că România s-a confruntat în mod cert, în timpul Revoluţiei, cu ceea ce se numeşte „război electronic”. El explică câteva dintre metodele unei astfel de operaţiuni. „Ulterior au fost găsite pe teritoriul ţării mai multe baloane tip meteo, cu materialul din plastic sfâşiat de schije; de baloane atârnau reflectoare poliedrice, adică un schelet de lemn cu foiţă de staniol în măsură să reflecte undele electromagnetice emise de staţiile de radio­­locaţie. Pe cutie – o brumă de aparatură, pe care scria în limba rusă «fabricat în URSS»; aveau şi o etichetă pe care scria în limba maghiară: «Cine aduce la organele locale un asemenea obiect primeşte 50 de forinţi»”Citeste mai mult: adevarul.ro/news/societate/video-misterele-revolutiei-diversiunea-radioelectronica-sovieticii-americaniii-1_50ad127b7c42d5a6638e4c95/index.html

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , | 13 Comments »

“Baneasa–Comedie muta ’90” si “Lupta de Rezistenta” (Revista “Securitatea”)

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on January 16, 2014

image0-001

“Saptamina trecuta am incheiat un ciclu de 2 saptamini de pregatire si examinare, la Baneasa, pentru obtinerea gradului de subofiter.  Acest ciclu l-am efectuat la Baneasa, deoarece stagiul militar de 9 luni, l-am satisfacut intr-o unitate apartinind Securitatii Statului.

–Ce specific a avut pregatirea?

Am fost antrenati pentru lupta de gherila urbana, in caz de agresiune externa.  Eram organizati in grupuri mici care actionau pentru destabilizarea inamicului, pe teritoriul ocupat de el.

–S-au facut afirmatii in perioada revolutiei, ca nu exista trupe specializate in gherila urbana!  Este adevarat?

Nu!  In cazul in care se face exceptie de notiunea de inamic strain sau agresiune externa, pregatire multor generatii de militari au acest specific.

–Ati fi activat doar in termenul celor 9 luni?

Nu!  Noi sintem la dispozitia lor in permanenta.  Putem fi convocati telefonic sau printr-o alta modalitate conspirativa.  Existe case conspirative si depozite de munitie in plin Bucuresti, de unde ne-am fi aprovizionat cu armament si munitie pentru a efectua ambuscade, aruncari in aer si altele.

–Considerati ca dupa revolutie lucrurile s-au schimbat, cum apreciati ca ati fost chemat tot la o unitate fosta a Securitatii?

Am fost indignati si chiar ne-am manifestat in sensul acesta!  La toate intrebarile noastre n-am primit raspuns.  De abia la sfirsitul stagiului am aflat ca ne-am pregatit, de fapt, la trupele de jandarmi.

–Si pina atunci?

Col. Porumbelu ne-a tacut un mic istoric din care am sa citez:  “Din 22 dec. in 28 am fost teroristi!  Din 28 pina in martie am fost M.Ap.N.-isti.  Pina pe 5 iulie sintem trupe de jandarmi….

 [Dinu Ispas, “Banease–Comedie muta ’90” Expres, iulie? /august ? 1990, p. ?]

 [se pare e vorba de Trupele de Securitate…

http://www.jandarmeriaolteniei.ro/index.php/galerie/1-lansarerevista/detail/2-lansare?tmpl=component

La 28 decembrie 1989, în conformitate cu hotărârea Consiliului Salvării Naţionale, Comandamentul Trupelor de Securitate împreună cu toate marile unităţi şi subunităţi subordonate, au trecut în subordinea M.Ap.N., devenind mari unităţi şi subunităţi de infanterie, pentru ca, în aprilie 1990, să primească denumirea Trupe de Pază şi Ordine, aflate, din nou, în subordinea M.I.

48Momentul care marchează reînfiinţarea trupelor de jandarmi l-a constituit Hotărârea Guvernului nr. 0749 din 05.07.1990, prin care Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine devine Comandamentul Trupelor de Jandarmi.

dar exista si posibilitatea ca e vorba de fosti uslasi

Curând demonstranţii care dormiseră la casele lor au început să se adune spre piaţa blocată în continuare de trupele de uslaşi (USLA: Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă, organizaţie de elită a fostei securităţi comuniste, transformată după revoluţie în Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine, iar din iulie 1990 în Jandarmeria Română).  http://galatiorasulpericulos.blogspot.com/2010/06/ratiu-si-campeanu-afara-din-tara.html 

un comentariu interesant in legatura cu Trupele de Securitate mai jos…

Nu, n-au existat, dar au fost printre morţi unii în salopete negre, fără nici un act de identificare, despre care nimeni nu ştia nimic şi despre care nu s-a mai ştiut nimic nici după ce au fost luaţi de acolo şi duşi la INML. De la ei a colectat o serie de gloanţe, le-a pus într-o cutie şi într-o zi s-a prezentat cineva care s-a recomandat Colonelul X de la Primăria sector 1 şi a ridicat toată cutia.

30. Trupele de securitate si misiunile lor 17:18 | 27 Decembrie
goe
Batalioanele de securitate care aveau menirea de a interveni primele in caz de amenintare aveau cate un pluton antitero cu uniforma, salopete negre… sa caute cineva daca mai exista manualele de instructie ale TS pentru a vedea misiunile lor in caz de manifestatii- daca n-au fost cumva copiate pentru unitatile de jandarmi…
Deasemenea in fiecare oras erau constituite grupuri (in negru) de actiune antitero din personalul activ al securitatii… De remarcat ca TS aveau uniforme diferite de cele ale MAPN insa in magaziile lor existau si uniforme de fapt petlitele MAPN…

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/exclusiv-cum-au-disparut-gloantele-de-la-revolutie-si-despre-mortii-in-salopete-negre-247874.html

Iata, legatura intre dezvaluirea de mai sus si un articol din revista “Securitatea” (no. 85 (1), martie 1989) despre securitatea si “lupta de rezistenta”

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2014/01/13/securitatea-lupta-de-rezistenta-in-cadrul-razboiului-de-aparare-a-patriei-particularitati-ale-participarii-unitatilor-centrale-si-teritoriale-de-securitate-la-organizarea-si-ducerea-luptei-de-rezi/

image0-001

(Ca intotdeauna e vorba de un punct de vedere strict personal…Va multumesc lui Vali Ignat care mi-a semnalat Revista (Strict Secret) Securitatea, acum disponibila pe site-ul CNSAS…de exemplu aici:  http://www.cnsas.ro/documente/periodicul_securitatea/Securitatea%201989-1-85.pdf)

(Locotenent-colonel Alexandru Bodea, din serialul “Varianta la Invazia Extraterestrilor.  Pe cine interpelam pentru uriasa si ultraperfectionata diversiune psihologica si radioelectronica prin care s-a urmarit paralizarea conducerii armatei in timpul Revolutiei?” Armata Poporului, nr. 22 (“urmare din numarul 21″), 30 mai 1990.  Xerox-ul facut in anul 1994 la Biblioteca Academiei Romane)

Mai mult decit atit, a fost cunoscut si folosit in scop de diversiune inclusiv sistemul de transmisiuni pentru conducerea si instiintarea trupelor de aparare antiaeriana a teritoriului.  In majoritatea cazurilor, pregatirea actiunilor de lupta, aeriana si terestre, s-a desfasurat pe timp de noapte, probabil cu forte si mijloace dispuse din timp in zonele respective, dar si cu altele redislocati pe parcurs.  In aceasta ordine de idei, exista suficiente date si informatii care ne indreptatesc sa afirmam ca toate actiunile aeriene au fost declansate–fie real (cu ajutorul unor mijloace si dispozitive adecvate de creare a tintelor aeriene false), fie imitate (cu o aparatura radioelectronica moderna)–din interiorul tarii si, de regula, din aceleasi zone in raionele unor localitatii pe care, din motive pe care nu este aici cauza sa le explicam, nu le vom divulga.

Am adauga ca, in conceptia doctrinara referitoare la apararea patriei de catre intregul popor, elaborata ‘sub obladuirea fostului comandant suprem’ a existat, atit sub aspect teoretic, metodologic, cit si practic, o sustinuta preocupare, mai ales in ultimii ani, pentru fundamentarea conceptului de ‘razboi de rezistenta’ si de pregatire, inca din timp de pace, a unor formatiuni ‘de rezistenta’ si a unor ‘zone libere’ si raioane de pe teritoriu in care, in cazul ocuparii unor parti din teritoriul national, vor actiona asa-zise ‘grupuri sau detasamente de rezistenta.’

image0-003

image0-005

Lt. Colonel Tudor Alexandru si Capitan Nicolae Catana (Securitatea, nr. 85, martie 1989):

Actiunile de lupta desfasurate de formatiunile de rezistenta prezinta citeva caracteristici, altfel:  de regula, sint de scurta durata si violente, avind aspectul unor lovituri fulgeratoare; vizeaza in principal obiective ale inamicului de o dezvoltare mai redusa, dar de mare importanta pentru acesta; au un pronuntat caracter de independenta, ducindu-se in conditiile lipsei unor vecini apropriati si a sprijinului altor forte militare; se desfasoara cu forte relativ putin numeroase; necesita o minutioasa si, uneori, indelungata pregatire a luptatorilor participanti la actiune; impun cunoasterea amanuntita a particularitatilor terenului in care va avea loc actiunea, precum si elaborarea unui plan simplu, usor de aplicat; se desfasoara, de regula, noaptea si in conditii grele de stare a vremii, in momente si locuri in care sa se realizeze surprinderea inamicului…

image0-007

mai mult exista declaratia lui Iulian Vlad, pe 29 ianuarie 1990, despre implicarea securitatii in etapa terorista din decembrie 1989

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/text-of-securitate-general-iulian-vlads-29-january-1990-declaration-identifying-the-terrorists/

General Magistrat (r) Ioan Dan

In aprilie 1990, generalul Ghoerghe Diaconescu a fost destituit din functia de conducere in Directia Procuraturilor Militare.  La plecare, mi-a predat cheia de la fisteul sau, cu mentiunea ca acolo au mai ramas cateva hartii fara importanta. Intrucat, la data respectiva, ma aflam in cea mai mare parte a timpului, in procesul cercetarilor de la Timisoara, mult mai tarziu, am dorit sa pun in respectivul fiset o serie de acte.  Am cercetat ce mai ramasese de pe urma generalului Diaconescu si, spre surprinderea mea, am gasit declaratia olografa a generalului Iulian Vlad, data fostului adjunct al procurorului general, fostul meu sef direct, nimeni altul decat generalul Diaconescu, la 29 ianuarie 1990, cand toate evenimentele din decembrie 1989 erau foarte proaspete.  Repet, este vorba despre declaratia olografa, un text scris foarte ingrijit, pe 10 pagini, din care voi reda acum integral doar partea care se refera expres la “actiunile teroriste in Capitala” (formularea apartine generalului Vlad).

“Analizand modul in care au inceput si s-au desfasurat actiunile teroriste in Capitala, pe baza acelor date si informatii ce le-am avut la dispozitie, consider ca acestea ar fi putut fi executate de:

1) Elementele din Directia a V-a, USLA, CTS si din alte unitati de Securitate, inclusiv speciale.

a) Directia a V-a, asa cum am mai spus, avea in responsabilitate paza si securitatea interioara a Palatului Republicii, multe dintre cadrele acestei unitati cunoscand foarte bine cladirea, cu toate detaliile ei.  In situatia creata in ziua de 22.12.1989, puteau sa mearga la Palat, pe langa cei care faceau acolo serviciul si unii dintre ofiterii si subofiterii care se aflau la sediul CC ori la unitate.

Este ca se poate de clar ca numai niste oameni care cunosteanu bine topografia locului ori erau in complicitate cu cei care aveau asemenea cunostinte puteau patrunde in cladire (sau pe acoperisul ei) si transporta armamentul si cantitatile mari de munitie pe care le-au avut la dispozitie.

Tot aceasta Directie dispunea de o baza puternica si in apropierea Televiziunii (la Televiziunea veche).  De asemenea, avea in responsabilitate perimetrul din zona resedintei unde se aflau numeroase case (vile) nelocuite si in care teroristii ar fi putut sa se ascunda ori sa-si faca puncte de sprijin.

Sunt si alte motive care pun pe prim-plan suspiciuni cu privire la aceasta unitate.

b) Elemente din cadrul unitatii speciale de lupta antiterroriste care aveau unele misiuni comune cu Directia a V-a si, ca si o parte a ofiterilor si subofiterilor de la aceasta unitate, dispuneau de o mai buna instruire si de mijloace de lupta mai diversificate.

c) Elemente din Trupele de Securitate care asigurau paza obiectivilor speciale (resedinta, palat etc.) si, impreuna cu Directia a-V-a, Securitatea Capitalei si Militia Capitalei asigurau traseul de deplasare.

d) Ofiteri si subofiteri din Securitatea Capitalei, indeosebi de la Serviciul Trasee, sau dintre cei care au lucrat la Directia a V-a.

e) Elemente din alte unitati de Securitate, inclusiv unitatile speciale 544, 195 si 110, precum si din cele complet acoperite, comandate de col. Maita, col. Valeanu, lt. col. Sirbu, col. Nica, col. Eftimie si lt. col. (Eftimie sau Anghelache) Gelu (asa sta scris in declaratie–n.n.).  Aceste din urma sase unitati, ca si UM 544, in ansamblu, si UM 195 puteau dispune si de armament si munitii de provenienta straina, precum si de conditii de pregatire adecvate.

2) Ofiteri si subofiteri din Militie, atat de la Capitala, cat si de la IGM, cu prioritate cei din Detasamentul special de interventie si cei care asigurau traseul.

3) Cred ca s-ar impune verificarea, prin metode si mijloace specifice, a tragatorilor de elita din toate unitatile din Capitala ale Ministerului de Interne, precum si a celor care au avut in dotare sau au indeplinit misiuni folosind arme cu luneta.  N-ar trebui omisi nici chiar cei de la Dinamo si de la alte cluburi sportive.

4) Unele cadre militare de rezerva ale Securitatii, Militiei si Armatei, precum si actuali (la data respectiva) si fosti activisti de partid sau UTC, persoane apropriate tradatorului si familiei sale ori care poseda arme de foc.

Propun, de asemenea, o atenta investigare a celor care au fost in anturajul lui Nicu Ceausescu.  Acest anturaj, foarte divers, cuprindea inclusive unele elemente de cea mai scazuta conditie morala care puteau fi pretabile la asemenea actiuni.

Ar fi bine sa se acorde atentia cuvenita sub acest aspect si fratilor dictatorului–Ceausescu Ilie si Ceausescu Nicolae–care, prin multiplele posibilitati pe care le aveau, puteau organiza asemenea actiuni.

5) Anumite cadre militare sau luptatori din Garzile Patriotice.

6) Straini:

a. Din randul celor aflati la studii in Romania:

– arabi, in general, si palestinieni, in special, inclusiv cei care sunt la pregatire pe linia Armatei (de exemplu, la Academia Militara);

– alte grupuri de straini la studii (iranieni si altii).

b. Special infiltrati (indeosebi din cei care au urmat diverse cursuri de pregatire pe linia MI sau a MAN);

c. Alti straini aflati in tara cu diverse acoperiri, inclusiv diplomatice;

d. Fosti cetateni romani (care ar fi putut intra in tara si in mod fraudulos).

7) Elemente infractoare de drept comun care au posedat armament ori l-au procurat in chiar primele ore din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cand, din mai multe unitati de Securitate, intre care Directia a V-a si Securitatea Capitalei, s-a ridicat o cantitate mare si diversa de armament si munitie.”

image0-001

image0

image0-002

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Scinteia Tineretului (18 decembrie): “Citeva sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare”

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on December 18, 2013

(Purely personal views as always; punct de vedere strict personal, va multumesc)

Securitate General Iulian Vlad’s Declaration of 29 January 1990 identifying the “terrorists”:  https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/11/20/when-a-truth-commission-misses-crucial-evidence-the-romanian-cpadcr-final-report-and-securitate-general-iulian-vlads-declaration/

Photo from http://www.agentia.org/anchete/decriptarea-textului-din-scanteia-tineretului-321.html
“Citeva sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare,” Scinteia Tineretului, 18 decembrie 1989
Photo from “Decriptarea textului din Scanteia Tineretului,” Luni, 28 decembrie 2009 11:51 by Mihaela G.

http://www.agentia.org/anchete/decriptarea-textului-din-scanteia-tineretului-321.html

Ion Costin Grigore, Cucuveaua cu pene rosii (1994, Editura Miracol)

General Magistrat (r) Ioan Dan, Teroristii din ’89 (Lucman, 2012):

2.  In luna ianuarie 1990 eram la Timisoara, cand un subaltern mi-a prezentat un articol intitulat “Cateva sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare,” publicat in ziarul ‘Scanteia Tineretului’ din ziua de 18 decembrie 1989.  Articolul–la care, de asemenea, m-a referit–se compune din 5  fraze sub forma de strofe, pe care le reproduc:

image0-001

Cu toate incercarile de a fi convins de contrariu, am considerat si consider ca acest articol a constituit ordinul de lupta transmis structurilor acoperite ale Securitatii.  Spun “ordin”, deoarece cuvantul “sfaturi” este pus intre ghilimele.

image0

“Avem inca o declaratie, din atatea altele, care ne duce cu gandul la acel faimos articol din ziua de 18 decembrie 1989, publicat in “Scanteia Tineretului”, prin care se dadeau sfaturi la cei aflati in acele zile de decembrie la mare si faceau plaja, sa inceapa cu reprize scurte, de 10-15 minute, cand pe-o parte, cand pe alta.”

Iata mai jos:

Textul din Scateia Tineretului:”Citeva sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare”*Evitati expunerea intempestiva si prelungita la soare. E de preferat sa incepeti mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – cand pe-o parte, cand pe alta. Astfel, va veti asigura un bronzaj placut si uniform.* Nu va avantati prea mult in larg. Oricum, in caz de pericol, nu strigati. Este inutil. Sansele ca prin apropuiere sa se afle vreo persoana dispusa a va asculta sunt minime.* Profitati de binefacerile razelor ultraviolete. Dupa cum se stie, ele sunt mai active intre orele 5,30 si 7,30. Se recomanda cu precadere persoanelor mai debile.* Daca sunteti o fire sentimentala si agreati apusurile soarelui, librariile de pe litoral va ofera un larg sortiment de vederi cu acest subiect.* Si inca ceva – daca aceste <sfaturi> v-au pus pe ganduri si aveti deja anumite ezitari, gandindu-va sa renuntati in favoarea muntelui, inseamna ca nu iubiti in suficienta masura marea. (S.P.)”Aceasta este decriptarea trimisa CSAT in 20071 – Declansati, pe neasteptate, planul ”Soare”. Incepeti prudent, cu operatiuni scurte, de 10-15 minute, simultan in mai multe zone, pana la acoperirea intregii tari.2 – Nu depasiti obiectivele. Altfel sunteti in mare pericol si nu va va ajuta nimeni.3 – Bazati-va pe sprijinul trupelor speciale care au rol activ intre orele 5,30 si 7,30 in scopul recuperarii ranitilor.4 – Devastati librariile si distrugeti ”operele alese” (cartile lui Ceausescu – n.r.) pentrui instigare si intimidare.

5 – Pentru nehotarati: nu tradati scopul, daca va iubiti tara.

—————————————
“Acel articol a fost un cosmar pentru mine. In 22 decembrie au aparut fluturasi in Bucuresti cu “sfaturile ” din “Scinteia Tineretului “. Cine avea xeroxuri in acea vreme?”, se intreaba Sorin Preda. Am fost anchetat de Ministerul Apararii Nationale pentru ca generalul Militaru a considerat sau i s-a sugerat ca articolul meu era un semnal si pentru teroristi. Articolul il scrisesem cu patru zile inainte de aparitie si avea o introducere in care explicam caracterul lui umoristic. Nu stiu de ce acea introducere a disparut.”
…Buna ziua. Imi pare rau sa spun asta dar nu cred nici cat negru sub unghie ceea ce declara dl. Sorin Preda legat de articolul referitor la “sfaturile” pentru cei aflati pe litoral “la plaja” pe 18 Decembrie 1989. Este absurd. Ar fi prea multe coincidente. Eu detin ziarul respectiv in intregime. La vremea aceea eram ofiter activ in Brasov si vreau sa va spun ca dupa aparitia articolului, imediat dupa teleconferinta tinuta de Ceausescu in 17.12.1989, evenimentele au inceput sa se desfasoare intocmai cum era “ordonat” in “sfaturile” aparute in Scinteia Tineretului din 18.12.1989. Daca doriti sa va dau si decodificarea articolului o fac bucuros.Cu stima,Mircea
——————————————————————————
Mircea Ferestrăuariu avea 25 de ani în decembrie 1989 şi era locotenent în cadrul Şcolii Militare de Ofiţeri Activi şi Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţii „Leontin Sălăjan” din Braşov. Îşi aminteşte clar cum s-a răspândit în unitatea militară zvonul că „e ceva” cu articolul din „Scînteia tineretului”, că ar fi un articol codat şi cum, după câteva zile, a apărut şi o decodare pe care mai toată lumea din unitate şi-o copia de pe o fiţuică.  Mircea Ferestrăuariu are şi-acum decodarea, într-o cutie cu documente din casă. „Nu ştiu cum a intrat în şcoală decodarea, cine a adus-o, de unde, dar ea părea veridică. Iar la sfârşitul decodării scria că ea fusese făcută de un maior şi de un căpitan, maiorul Ioan Ardelean şi căpitanul Ioan Hendre. Numele nu-mi erau cunoscute, nu erau din unitatea noastră.  Oricum, eu sunt absolut convins că articolul a fost un ordin codat către forţele de represiune care nu făceau parte din structurile militare. Cine se duce la mare în decembrie să facă plajă şi baie? E de neconceput ca la vremea respectivă să apară un astfel de articol şi nimeni să nu sesizeze că e ceva aberant”.
—————————————————————-
Photo from “Decriptarea textului din Scanteia Tineretului,” Luni, 28 decembrie 2009 11:51 by Mihaela G.
Photo from http://www.agentia.org/anchete/decriptarea-textului-din-scanteia-tineretului-321.html

Decriptarea textului din Scanteia Tineretului

  • Luni, 28 decembrie 2009 11:51
  • |
  • 2309 vizualizari
  • |
  • Anchete
Sfaturi catre securisti in decembrie ’89Pe Ceausescu l-a doborat “o gluma” * In ziarul UTC, in plina iarna apare textul “Sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare” * La Timisoara era razboi civil, Armata tragea in populatie * Dupa 12 ani, un general din contraspionaj a trimis decriptarea textului la CSAT * Autorul sustine ca a scris un text umoristicIn data de 18 decembrie 1989, in timp ce in Timisoara era razboi civil, “Scanteia Tineretului” a publicat, in pagina 5, un text straniu, care nu avea nicio logica. Textul a facut valva la acea vreme, ca si in anii imediat urmatori Revolutiei. Erau sfaturi pentru cei ce se bronzau in acel moment, adica in mijlocul lunii decembrie, la mare. Textul a atras atentia imediat, in sensul ca semana cu un semnal incifrat pentru a se declansa ceva – dar pana azi contextul aparitiei sale nu a fost elucidat. A ramas ”o gluma”. In decembrie 2007, un general activ din contraspionajul romanesc a trimis decriptarea textului pentru a fi citita intr-o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). El era consilier in cadrul CSAT la acea vreme.Textul din Scateia Tineretului:”Citeva sfaturi pentru cei aflati in aceste zile la mare”*Evitati expunerea intempestiva si prelungita la soare. E de preferat sa incepeti mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – cand pe-o parte, cand pe alta. Astfel, va veti asigura un bronzaj placut si uniform.* Nu va avantati prea mult in larg. Oricum, in caz de pericol, nu strigati. Este inutil. Sansele ca prin apropuiere sa se afle vreo persoana dispusa a va asculta sunt minime.* Profitati de binefacerile razelor ultraviolete. Dupa cum se stie, ele sunt mai active intre orele 5,30 si 7,30. Se recomanda cu precadere persoanelor mai debile.* Daca sunteti o fire sentimentala si agreati apusurile soarelui, librariile de pe litoral va ofera un larg sortiment de vederi cu acest subiect.* Si inca ceva – daca aceste <sfaturi> v-au pus pe ganduri si aveti deja anumite ezitari, gandindu-va sa renuntati in favoarea muntelui, inseamna ca nu iubiti in suficienta masura marea. (S.P.)”Aceasta este decriptarea trimisa CSAT in 20071 – Declansati, pe neasteptate, planul ”Soare”. Incepeti prudent, cu operatiuni scurte, de 10-15 minute, simultan in mai multe zone, pana la acoperirea intregii tari.2 – Nu depasiti obiectivele. Altfel sunteti in mare pericol si nu va va ajuta nimeni.3 – Bazati-va pe sprijinul trupelor speciale care au rol activ intre orele 5,30 si 7,30 in scopul recuperarii ranitilor.4 – Devastati librariile si distrugeti ”operele alese” (cartile lui Ceausescu – n.r.) pentrui instigare si intimidare.

5 – Pentru nehotarati: nu tradati scopul, daca va iubiti tara.

Autorul spune ca a fost o gluma

Autorul articolului, Sorin Preda, a declarat atat in fata anchetatorilor Ministerului Apararii cat si in presa, ca el a scris un text umoristic si atat. Adica cele cinci paragrafe, care au avut trimitere pe prima pagina, nu aveau nicio legatura cu Revolutia si a fost o simpla intamplare faptul ca au sunat atat de straniu in acele zile. Trebuie mentionat aici ca fisetul in care se pastrau manuscrisul si spaltul acestor ”sfaturi” a fost spart iar obiectele mai sus mentionate au disparut in timpul evenimentelor de dupa 22 decembrie 1989.

Mihaela G.

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Adevaruri incomode pentru securisti-revizionisti

Posted by romanianrevolutionofdecember1989 on December 10, 2013

PURELY PERSONAL VIEWS AS ALWAYS, PUNCT DE VEDERE STRICT PERSONAL, VA MULTUMESC

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/ordinul-2600-1988-al-ministerului-de-interne/

Generalul Emil Macri (seful Dir. II-a Securitatii, Contrainformatii Economice),

Declaratie 2 ianuarie 1990:

“Rezumind sintetic informatiile obtinute ele nu au pus in evidenta nici lideri si nici amestecul vreunei puteri straine in producerea evenimentelor de la Timisoara.  Raportarea acestor date la esalonul superior respectivi generalului I. Vlad a produs iritare si chiar suparare…”

IMG_1219

IMG_1215

Filip Teodorescu (adj. sef. Dir III Contraspionaj D.S.S.), Declaratie, 12 ianaurie 1990: 

Seara [luni, 18 decembrie 1989], dupa 23:00, responsabili (anumiti ?) de generalul-maior Macri Emil pe diferitele linii de munca au inceput sa vina sa-i raporteze informatiile obtinute.  Au fost destul de neconcludente si cu mare dificultate am redat o informare pe care generalul-maior Macri Emil a acceptat-o si am expediat-o prin telex in jurul orei 01:00 [marti, 19 decembrie 1989.  In esenta se refera la:

–nu sint date ca ar exista instigatori sau conducatori anume veniti din strainatate…

IMG_1453

IMG_1438

Niculae Mavru, fost sef al sectiei ‘Filaj si investigatie’ de la Securitatea Timis, declaratia din 13 ianuarie 1990:  …la ordinul col. Sima Traian, am primit…misiuni de a observa si sesiza aspecte din masa manifestantilor, din diferite zone ale orasului in sensul de a raporta daca sint straini (ceea ce nu prea au fost) care incita la dezordine, acte de violenta sau altfel de acte…

25 iunie 1991

“Desi ne-am straduit nu am putut raporta col. Sima implicarea completa a vreunui cetatean strain in evolutia demonstratiilor cit si fenomenlor care au avut loc la Timisoara,..”

“Sarcina primordiala pe care am primit-o de la col. Sima a fost daca in evenimentele declansate la Timisoara erau implicate elemente straine din afara tarii.  Cu toate eforturile facute nu a rezultat lucru pe linia mea de munca.”

26 iunie 1991, Declaratia lui Liviu Dinulescu, cpt. la Serviciul de Pasapoarte al jud. Timis (in decembrie 1989, lt. maj. ofiter operativ Securitate judetean la Serv. III, care se ocupa de contraspionaj)

“Precizez ca anterior declansarii evenimentelor de la Timisoara din datele ce le detineam serviciul nostru nu rezulta vreun amestec din exterior in zona judetului Timis.”

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/04/29/high-time-to-unpack-already-why-the-restless-journey-of-the-soviet-tourists-of-the-romanian-revolution-should-come-to-an-end/

Please note:  no mention whatsoever of the alleged role played by “Russian tourists” or “Soviet tourists” in allegedly fomenting the Timisoara uprising

published in Evenimentul Zilei, 28 iulie 1992, p. 3.

19 December 1989 (AFP):  How threatening or suspicious were the “Russian tourists” / “Soviet tourists” at the time?  — Even after the revolt of the previous days in Timisoara, journalists at the closed off border with Yugoslavia were told “go back home, only Russians can get through” !!!

Nor did the Romanian ambassador to Moscow mention a word of any of this to the Soviets!

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2010/03/14/decembrie-1989-in-timpul-evenimentelor-nici-securitatea-nici-ambasadorul-roman-la-moscova-n-au-suflat-nici-o-vorba-despre-turisti-rusi-sau-turisti-sovietici-documentele-din-arhivele-minist/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/ultimul-raport-al-securitatii-catre-nicolae-ceausescu/

postat pe youtube de tioluciano

0541

Col. Dumitru Dumitrascu, sef al Inspectoratului Muncipiului Bucuresti al Ministerului de Interne, Declaratie, 19 martie 1990

“In seara de 20 dec. 1989 in jurul orelor 23:30-24:00 eu fiind la inspectoratului am fost informat de primul secretar Barbu Petrescu, care in mod confidential mi-a spus ca ceausescu nicolae l-a intrebat daca se poate organiza in ziua de 21 XII 89 un mare miting in piata palatului asa cum a fost cel din 1968–cu privire la evenimentele din Cehoslovacia.”

0536

0160

Tudor Postelnicu, Ministrul de Interne, Declaratie, 21 iunie 1991

“Asa se explica ca Ceausescu a fost cel care a initiat in seara de 20 dec. sa se organizeze pt. a doua zi in P-ta Palatului acel miting cu muncitorimea din Bucuresti, fiind convins ca asa va demonstra tuturor sprijinul populatiei de care s-ar fi bucurat el.”

0152

“Dintre sute de catarge! Revolutia ascultata prin statie,” Libertatea, 27 ianuarie 1990 – 15 februarie 1990

  1. “Dintre…sute de catarge! Revolutia ascultata prin statie,” Libertatea, 27 ianuarie 1990, p.2″INCEPIND DIN 21 DECEMBRIE 1989, ORA 11.00Intre 11,00-12,00 I.M.B.
    –Tovarasul BRINZEI, va rog luati dv. acolo masuri, ca sa zic asa, organizatorice si tot efectivul care nu este bagat in misiune se se gaseste in unitate sa fie imediat imbracat “civil” si in frunte cu dv. va deplasati ugrent la Separatiune 1, dar in 5 momente imi comunicati prin acest sistem citi sint, normal. Tabel nominal cu dinsii.
    –Am inteles !
    –Indiferent de la formatiune este, circa cercetari penale, judiciar s.a.m.d.
    –Multi sint imbracati in uniforma. Se schimba in civil?
    –Pai, care au sa se schimbe in civil, care au intr-o jumatate de ora sa se schimbe si deplasarea urgent la Separatiune 1 si sa ramineti acolo pina primiti ordin de la mine.
    –Am inteles !
    11,55 C.P.M.B.–Bucur 9 sint Bucur 1 am primit telefon sa incepeti agitatia in piata (! –N.R.)
    12,10–146475 Intr. civil.–Oprea fa agitatie. Mai, terminati cu joaca la statie ca va ia dracu!
    (Se aude o voce care scandeaza “Ceausescu P.C.R.”).
    –Mai, nu mai strigati in statie!
    12,30 U.S.L.A.
    –Ati receptionat Catargul, Tridentul?
    –Tridentul, se pe Calea Victoriei, la Giocanda, iarasi este un grup care scandeaza lozinci.
    –Tridentul, Catargul, sint Catargul 5, la Muzica, aici in fata, a izbucnit scandal. Pe Victoriei, spre Posta scandeaza lozinci dar nu intervine nimeni. Militia se uita doar la ei.
    –Sint Catargul 5. Au fost indepartati pe Victoriei, spre C.C.A. incolo.
    –Catargul, Catargul 2. Sus, aproape de Comitetul Central, se afla un cetatean. E de-al nostru sau nu este? Sus pe bloc,pe blocul de vizavi. Pe Boteanu, se afla sus de tot un cetatean.
    –Tridentul si Catargul, sint Catargul 5. Continua sa fie la intersectia 13 Decembrie cu Victoriei, la Continental acolo, un grup mare care scandeaza.
    –Catargul, sint Catargul 2. Deasupra magazinul Muzica, vizavi de C.I.D., se pare ca este o persoana acolo.
    –Da este. E de-al nostru.
    I.M.B.–Vezi ce poti. Pe care poti sa-i temperezi, ca nu sint multi. Trebuie o forta mai dura un pic.
    –Toate fortele sa intervina sa-i imprastie.
    12,00-14 U.S.L.A.–
    In zona Catargul 2 este liniste.
    –La fel in zona Catargului 1.
    –Tridentul, sint Catargul 5. S-au indepartat pe Victoriei. Nu mai sint in aproprierea mea.
    –Sint Catargul 3. Au ramas la Gioconda in fata. Vad ca s-au potolit.
    I.S.M.B.–Mai, transmite la mine. Doua unitati de-ale lui Popa sa mearga la Calea Victoriei la…si doua sa vina la Onesti imediat.
    –Am inteles!
    U.S.L.A.–Tridentul, sint Catargul. Ai receptionat mesajul de la Catargul 3?
    –Da, a fost receptionat.
    –Catargul, sint Catargul 4. Va rog, repetati.
    -D-ta ai probleme deosebite?
    –Nu, deocamdata.
    –Nici sa nu ai.
    12,00-14 U.S.L.A.–Manifestantii de la Gioconda incearca sa sparga zidul de la militie.
    –Sint Catargul 1.
    –Situatia.
    –Liniste aici la Catargul 1. Defluire in ordine.
    –Sint Catargul 5.
    –Situatia.
    –Liniste.
    –Da, bine, multumesc.
    –La intersectia 13 Dec., Calea Victoriei este blocata de ai nostri. Nu mai e nici o problema acolo.
    –Catargul 3, Tridentul.
    –La Catargul 3 situatia este inca incordata. Se scandeaza si militienii nu pot sa-i imprastie.
    –La Catargul 2, liniste. Defluire in liniste.
    –Catargul, sint Catargul 4.
    –Comunica.
    –Publicul se retrage in liniste.
    I.S.M.B.–Sala Dalles, (lociitor sef securitate municipului Bucuresti). In fata la Sala Dalles sa vina aici forte.
    –Da, s-au trimis, draga, s-au trimis.
    –Sa-i scoata de aici pe astia care instiga.
    12,00-14 I.S.M.B.–Am trimis, am trimis forte.
    (Continuare in numarul viitor)
  2. “Dintre…sute de catarge! Revolutia ascultata prin statie,” Libertatea, 29 ianuarie 1990, p.2–Aici s-au concentrat, la Sala Dalles, colt cu Batistei.
    –Am inteles !
    12-14 U.S.L.A.–Ma receptionezi, sint Catargul. Tridentul confirma, te rog.
    –Te retragi si supraveghezi.
    –Supraveghezi si ma tineti la curent.
    —Huliganii astia trebuie anihilati in primul rind. Nu sint hotariti astia. Ar trebui sa-i ia repede. Restul sint sovaitori.
    –Tridentul, sint Catargul 5.
    –Situatia.
    –Liniste.
    –La Catargul 3, in fata hotelului Bucuresti, se scandeaza.
    –Da, s-au luat masuri.
    –Catargul ? Tridentul. (nu raspunde).
    –Catargul 1.
    –La Catargul 1, liniste.
    12,30-14 U.S.L.A.–Catargul 3. Tridentul. Situatia.
    –Aceeasi. Se scandeaza si se string foarte multi.
    –Circa 200. Daca impresureaza anexa si ii scoate din zona ii termina repede.
    –Nu sint fortele de ordine acolo, d-le?
    –Sint doar in fata, un aliniament si in spate nimic.
    –Las’ ca vin acolo…
    12,30-14 I.S.M.B.–(sefi servicii, birouri, securitatea municipului Bucuresti), (loctiitor seful Securitatii). Arunca cu niste portret. Probabil Doina Cornea. Invoca personalitati!
    –Da, da…
    –Sint vreo 5, care sint mai ai dracu’ si tipa.
    –Fara incidente, pentru ca ii provocam mai mult.
    –Am inteles. Imi pare rau ca de la hotel intercontinental ii filmeaza si de la noi nu vine nimeni sa-i filmeze.
    –Sa-i identificam pe huliganii astia.
    12,30-14 U.S.L.A.–Catargul 1, liniste, Atheneu.
    –Catargul 2, liniste.
    –La 3 s-a format o hora si cinta Hora Unirii.
    I.M.B.–Aici la Steaua este retinut unul care, sustin tovarasii, ca a incitat sa dea foc.
    –Catargul, au venit fortele speciale de interventie.
    –Striga acum ca armata e cu ei.
    –Hai ma, lasa-i in pace nu mai…
    –Ar trebui sa vina mai repede sa-i ia odata de aici.
    –Vine, stai linistit acolo.
    U.S.L.A.–Tridentul, sint Catargul.
    –Comunica, Catargul.
    –Parte din demonstranti au luat-o in stinga, spre Luterana, marea majoritate, ceilalti au luat-o spre Cosmonautilor. In fata hotelului Bucuresti nu sint probleme deosebite. S-au imprastiat. In schimb, in spate, in dreptul Giocondei au inceput sa se adune pina la nivelului C.S.P.-ului.
    –Cam citi sint?
    –Aproximativ 100. Cei mai multi sint pasnici.
    –Catargul, sint Catargul 4.
    –Comunica.
    –Se pare ca spre Cismigiu se aud scandari. Populatie multa.
    –Deci Tridentul, ait receptionat ca la Cismigiu se pare ca s-a format din nou o grupare.
    –La Catargul 2 e liniste.
    –Catargul 4, raportez ca nu se mai aude nimic dinspre Cismigiu acum.
    –La Catargul 3 e liniste.
    –La Catargul 1 nimic deosebit, 2 nimic deosebit, la 3 se formeaza un dispozitiv cu virf inainte, care se lanseaza catre Luterana si se formeaza acum al doilea dispozitiv, probabil ca in spate. Nu am posibilitati de vedere.
    I.S.M.B.–Pentru /2 sa vina la baza sau ce face?
    –Da, sa vina urgent.
    –Da, da, vine imediat.
    –Putem trece cu escorta a doua si cu intiia?
    –Nu se poate. Sint deplasati tocmai la Comonauti, restaurantul Gradinita.
    –Pai, si-i indepartam.
    –(Da, sau am inteles).
    –Sint forte acuma?
    –Da, sint.
    –Sa-i indeparteze spre Romana incolo, dar cu grija sa n-o ia pe Dorobanti.
    –Am inteles !
    –Tridentul, sint Catargul.
    –Comunicati.
    –La intersectia Luterana cu Stirbei Voda (intreruperi repetati).
    –Vad explozii la Union. Sint Catargul 2.
    –Tridentul, sint Catargul 5. S-au auzit 4-5 explozii puternice!
    –De la Union, de acolo s-au auzit. Le-am vazut si noi explozile, de aici la Catargul 2, de la Athenee Palace.
    –Catargul 5, ai sa-mi comunici ceva?
    –Catargul sint Catargul 5. Undeva spre Continental, nu am vizibilitate, se mai aude strigind asa, ca un ecou (…)
    (Continuare in numarul viitor)

  1. “Dintre…sute de catarge! Revolutia ascultata prin statie,” Libertatea, 27 ianuarie 1990, p.2″INCEPIND DIN 21 DECEMBRIE 1989, ORA 11.00Intre 11,00-12,00 I.M.B.
    –Tovarasul BRINZEI, va rog luati dv. acolo masuri, ca sa zic asa, organizatorice si tot efectivul care nu este bagat in misiune se se gaseste in unitate sa fie imediat imbracat “civil” si in frunte cu dv. va deplasati ugrent la Separatiune 1, dar in 5 momente imi comunicati prin acest sistem citi sint, normal. Tabel nominal cu dinsii.
    –Am inteles !
    –Indiferent de la formatiune este, circa cercetari penale, judiciar s.a.m.d.
    –Multi sint imbracati in uniforma. Se schimba in civil?
    –Pai, care au sa se schimbe in civil, care au intr-o jumatate de ora sa se schimbe si deplasarea urgent la Separatiune 1 si sa ramineti acolo pina primiti ordin de la mine.
    –Am inteles !
    11,55 C.P.M.B.–Bucur 9 sint Bucur 1 am primit telefon sa incepeti agitatia in piata (! –N.R.)
    12,10–146475 Intr. civil.–Oprea fa agitatie. Mai, terminati cu joaca la statie ca va ia dracu!
    (Se aude o voce care scandeaza “Ceausescu P.C.R.”).
    –Mai, nu mai strigati in statie!
    12,30 U.S.L.A.
    –Ati receptionat Catargul, Tridentul?
    –Tridentul, se pe Calea Victoriei, la Giocanda, iarasi este un grup care scandeaza lozinci.
    –Tridentul, Catargul, sint Catargul 5, la Muzica, aici in fata, a izbucnit scandal. Pe Victoriei, spre Posta scandeaza lozinci dar nu intervine nimeni. Militia se uita doar la ei.
    –Sint Catargul 5. Au fost indepartati pe Victoriei, spre C.C.A. incolo.
    –Catargul, Catargul 2. Sus, aproape de Comitetul Central, se afla un cetatean. E de-al nostru sau nu este? Sus pe bloc,pe blocul de vizavi. Pe Boteanu, se afla sus de tot un cetatean.
    –Tridentul si Catargul, sint Catargul 5. Continua sa fie la intersectia 13 Decembrie cu Victoriei, la Continental acolo, un grup mare care scandeaza.
    –Catargul, sint Catargul 2. Deasupra magazinul Muzica, vizavi de C.I.D., se pare ca este o persoana acolo.
    –Da este. E de-al nostru.
    I.M.B.–Vezi ce poti. Pe care poti sa-i temperezi, ca nu sint multi. Trebuie o forta mai dura un pic.
    –Toate fortele sa intervina sa-i imprastie.
    12,00-14 U.S.L.A.–
    In zona Catargul 2 este liniste.
    –La fel in zona Catargului 1.
    –Tridentul, sint Catargul 5. S-au indepartat pe Victoriei. Nu mai sint in aproprierea mea.
    –Sint Catargul 3. Au ramas la Gioconda in fata. Vad ca s-au potolit.
    I.S.M.B.–Mai, transmite la mine. Doua unitati de-ale lui Popa sa mearga la Calea Victoriei la…si doua sa vina la Onesti imediat.
    –Am inteles!
    U.S.L.A.–Tridentul, sint Catargul. Ai receptionat mesajul de la Catargul 3?
    –Da, a fost receptionat.
    –Catargul, sint Catargul 4. Va rog, repetati.
    -D-ta ai probleme deosebite?
    –Nu, deocamdata.
    –Nici sa nu ai.
    12,00-14 U.S.L.A.–Manifestantii de la Gioconda incearca sa sparga zidul de la militie.
    –Sint Catargul 1.
    –Situatia.
    –Liniste aici la Catargul 1. Defluire in ordine.
    –Sint Catargul 5.
    –Situatia.
    –Liniste.
    –Da, bine, multumesc.
    –La intersectia 13 Dec., Calea Victoriei este blocata de ai nostri. Nu mai e nici o problema acolo.
    –Catargul 3, Tridentul.
    –La Catargul 3 situatia este inca incordata. Se scandeaza si militienii nu pot sa-i imprastie.
    –La Catargul 2, liniste. Defluire in liniste.
    –Catargul, sint Catargul 4.
    –Comunica.
    –Publicul se retrage in liniste.
    I.S.M.B.–Sala Dalles, (lociitor sef securitate municipului Bucuresti). In fata la Sala Dalles sa vina aici forte.
    –Da, s-au trimis, draga, s-au trimis.
    –Sa-i scoata de aici pe astia care instiga.
    12,00-14 I.S.M.B.–Am trimis, am trimis forte.
    (Continuare in numarul viitor)
  2. “Dintre…sute de catarge! Revolutia ascultata prin statie,” Libertatea, 29 ianuarie 1990, p.2–Aici s-au concentrat, la Sala Dalles, colt cu Batistei.
    –Am inteles !
    12-14 U.S.L.A.–Ma receptionezi, sint Catargul. Tridentul confirma, te rog.
    –Te retragi si supraveghezi.
    –Supraveghezi si ma tineti la curent.
    —Huliganii astia trebuie anihilati in primul rind. Nu sint hotariti astia. Ar trebui sa-i ia repede. Restul sint sovaitori.
    –Tridentul, sint Catargul 5.
    –Situatia.
    –Liniste.
    –La Catargul 3, in fata hotelului Bucuresti, se scandeaza.
    –Da, s-au luat masuri.
    –Catargul ? Tridentul. (nu raspunde).
    –Catargul 1.
    –La Catargul 1, liniste.
    12,30-14 U.S.L.A.–Catargul 3. Tridentul. Situatia.
    –Aceeasi. Se scandeaza si se string foarte multi.
    –Circa 200. Daca impresureaza anexa si ii scoate din zona ii termina repede.
    –Nu sint fortele de ordine acolo, d-le?
    –Sint doar in fata, un aliniament si in spate nimic.
    –Las’ ca vin acolo…
    12,30-14 I.S.M.B.–(sefi servicii, birouri, securitatea municipului Bucuresti), (loctiitor seful Securitatii). Arunca cu niste portret. Probabil Doina Cornea. Invoca personalitati!
    –Da, da…
    –Sint vreo 5, care sint mai ai dracu’ si tipa.
    –Fara incidente, pentru ca ii provocam mai mult.
    –Am inteles. Imi pare rau ca de la hotel intercontinental ii filmeaza si de la noi nu vine nimeni sa-i filmeze.
    –Sa-i identificam pe huliganii astia.
    12,30-14 U.S.L.A.–Catargul 1, liniste, Atheneu.
    –Catargul 2, liniste.
    –La 3 s-a format o hora si cinta Hora Unirii.
    I.M.B.–Aici la Steaua este retinut unul care, sustin tovarasii, ca a incitat sa dea foc.
    –Catargul, au venit fortele speciale de interventie.
    –Striga acum ca armata e cu ei.
    –Hai ma, lasa-i in pace nu mai…
    –Ar trebui sa vina mai repede sa-i ia odata de aici.
    –Vine, stai linistit acolo.
    U.S.L.A.–Tridentul, sint Catargul.
    –Comunica, Catargul.
    –Parte din demonstranti au luat-o in stinga, spre Luterana, marea majoritate, ceilalti au luat-o spre Cosmonautilor. In fata hotelului Bucuresti nu sint probleme deosebite. S-au imprastiat. In schimb, in spate, in dreptul Giocondei au inceput sa se adune pina la nivelului C.S.P.-ului.
    –Cam citi sint?
    –Aproximativ 100. Cei mai multi sint pasnici.
    –Catargul, sint Catargul 4.
    –Comunica.
    –Se pare ca spre Cismigiu se aud scandari. Populatie multa.
    –Deci Tridentul, ait receptionat ca la Cismigiu se pare ca s-a format din nou o grupare.
    –La Catargul 2 e liniste.
    –Catargul 4, raportez ca nu se mai aude nimic dinspre Cismigiu acum.
    –La Catargul 3 e liniste.
    –La Catargul 1 nimic deosebit, 2 nimic deosebit, la 3 se formeaza un dispozitiv cu virf inainte, care se lanseaza catre Luterana si se formeaza acum al doilea dispozitiv, probabil ca in spate. Nu am posibilitati de vedere.
    I.S.M.B.–Pentru /2 sa vina la baza sau ce face?
    –Da, sa vina urgent.
    –Da, da, vine imediat.
    –Putem trece cu escorta a doua si cu intiia?
    –Nu se poate. Sint deplasati tocmai la Comonauti, restaurantul Gradinita.
    –Pai, si-i indepartam.
    –(Da, sau am inteles).
    –Sint forte acuma?
    –Da, sint.
    –Sa-i indeparteze spre Romana incolo, dar cu grija sa n-o ia pe Dorobanti.
    –Am inteles !
    –Tridentul, sint Catargul.
    –Comunicati.
    –La intersectia Luterana cu Stirbei Voda (intreruperi repetati).
    –Vad explozii la Union. Sint Catargul 2.
    –Tridentul, sint Catargul 5. S-au auzit 4-5 explozii puternice!
    –De la Union, de acolo s-au auzit. Le-am vazut si noi explozile, de aici la Catargul 2, de la Athenee Palace.
    –Catargul 5, ai sa-mi comunici ceva?
    –Catargul sint Catargul 5. Undeva spre Continental, nu am vizibilitate, se mai aude strigind asa, ca un ecou (…)
    (Continuare in numarul viitor)

despre “Granitul” cititi si povestea lui Nicu Leon aici… https://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2010/12/24/cc-ul-in-zilele-fierbinte-decembrie-1989/

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/07/04/in-legatura-cu-busculada-de-la-mitingul-lui-ceausescu/

image0-001

It took 22 years for the text of Securitate Director General Iulian Vlad’s handwritten declaration of 29 January 1990 to become public knowledge–thanks to former military prosecutor General Ioan Dan.  (Inevitably, there will no doubt be those who will allege that General Vlad was “forced” to write this declaration to save his skin, etc., that this was the “propaganda of the moment” and all a huge lie.  If that were the case, one would have expected Iliescu, Brucan, Militaru, Voican Voiculescu, etc. to have made every effort for Vlad’s declaration to leak to the media.  Instead, for 22 years it was hidden from public knowledge!)

Of Note:  No “Soviet tourists,” no DIA (Batallion 404) troops of the army’s intelligence wing, no “there were no terrorists:  the Army shot into everyone else and into itself”–in other words, none of the spurious claims that have littered the narrative landscape, fueled by the former Securitate over the past two decades plus.  No, Vlad knew who the terrorists of the Romanian Revolution of December 1989 were, because they reported to him!

image0

image0-002

General Magistrat (r) Ioan Dan

In aprilie 1990, generalul Ghoerghe Diaconescu a fost destituit din functia de conducere in Directia Procuraturilor Militare.  La plecare, mi-a predat cheia de la fisteul sau, cu mentiunea ca acolo au mai ramas cateva hartii fara importanta. Intrucat, la data respectiva, ma aflam in cea mai mare parte a timpului, in procesul cercetarilor de la Timisoara, mult mai tarziu, am dorit sa pun in respectivul fiset o serie de acte.  Am cercetat ce mai ramasese de pe urma generalului Diaconescu si, spre surprinderea mea, am gasit declaratia olografa a generalului Iulian Vlad, data fostului adjunct al procurorului general, fostul meu sef direct, nimeni altul decat generalul Diaconescu, la 29 ianuarie 1990, cand toate evenimentele din decembrie 1989 erau foarte proaspete.  Repet, este vorba despre declaratia olografa, un text scris foarte ingrijit, pe 10 pagini, din care voi reda acum integral doar partea care se refera expres la “actiunile teroriste in Capitala” (formularea apartine generalului Vlad).

“Analizand modul in care au inceput si s-au desfasurat actiunile teroriste in Capitala, pe baza acelor date si informatii ce le-am avut la dispozitie, consider ca acestea ar fi putut fi executate de:

1) Elementele din Directia a V-a, USLA, CTS si din alte unitati de Securitate, inclusiv speciale.

a) Directia a V-a, asa cum am mai spus, avea in responsabilitate paza si securitatea interioara a Palatului Republicii, multe dintre cadrele acestei unitati cunoscand foarte bine cladirea, cu toate detaliile ei.  In situatia creata in ziua de 22.12.1989, puteau sa mearga la Palat, pe langa cei care faceau acolo serviciul si unii dintre ofiterii si subofiterii care se aflau la sediul CC ori la unitate.

Este ca se poate de clar ca numai niste oameni care cunosteanu bine topografia locului ori erau in complicitate cu cei care aveau asemenea cunostinte puteau patrunde in cladire (sau pe acoperisul ei) si transporta armamentul si cantitatile mari de munitie pe care le-au avut la dispozitie.

Tot aceasta Directie dispunea de o baza puternica si in apropierea Televiziunii (la Televiziunea veche).  De asemenea, avea in responsabilitate perimetrul din zona resedintei unde se aflau numeroase case (vile) nelocuite si in care teroristii ar fi putut sa se ascunda ori sa-si faca puncte de sprijin.

Sunt si alte motive care pun pe prim-plan suspiciuni cu privire la aceasta unitate.

b) Elemente din cadrul unitatii speciale de lupta antiterroriste care aveau unele misiuni comune cu Directia a V-a si, ca si o parte a ofiterilor si subofiterilor de la aceasta unitate, dispuneau de o mai buna instruire si de mijloace de lupta mai diversificate.

c) Elemente din Trupele de Securitate care asigurau paza obiectivilor speciale (resedinta, palat etc.) si, impreuna cu Directia a-V-a, Securitatea Capitalei si Militia Capitalei asigurau traseul de deplasare.

d) Ofiteri si subofiteri din Securitatea Capitalei, indeosebi de la Serviciul Trasee, sau dintre cei care au lucrat la Directia a V-a.

e) Elemente din alte unitati de Securitate, inclusiv unitatile speciale 544, 195 si 110, precum si din cele complet acoperite, comandate de col. Maita, col. Valeanu, lt. col. Sirbu, col. Nica, col. Eftimie si lt. col. (Eftimie sau Anghelache) Gelu (asa sta scris in declaratie–n.n.).  Aceste din urma sase unitati, ca si UM 544, in ansamblu, si UM 195 puteau dispune si de armament si munitii de provenienta straina, precum si de conditii de pregatire adecvate.

2) Ofiteri si subofiteri din Militie, atat de la Capitala, cat si de la IGM, cu prioritate cei din Detasamentul special de interventie si cei care asigurau traseul.

3) Cred ca s-ar impune verificarea, prin metode si mijloace specifice, a tragatorilor de elita din toate unitatile din Capitala ale Ministerului de Interne, precum si a celor care au avut in dotare sau au indeplinit misiuni folosind arme cu luneta.  N-ar trebui omisi nici chiar cei de la Dinamo si de la alte cluburi sportive.

4) Unele cadre militare de rezerva ale Securitatii, Militiei si Armatei, precum si actuali (la data respectiva) si fosti activisti de partid sau UTC, persoane apropriate tradatorului si familiei sale ori care poseda arme de foc.

Propun, de asemenea, o atenta investigare a celor care au fost in anturajul lui Nicu Ceausescu.  Acest anturaj, foarte divers, cuprindea inclusive unele elemente de cea mai scazuta conditie morala care puteau fi pretabile la asemenea actiuni.

Ar fi bine sa se acorde atentia cuvenita sub acest aspect si fratilor dictatorului–Ceausescu Ilie si Ceausescu Nicolae–care, prin multiplele posibilitati pe care le aveau, puteau organiza asemenea actiuni.

5) Anumite cadre militare sau luptatori din Garzile Patriotice.

6) Straini:

a. Din randul celor aflati la studii in Romania:

– arabi, in general, si palestinieni, in special, inclusiv cei care sunt la pregatire pe linia Armatei (de exemplu, la Academia Militara);

– alte grupuri de straini la studii (iranieni si altii).

b. Special infiltrati (indeosebi din cei care au urmat diverse cursuri de pregatire pe linia MI sau a MAN);

c. Alti straini aflati in tara cu diverse acoperiri, inclusiv diplomatice;

d. Fosti cetateni romani (care ar fi putut intra in tara si in mod fraudulos).

7) Elemente infractoare de drept comun care au posedat armament ori l-au procurat in chiar primele ore din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cand, din mai multe unitati de Securitate, intre care Directia a V-a si Securitatea Capitalei, s-a ridicat o cantitate mare si diversa de armament si munitie.”

https://romanianrevolutionofdecember1989.com/text-of-securitate-general-iulian-vlads-29-january-1990-declaration-identifying-the-terrorists/

Posted in decembrie 1989, raport final | Tagged: , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »